Interventia timpurie la copii in Norvegia si Romania

Acţiuni recomandate in domeniul educatiei:

• 
  introducerea conceptului de Educaţia Timpurie a Copilului (0-3 ani) in intreaga legislatie referitoare la copil care să facă legătura cu faptul că educaţia copilului începe de la naştere şi că trebuie furnizată de instituţii care se adresează nevoilor multiple ale copilului: educaţie, sănătate şi protecţie (pentru copii de la 0 la 6 ani);
  
• 
  introducerea unor modalitati de testare evalure integrata psiho-socială a copilului, în acest concept al Educaţiei Timpurii a Copilului, în vederea asigurării unui mediu sănătos de învăţare care să favorizeze dezvoltarea emoţională şi mentală a copilului şi să-i dea posibilitatea de a funcţiona în societate ca adult sănătos şi echilibrat;
  
• 
  pregătirea resurselor necesare (materiale şi umane) pentru sistemul de educaţie timpurie (de exemplu: spaţiu adecvat, echipamente, mobilier, cadre didactice, ajutor de educatoare, asistente medicale cu normă întreagă, logopezi, consilieri şcolari, materiale auxiliare pentru predare şi învăţare etc.);
  
• 
  introducerea unui program de formare convergent a personalului: sănătate, nutriţie şi educaţie timpurie;
  
• 
  organizarea de campanii de informare a opiniei publice cu privire la importanţa educaţiei timpurii;
  
• 
  stabilirea unui program national privind înfiinţarea de programe / centre de educaţie timpurie (cate una la fiecare 10,000 de locuitori), cu standarde şi criterii bine definite şi cu personal bine format din punct de vedere professional.
  
• 
  Ministerul Educaţiei trebuie sa inițieze cat mai curand o noua specializare de nivel licență cu denumirea: pedagogia educației timpurii și profesionalizarea: profesor pentru educația timpurie
  
• 
  Ministerul Educaţiei trebuie să furnizeze formare specifică întregului personal prin crearea in instituţiile de invatamant de nivel universitar a unui department pentru formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei timpurii. Un program specific de formare ar putea fi conceput şi implementat în vederea îmbunătăţirii nivelului de informare al personalului din aceste instituţii în problematica stereotipiilor si comportamentelor specifice in privinta minorităţilor şi a genului.
  
• 
  Crearea unor echipe multidiciplinare în maternităţi şi în toate celelalte instituţii adresate bebelusilir si copiilor mici, anteprescolari si prescolari, pentru a asigura accesul egal, sprijinul şi oportunităţile necesare copiilor cu nevoi speciale. In comunitatile in care resursa umana specializata este deficitara, se pot organiza echipe multidisciplinare itinerante, care viziteaza periodic cresele, gradinitele si centrele de zi pentru a oferii terapii recuperatorii si a face recomandari profesionistilor care lucreaza cu copiii si parintilor.
  
• 
  Acordarea de subvenţii în vederea sprijinirii accesului la educaţie al copiilor proveniţi din cele mai dezavantajate grupuri, inclusiv prin asigurarea transportului.
  
• 
  Dezvoltarea/revizuirea şi adoptarea standardelor instituţionale pentru serviciile de educaţie timpurie (copii cu vârste între 0-6 ani) şi urmărirea modului în care sunt asigurate acestea; Pentru a incuraja mersul SEIT inainte, politicile publice aferente ar trebui să promoveze evaluarea programului și un sistem de schimbări (Sandall et al., 2005). Pentru a asigura calitatea și eficiența serviciilor, evaluările periodice sunt necesare. Datele colectate din procesul de evaluare pot fi folosite pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii și participarea, pentru a propune soluții pentru un sprijin mai eficient copiii, familiile și personalul și pentru a promova noi strategii în cadrul sistemului.
  
• 
  Stabilirea unor legături între educaţia timpurie şi programele de la nivelul învăţământului primar în vederea asigurării unei tranziţii uşoare de la învăţământul preşcolar către învăţământul obligatoriu;
  
• 
  Decontarea de catre stat a tuturor cheltuielilor necesare functionarii programelor de educatie timpurie si de interventie timpurie, indiferent daca sunt prestate de servicii publice sau private.
  
• 
  Dezvoltarea/revizuirea curriculumului pentru educaţie timpurie (0-6ani)
  
• 
  Dezvoltarea de programe de educaţie a părinţilor la care sa participe si taţii în activităţile educaţiei timpurii;
  
• 
  Promovarea la nivel naţional a unui curs opţional cu durata de un an “Educaţia viitorilor părinţi”, dedicat elevilor claselor IX – XII.
  
• 
  Crearea unor centre multifuncţionale pentru copii, în special în zonele isolate unde serviciile de sănătate şi cele educaţionale nu sunt disponibile. Acestea ar putea funcţiona ca şi Centre pentru Dezvoltare Timpurie a Copilului sau Centre de Interventie Timpurie la Copil, în zonele rurale şi, în acelaşi timp, ar putea să ofere formare părinţilor şi membrilor comunităţii. Totuşi, activitatea din acest gen de instituţii trebuie monitorizată pe baza unor criterii predefinite pentru a fi siguri că standardele educaţionale şi cele privind sănătatea copiilor sunt respectate.
  
• 
  Testarea functionarii unui sistem integrat de educatie si interventie timpurie la nivelul a cel putin un judet precum Bistrita Nasaud, in cadrul unui proiect pilot, a carui rezultate sa ajute la pregatirea unei strategii nationale.
  
• 
  Crearea unui centru judetean de resurse pentru educatie si interventie timpurie in cadrul unui proiect, care sa se transforme intr-un centru regional sau national, care sa poata oferi suport, consiliere si formare atat parintilor copiilor cu nevoie speciale cat si profesionistilor din domeniu.
  

II. ASISTENTA MEDICALA

ROMANIA	NORVEGIA		COMMENTS / OBSERVATIONS
Preventia prenatala (in timpul sarcinii)
Consultaţii în vederea monitorizării evoluţiei sarcinii: Medic de familie: luare in evidenta in primul trimestru: anamneza (istoricul medical personal si familial), greutate, tensiune arteriala, circumferinta abdominala, prezenta edeme, varice. o consultatie /luna in lunile 3-7, 2 consultatii/luna in lunile 7-9: greutate, TA, circumferinta abdominala, BCF-urile, anamnestic sangerari vaginale si leucoree, prezenta edeme, varice. Medic specialist obstretica-ginecologie (in ambulatoriu): o consultatie in fiecare trimestru. De fiecare data se face ecografie. În cadrul supravegherii gravidei, medicul de familie face promovarea alimentaţiei exclusive la sân a copilului până la vârsta de 6 luni şi continuarea acesteia până la minim 12 luni.	Primul control al gestației in saptamanile 8 - 12 Moasa sau medicul trebuie: • sa abordeze problemele legate de obiceiurile de viață, sa informeze despre îngrijirea prenatală în comunitate, despre drepturile de asigurări sociale și sa informeze cu privire la testele de screening în timpul sarcinii, astfel încât femeile sunt în măsură să ia decizii în cunoștință de cauză; • să identifice femeile care au nevoie de urmărire speciala și sa faca un plan de monitorizare; • sa furnizeze informații cu privire la diagnosticele prenatale genetice si sa ofere consiliere genetica, unde este cazul; • să furnizeze informații despre tipul de sânge și anticorpi, screening-ul pentru anemie (Hb), rubeola, HIV si sifilis, hepatita B și C la femeile selectate; • să furnizeze informații cu privire la screening-ul probei de urină pentru bacteriuria asimptomatica • sa ofere informatii privind screening-ul cu ultrasunete în săptămâna 17-19 a sarcinii • sa calculeze IMC, sa masoare tensiunea arteriala (TA) și sa faca testul pentru proteine și glicozurie • sa evalueze riscul pentru siclemie sau talasemie in randul grupurilor etnice acolo unde este cazul • să faca testul Chlamydia la femei <25 de ani sau atunci când sunt indicate printr-o evaluare anamnestica Examenul cu ultrasunete - în saptamana 17-19 de estatie (al doilea control) În urma unei examinări cu ultrasunete, moașa sau medicul trebuie: • să evalueze vârsta gestațională • să identifice sarcini multiple • să identifice locatia placentei • să identifice anomalii structurale. Examinare in saptamana 24 (al treilea control) Prin aceasta examinare, moașa sau medicul trebuie: • sa revizuiasca, să discute și să înregistreze rezultatele testelor luate la prima verificare și să evalueze dacă gravida necesita monitorizare • să furnizeze informații despre cursuri și grupuri de părinți și de pregătire a nașterii • masurarea SF, BT, greutate si testare pentru proteine si glicozurie Multe femei gravide participa la un curs despre sarcină, la fel ca majoritatea potențialilor tați. Cursurile sunt conduse de moașe sau de un grup care cuprinde o moașă, fizioterapeut, asistenta de sanatate publica si medic. Subiectele abordate includ: Ce se întâmplă în timpul sarcinii? Cum poate decurge nașterea și perioada postpartum? Ce alină durerea in timpul nasterii? Se învata, de asemenea, despre alăptarea copilului. Unele cursuri iau participanții la o vizită de maternitate. Nu există nici o cerință de a merge la un curs, dar multor femei le place să primească informații și sa discute probleme cu moașa și alți specialiști. Unele cursuri sunt gratuite, dar cele mai multe au o mică taxă.		In Romania, educatie prenatala se face doar in cateva spitale private sau in centre private. Niciun curs nu este gratuit. Acest tip de cursuri ar trebui sa fie organizate in fiecare spital cu sectie de neonatologie si pediatrie. Continutul cursurilor ar trebui sa includa informatii despre dezvoltarea copilului, educatie, ingrijire, hranire, sindromul copilului zgaltait, etc.
c.Testare pentru HIV, hepatită de etiologie virală cu virus B şi C, consiliere pre şi post testare HIV şi lues a femeii gravide, precum şi alte investigații paraclinice necesare, dintre cele prevăzute în pachetul de bază.	Probe de sânge și probe de urină sunt luate în mod normal in sarcina. Moasele si medicii ar trebui sa ofere teste serologice pentru virusul hepatitei B, în cazul în care femeia însăși, partenerul ei sexual din trecut sau din prezent este: născut sau crescut într-o zonă intermediară sau foarte endemica, sunt fosti sau actuali dependenti de droguri injectabile, a avut o transfuzie de sânge în străinătate, au avut contact sexual cu dependent de seringă sau om bisexual, au fost expuse profesional sau au avut hepatita B. Nu se recomanda screening-ul de rutină pentru virusul hepatitei C, pentru femeile gravide. Deoatrece transmiterea de la mamă-copil poate fi redusa în mod semnificativ, este recomandat femeilor gravide examen de rutina pentru anticorpi HIV. Moasele si medicii ar trebui sa recomande screening-ul pentru toate femeile gravide care nu pot documenta anticorpi împotriva rubeolei. Moașa sau medicul ar trebui să ofere la toate gravidele aflate la prima sarcina examenul serologic pentru sifilis. Fiecare femeile gravide au un carnet personal de sanatate - un document în care moașa sau medicul introduc informații despre starea ei de sănătate.
PROGRAME NATIONALE DE SANATATE d. Prevenirea malformaţiilor congenitale prin diagnostic pre- şi postnatal - efectuarea investigaţiilor specifice în vederea identificării riscului şi a unui diagnostic de specialitate prin: - evaluările biochimice din cadrul testelor prenatale: dublu, triplu, cvadruplu; - examen citogenetic din sânge periferic - postnatal; - examen citogenetic prenatal (fetal): din lichid amniotic, biopsii vilozităţi coriale, sânge cordon ombilical, produs concepţie; - test Barr (cromatina sexuală); - test FISH. - teste de genetică moleculară (Extracţie ADN, Array-CGH, Secvenţiere, MLPA, QF-PCR, PCR, Real-Time PCR). Beneficiari - gravide cu sarcini având risc moderat sau înalt, conform prevederilor OMS 12/2004, care se află într-una dintre situaţiile următoare: - primipare în vârstă de peste 35 ani - după consult cu un genetician; - antecedente de deces fetal ante/neonatal sau de făt malformat - după consult cu un genetician; - boală genetică - după consult cu un genetician; - anomalii de dezvoltare a fătului; - anomalii ale cantităţii de lichid amniotic (oligo/hidramnios); - retard de creştere intrauterină a fătului (sub 10 percentile). - persoanele din familiile cuplurilor care decid să aibă un copil, cunoscute cu un diagnostic clinic de boală genetică. Profilaxia sindromului de izoimunizare Rh: tratamentul profilactic cu imunoglobulină specifice antiD. Beneficiari: lehuze Rh negative; femei Rh negative care au avortat; femei Rh negative care au avut sarcini ectopice; femei Rh negative care au suferit proceduri invazive efectuate în scop terapeutic şi diagnostic. Diagnosticul şi managementul amiotrofiilor spinale şi distrofiilor musculare de tip Duchenne şi Becker, precum şi prevenirea transmiterii ereditare a acestora Criterii de eligibilitate: copii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani cu diagnostic de amiotrofie spinală şi distrofie musculară de tip Duchenne şi Becker sau tulburări neuromotorii nespecifice; membrii familiei bolnavilor diagnosticaţi clinic şi genetic cu SMA sau distrofie musculară de tip Duchenne şi Becker, în special cei de sex feminin, dar şi descendenţii de sex masculin ai acestora (pentru distrofia musculară Duchenne); gravidele cu risc (statutul de purtător al mutaţiei în gena SMN, indiferent de sexul copilului, sau distrofinei în cazul purtătoarei unei sarcini cu fetus de sex masculin); femeile care provin din familii cu risc şi doresc să aibă copii neafectaţi (test genetic şi sfat genetic preconcepţional).	In Norvegia, beneficiarele diagnosticului prenatal sunt: femeile gravide, care sunt de 38 de ani sau mai mult în cazul în care femeia însăși sau partenerul ei: - Au avut anterior un copil sau fat cu boală severă sau anomalie (un exemplu este anomalii cromozomiale) - Au un risc crescut de boli grave la făt și starea poate fi detectată (exemple: boli ereditare) - Iau un medicament care poate dăuna fătului, cum ar fi în epilepsie în cazul în care o examinare cu ultrasunete a arătat semne de anomalii de dezvoltare In cazuri speciale, femeile gravide, care sunt într-o situație dificilă și consideră că nu ar putea ingriji un copil bolnav sau cu handicap.
Prevenire postnatala
CONSULTATII a. Consultaţia preventivă a nou-născutului la externarea din maternitate(medic de familie – la domiciliul copilului) • înregistrare, luare în evidenţă pentru probleme depistate la naştere; • examen clinic cu focus pe: fontanele, ochi, cord/pulmon, tegumente, neuro-musculo-scheletic (membre, dezvoltare neuro-motorie conform vârstei); organe genitale, extremităţi, morfologie generală, evaluarea hidratării; • evaluare alimentaţiei, observarea tehnicii de alăptare şi consiliere pentru alăptare eficientă; • evaluarea condiţiilor de igienă (sursă apă) şi recomandări; • verificarea efectuării în maternitate a screening-ului surdităţii; • profilaxia rahitismului; • consiliere şi suport pentru alăptare exclusivă (inclusiv observarea tehnicii de alăptare şi consiliere pentru lactaţie); • consiliere pentru imunizare, prezentarea schemei naţionale şi a vaccinurilor opţionale; • sfaturi de conduită pentru prevenirea accidentelor şi alte situaţii frecvente la această vârstă; consiliere şi suport pentru stil de viaţă favorabil alăptării (inclusiv psiho-igienă) pentru mamă.		In anumite cazuri, prima vizita la domiciliu a moașei se face in prima sau a doua zi după externare. Pentru femeile cu experiențe bune la nașterile anterioare, cu lactație și îngrijire post-natala corespunzatoare, vizita la domiciliu de către moașă se face in timpul primelor trei zile după externare.  Pentru femeile cu început dificil de alaptare, naștere complicată, naștere ambulatorie / naștere acasă sau familii aflate într-o situație de risc ar trebui să li se ofere vizite la domiciliu suplimentare în timpul primei săptămâni după naștere. Se recomanda ca fiecare nou-nascut sa fie vizitat de o asistenta de sanatate publica. Prima vizită trebuie efectuată in zilele 7-10 după naștere.  Greutatea și dezvoltarea la nou-nascuti sanatosi Se urmareste dezvoltarea normala a copilului: • circumferinta capului, lungimea copilului si greutatea la nastere • se cântărește copilul la 2-4 zile de viață • se cântărește copilul la 7-10 zile de viață  La o scădere în greutate de ≥ 10 procente se iau masurile corespunzatoare. În cazul în care copilul nu ia in greutate in ciuda masurilor, copilul trebuie examinat de către un medic și monitorizat în conformitate cu criterii medicale. Profesioniștii din domeniul sănătății recomandă utilizarea curbelor de creștere bazate pe standarde de creștere a OMS pentru copii cu vârste cuprinse între 0-5 ani. Consultatii: Minim 8 consultatii in perioada 0 – 12 luni; medicul vede copilul la 6 saptamani, 6 luni si 12 luni. Celelalte vizite le face moasa; La 18 luni si la 24 luni; La 4 ani; La 5 ani. In Norvegia se utilizeaza 23 de tipuri diferite de teste de screening, în primele luni de viață pentru a identifica tulburari cromozomiale, sau întârzieri în dezvoltare. Acum este mult mai ușor de a identifica tulburari genetice, pentru ca exista are metode sofisticate de diagnostic. Asistente medicale specializate, angajate ale municipalității deruleaza activitati de educație și lucreaza cu tinerii în școli, le ofera informații despre provocările cu care se confruntă un viitor părinte și lucreaza cu acestia si mai târziu cand acestia devin tineri părinți. În fiecare dintre cele 19 județe functioneaza cate un centru de reabilitare zi pentru copii si unul pentru adulti cu boala cronica. Părinții și copiii cu dizabilitati beneficiaza aici de sesiuni de formare ce dureaza intre trei săptămâni și o lună, menite sa-i ajute să învețe cum să lucreze / se ocupe de problemele copiilor lor. Training-ul este asigurat de unul sau mai mulți specialiști. Personalul grădiniței nu poate oferi terapii de recuperare copiilor, dar terapeuti ambulanti, de diverse profesi, vin în mod regulat pentru a oferi aceste terapii si pentru a învața personalul de ingrijire si educare cum să continue si sa completeze aceste terapii. În cazul în care copilul a fost evaluat intr-un astfel de program de intervenție timpurie, i se recomandă să fie integrat într-o grădiniță. Cu aceasta ocazie i se pot recomanda intre 3 - 4 si până la 10 ore de la intervenție pe lună. Procesul este coordonat de către managerul de caz care va colecta toate recomandările venite de la ceilalti experți (medici, psihologi, logopezi, educatori) și care recomanda cele mai bune servicii. Educatori specializati viziteaza fiecare grădiniță în fiecare zi, pentru a ghida / ajuta personalul care lucreaza cu copii sa ofere terapii specifice sau sa-i invete cum să interacționeze cu acestia. Pentru formele grave de dizabilite, în special cele mentale, în Norvegia există grădinițe specializate. În aceste unități există mai mult personal decât în ​​mod obisnuit și mai bine calificat. Decizia pentru accesarea acestor unități aparține părinților. La naștere în cazul în care copilul este diagnosticat cu o intarziere de dezvoltare sau dizabilitate, în primele trei săptămâni va fi vizitat de o asistenta medicala specializata care va invata părinții ce au de facut. În cazul în care handicapul nu este diagnosticat imediat după naștere, este posibil să se fi observat în timpul acestor vizite.
b. Consultaţia preventivă a nou-născutului la la 1 lună (medic de familie – la domiciliul copilului) • măsurare: greutate (G), lungime (T), circumferinţa craniană - consemnare în graficele de creştere • examen clinic cu focus pe: fontanele, ochi, cord/pulmon, tegumente, neuro-musculo-scheletic (membre, dezvoltare neuro-motorie conform vârstei); organe genitale, extremităţi, morfologie generală, evaluarea hidratării; • evaluare alimentaţie, observarea tehnicii de alăptare şi consiliere pentru alăptare eficientă • evaluarea condiţiilor de igienă (sursă apă) şi recomandări • profilaxia rahitismului • consiliere şi suport pentru alăptare exclusivă (inclusiv observarea tehnicii de alăptare şi consiliere pentru lactaţie), • consiliere pentru imunizare, prezentarea schemei naţionale şi a vaccinurilor opţionale; • sfaturi de conduită pentru prevenirea accidentelor şi alte situaţii frecvente la această vârstă, • consiliere şi suport pentru stil de viaţă favorabil alăptării (inclusiv psiho-igienă) pentru mamă
c.Consultaţia preventivă a sugarului la vârsta de 2 şi 4 luni (medic de familie – la cabinet)- cuprinde aceleaşi examinări ca la consultaţia de la 1 lună la care se adaugă: • consemnare lungime şi greutate pe graficele de creştere corespunzătoare şi interpretarea tendinţelor după scorul z (velocitatea creşterii) • consemnare repere majore de dezvoltare motorie pe graficul pentru dezvoltarea neuropsihomotorie • evaluarea practicilor nutriţionale, întărirea mesajelor privind alăptarea şi îngrijirea copilului (prevenirea accidentelor şi recunoaşterea simptomelor care trebuie raportate fără întârziere) • profilaxia anemiei la toți copiii cu greutatea la naștere sub 2500 grame începând cu vârsta de 2 luni				Părinții din România au nevoie de mai multe informații și de sprijin profesional iar copiii de stimulare si terapii oferite la domiciliu. Acest lucru ar putea fi realizat prin: - Organizarea de program de formare și consiliere pentru părinți (în special mame) in spitale (exemplul programele Child life furnizate de Fundatia Inocenti http://inocenti.ro/ro/programele-viata-copilului/ ), in centre de îngrijire zi și la domiciliul familiilor, cu ajutorul unor de echipe mobile. - Terapii pentru copii ar putea fi furnizate la domiciliu de către echipele mobile ale terapeuti; - Imbunatatirea programelor de evaluare si screening pentru identificarea şi prevenirea problemelor de dezvoltare a copiilor cu vârste între 0 şi 6 ani. Se pot folosi modelele utilizate in proiectul pilot (Aplicarea de instrumente de screening pentru depistarea precoce a intarzierilor in dezvoltare (Materiale realizate de CNSMF dupa "Combined course on growth assessment and IYCF counselling". Geneva, WHO, 2012 pentru programul educational: “Abilitãti extinse în managementul problemelor de nutritie si dezvoltare a sugarului si copilului mic de cãtre echipa de asistentã primarã”, derulat de World Vision Romania în Jud. Dolj si Valcea (2013-2014) https://edu-cnsmf.ro/local/staticpage/view.php?page=instrumente_mf&lang=en
d. Consultaţia preventivă a copiilor la vârsta de 6 , 9, 12, 15 şi 18 luni (medic de familie – la cabinet) cuprinde aceleaşi examinări şi înregistrări de parametri de dezvoltare ca şi consultaţia la 2 şi 4 luni prevăzută la litera b, la care se adaugă: • evaluare şi consiliere privind alimentaţia complementară (grafic şi tehnici de introducere alimente noi, asigurarea Dietei Minim Acceptabile conform OMS), • continuarea alăptării recomandată de OMS până la vârsta de doi ani • profilaxia anemiei la toţi copiii cu greutate la naștere peste 2500 grame, de la 6 luni până la 18 luni • profilaxia anemiei la toţi copiii cu greutate la naștere sub 2500 grame, de la 2 luni până la 24 luni • evaluarea dezvoltării dentiţiei, recomandări privind profilaxia cariei dentare, igiena orală, administrarea de fluor • evaluare socio-emoţională • evaluare şi consiliere pentru activitatea fizică • sfaturi de conduită pentru familie pentru: prevenirea accidentelor, conduita în afecţiunile frecvente la aceste vârste
e. la copii de 12, 15 și 18 luni se identifica eventuale deficienţe ale dezvoltării psiho-motorii ale copilului, prin aplicarea unui chestionar care vizează arii de dezvoltare psiho-motorii care ar putea fi afectate în tulburarea de spectru autist (medic de familie – la cabinet)
f. Consultaţia preventivă a copiilor la vârsta de 2 ani, 3 ani, 4 ani şi 5 ani (medic de familie – la cabinet) - cuprinde aceleaşi examinări şi înregistrări de parametri de dezvoltare ca la litera d, la care se adaugă: • evaluarea practicilor nutriţionale (anamneza nutriţională adresată părinţilor) şi consiliere pentru o alimentaţie sănătoasă şi comportament alimentar sănătos al întregii familii; • continuă profilaxia rahitismului numai în perioadele reci ale anului (septembrie - aprilie); • evaluarea dentiţiei şi igiena orală, administrarea de fluor pentru profilaxia cariei dentare; • evaluare şi consiliere pentru activitatea fizică; • evaluare şi consiliere pentru dezvoltarea neuro-psiho-emoţională; • screening-ul tulburărilor de vedere şi măsurarea TA (cel puţin o dată în interval); • sfaturi de conduită date mamelor şi familiei pentru situaţii frecvente la această vârstă (prevenirea accidentelor, conduita în afecţiunile obişnuite vârstei, recunoaşterea simptomelor care trebuie raportate fără întârziere); • revizuirea atentă a schemei de vaccinare a copilului și completarea acesteia după caz, efectuarea rapelului vaccinal la vârsta de 5 ani. • identificarea eventualelor deficienţe ale dezvoltării psiho-motorii ale copilului prin aplicarea unui chestionar care vizează arii de dezvoltare psiho-motorii care ar putea fi afectate în tulburarea de spectru autist; se efectuează conform literei e., la vârsta copilului de 2 ani şi 3 ani. Pentru un scor care indică un risc sever se recomandă trimiterea către medicul de specialitate psihiatrie pediatrică / neuropsihiatrie pediatrică.
Vaccinari obligatorii: In maternitate: hepatita B si tuberculoza – toti copiii Medicul de familie: 2 luni: DTPa-VPI-Hib-Hep. B si Vaccin pneumococic conjugat 4 luni: DTPa-VPI-Hib-Hep. B si Vaccin pneumococic conjugat 11 luni: DTPa-VPI-Hib-Hep. B si Vaccin pneumococic conjugat 12 luni: ROR 5 - 7 ani: ROR 6 ani: DTPa-VPI/VPI		Vaccinari obligatorii: In maternitate:copiii care au nevoie sunt vaccinati pentru hepatita B sau tuberculoza 6 saptamani: vaccin rotavirus 3 luni: DTP-VPI-Hib, Vaccin pneumococic, vaccin rotavirus si Hep B 5 luni: DTP-VPI -Hib, Vaccin pneumococic 6 luni: Hep B 12 luni: DTP-VPI -Hib, Vaccin pneumococic,Hep B 15 mths: ROR 6 – 8 ani: VPI		Sunt aproape aceleasi tipuri de vaccinuri in ambele tari. Difera doar calendarul de vaccinari. Diferenta: in RO, vaccinarile pentru hepatita B si TBC in maternitate sunt obligatorii pentru toti copiii; in NO, se fac doar la nevoie.
PROGRAME NATIONALE DE SANATATE Screening neonatal pentru fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital, confirmarea diagnosticului pentru fenilcetonurie şi aplicarea dietei specifice.		Screening neonatal pentru fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital si pentru alte 21 tulburari metabolice		In Romania se face doar in unele maternitati; cca 1/3 din nou-nascuti sunt testati.
Prevenirea deficienţelor de auz prin screening neonatal.		Prevenirea deficienţelor de auz prin screening neonatal.		Se realizeaza in 17 maternitati din Romania. In ianuarie 2017 a fost publicat Ordinul pentru aprobarea Protocolului de screening auditiv universal la nou-născuți în vederea standardizării metodei de testare auditivă prin otoemisiuni acustice.
Profilaxia distrofiei la copiii diagnosticaţi cu alte boli înnăscute de metabolism, prin administrarea de alimente speciale
Profilaxia malnutriţiei la copiii cu greutate mică la naştere - administrarea de soluţii pentru alimentaţie parenterală şi alimente speciale, pentru copilul cu greutate mică la naştere în scopul recuperării nutriţionale a acestuia şi prevenirii malnutriţiei protein-calorice; administrare în timpul spitalizării sau în regim ambulatoriu, după caz;
Prevenirea complicaţiilor retinopatiei de prematuritate, prin screening neonatal, laserterapie şi dispensarizarea bolnavilor Beneficiarii intervenţiei: a) prematurii cu varsta gesationala 34 săptămâni şi Gn > 2000 g cu factori de risc perinatali (hipoxie la naştere, sindrom de detresă respiratorie a nou-născutului pentru care au primit oxigenoterapie cu FiO2 > 40%, ventilaţie mecanică, hemoragie intraventriculară, hiperbilirubinemie, icter prelungit, sepsis neonatal, anemie, enterocolită necrozantă, şoc neonatal pentru care a primit tratament cu dopamină).
Profilaxia distrofiei la copiii cu vârstă cuprinsă între 0 - 12 luni, care nu beneficiază de lapte matern prin administrare de lapte praf
Interventie timpurie
a. Servicii ambulatorii - furnizeaza servicii medicale specializate pentru diagnosticul si tratamentul medical si evalueaza periodic copiii cu probleme – medic specialist neurologie pediatrica si medic specialist psihiatrie pediatrica.		Copii cu dezvoltare anormală • referirea catre îngrijirea specializată • 20 de departamente de pediatrie si 4 departamente pediatrice regionale pentru copii 0-18 ani. • Fiecare județ are o unitate pentru copii în cazul în care habilitation trimiterile neurodezvoltare poate fi exclus.	O mare problema este faptul ca in judetele mici, in care nu exista clinici si nici aceste specialitati in spitale, numarul acestor specialisti este foarte miic. De exemplu, in jud Bistrita Nasaud exista doar un medic specialist neurologie pediatrica si un medic specialist psihiatrie pediatrica.
b. Clinici / spitale - furnizeaza servicii medicale specializate pentru diagnosticul si tratamentul medical / chirurgical.
c.Servicii de recuperare: - Spitale de recuperare; - Centre de recuperare si Echipe mobile – ce apartin Directiilor de Protectia Copilului si ONG-urilor;			Centre de recuperare si Echipele mobile din structura Directiilor de Protectia Copilului si ONG-urilor sunt putine si insuficient profesionalizate. Pentru varsta de 0 - 3 ani, dupa stiinta mea, nu sunt mai mult 5 sau 6 in intreaga tara. Acestea trebuie multiplicate si diversificate.