Introducere – scurte consideraţii privind situaţia instanţei în anul 2014
Yüklə 0,78 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- I.1.4.4 SCURTE CONSIDERAŢII DESPRE ACTIVITATEA JUDECĂTORILOR DELEGAŢI ÎN CADRUL PENITENCIARULUI BUCUREŞTI RAHOVA ŞI PENITENCIARULUI –SPITAL BUCUREŞTI RAHOVA.
- 01.01.2014–31.12.2014
- I.2.INFRASTRUCTURA ŞI CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ A INSTANŢEI
- I. 3. CALITATEA ACTULUI DE JUSTIŢIE I.3.1.ACCESUL LA JUSTIŢIE
- I.3.2.PONDEREA ATACABILITĂŢII HOTĂRÂRILOR. INDICELE DE DESFIINŢARE
- I.3.3 ELEMENTE STATISTICE PRIVIND DURATA DE SOLUŢIONARE A CAUZELOR PE MATERII
- I.3.4 MECANISME DE UNIFICARE A PRACTICII JUDICIARE LA NIVELUL INSTANŢEI
- in materia analizei practicii instanţelor de control judiciar, potrivit art 29 din HCSM 387/2005, au fost desemnaţi domnii judecători Alexandru Stătescu şi Daniela Stoica în materie civilă, respectiv doamnele judecător Mirela Păstoreanu şi Dana Ionela Grosu, în materie penală; - funcţia de purtător de cuvânt al instanţei a fost exercitată de către domnul judecător Aurelian Luca Murgoci), ca înlocuitor fiind desemnat d-l judecator Mihnea Adrian Tanase , potrivit art. 19 din HCSM 387/2005, - în materia organizării activităţii de formare profesională continuă a judecătorilor Secţiei civile din cadrul instanţei, a fost desemnata d-na judecător Adela Cârstea. În materie penală, sarcinile aferente au fost delegate doamnei judecător Mihalea Camelia Andrei. - în materia organizării studiului profesional al personalului auxiliar de specialitate a fost delegată doamna judecător Laura Cristina Moise. - în materia unificării practicii judiciare în materie civilă au fost desemnaţi domnii judecător Aurelian Luca Murgoci , Mădălina Mihalaşcu, Alexandra Pană şi Rebeca Luchian, iar în materie penală, domnul judecător Andrei Iugan. Totodata, au fost delegate atributii care revin exclusiv presedintelui instantei potrivit reglementarilor procedurale civile si penale, in felul urmator: - vicepresedintei Iulia Ursan, atributiile privind solutionarea cererilor in materie civila, de competenta exclusiva a presedintelui, precum şi coordonarea corespondenţei în materie civilă. - coordonarea corespondenţei în materie penală a fost delegată presedintei Sectiei I penale, d-na judecator Oana Roseanu, în lipsa acesteia urmând a fi realizată de către preşedintele instanţei, domnul judecător Tănase, In acelasi timp, alţi judecători ai instanţei au primit prin delegare urmatoarele atributii:
De asemenea, d-nilor judecători Limona şi Mihalaşcu, le-au fost delegate atribuţii legate de coordonarea şi controlul compartimentului registratura, citatii si expeditii. S-a urmarit astfel ca fiecare compartiment relevant din instanţă sa fie coordonat de catre un judecator desemnat în acest scop, care sa verifice si să îndrume activitatea specifica. Rezultatele activitatilor desfasurate de acestia se reflecta in verificarile consemnate in registrul de control al instantei, dar mai ales în măsurile individuale luate de fiecare judecator si au avut ca scop eficientizarea activitatilor specializate si degrevarea celorlalti judecatori. De asmenea, activitatea desfăşurată de domnii judecători îşi găseşte utilitatea în cadrul procedurii de evaluare a personalului auxiliar de speciliatate, opinia fiecăruia dintre judecătorii coordonatori având un grad ridicat de pertinenţă. În anul 2014, în aplicarea Codului de procedură civilă, judecătorii au beneficiat de sprijinul grefierilor în ceea ce priveşte sarcinile auxiliare, cu precădere în faza premergătoare şedinţei de judecată. De asemenea, grefierii de şedinţă au reprezentat un sprijin important pentru judecători în ceea ce priveşte redactarea părţii rezumative a hotărârii judecătoreşti, aşa-numitul ,, fir al procesului,,.
În perioada 01.01.2014–31.12.2014, la biroul judecătorilor de supraveghere a privării de libertate au fost înregistrate 2642 sesizări , după cum urmează: - 1212 cauze având ca obiect: 1. plângeri privind contestarea unor măsuri referitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de lege pentru persoanele private de libertate 2. plângeri formulate împotriva sancţiunilor disciplinare 3. plângeri privind regimul de executare a pedepsei 4. plângeri privitoare la încadrarea în categoria persoanelor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului. - 42 de cazuri în care persoanele private de libertate au intrat în refuz de hrană - 1388 cereri de audienţă ori diverse alte cereri sau sesizări ale persoanelor private de libertate, ale administraţiei penitenciarului ori ale altor persoane ori instituţii din afara penitenciarului. Se constată astfel că în 2014 numărul total de sesizări a fost apropiat de cel din anul precedent (2782) Judecătorii delegaţi au prezidat şedinţele săptămânale ale comisiei de liberare condiţionată, întrunite cu scopul efectuării propunerilor privind liberarea condiţionată a persoanelor private de libertate. În perioada 01.01.2014–31.12.2014 comisia a analizat situaţia a 315 persoane private de libertate(cu 51 mai multe decât în anul 2014) I.2.INFRASTRUCTURA ŞI CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ A INSTANŢEI Din luna septembrie 2006, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti beneficiază de un sediu nou, reprezentând în fapt restituirea sediului tradiţional al instanţei, în Palatul de Justiţie, locaţie ce este împărţită cu una dintre cele mari instanţe din România, Curtea de Apel Bucureşti, precum şi cu Uniunea Naţională a Barourilor din România. În ceea ce priveşte infrastructura instanţei, aceasta este dotată cu 9 birouri pentru judecători, plus încă 2 birouri pentru Preşedintele şi Vicepreşedintele instanţei, 10 birouri sunt ocupate de grefierii de şedinţă, compartimentele Citaţii, Registratură şi Executări penale, plus încă două birouri pentru arhivele curente civilă şi penală, situate pe cele două paliere, subsol şi parter, în incinta Palatului de Justiţie. De asemenea, Arhiva civilă beneficiază de încă 3 încăperi, situate la subsolul clădirii, în care sunt depozitate dosarele soluţionate în cursul anilor 2009-2013, încă 2 spaţii acordate de către Curtea de Apel Bucureşti în zona sălii „paşilor pierduţi” fiind folosite pentru depozitarea dosarelor soluţionate în perioada 2006-2008, atât în materie civilă, cât şi în materie penală. În plus, faţă de spaţiile existente în sediul Curţii de Apel Bucureşti, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti beneficiază şi de un spaţiu pentru depozitarea dosarelor, situat în judeţul Ilfov, comuna Tunari, unde se află depozitate dosarele soluţionate anterior anului 2006. La momentul actual, toate locurile din birourile grefierilor sunt ocupate, în fiecare birou lucrând în medie, câte 6-7 grefieri de şedinţă. Situaţia este asemănătoare în privinţa birourilor judecătorilor, care , în contextul majorării schemei de personal cu 5 posturi, au început să devină neîncăpătoare. În măsura unei creşteri prognozate a gradului de ocupare a schemelor de magistraţi şi personal auxiliar de specialitate, considerăm că Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti va avea nevoie de un număr suplimentar de spaţii ce urmează a fi dotate cu mobilierul corespunzător şi echipamentul IT necesar desfăşurării activităţii în bune condiţii. În ceea ce priveşte sălile de judecată, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti beneficiază de 4 săli de judecată, dintre care 2 săli sunt de dimensiune mare, obişnuită pentru o sală de judecată, celelalte 2 fiind încăperi mai mici, în acest scop fiind transformate 2 birouri de grefieri pentru a avea această destinaţie. De asemenea, instanţa beneficiază de o două camere de consiliu, una la parter şi una situată la subsolul clădiri, unde se soluţionează cererile vizând măsurile preventive în materie penală. Având în vedere situaţia sălilor de judecată ce aparţin Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, se poate lesne observa faptul că la momentul actual, instanţa nu are infrastructura necesară punerii în aplicare începând cu anul 2016 a dispoziţiilor Codului de Procedură civilă, referitoare la soluţionarea cererilor în Camera de Consiliu. Motive de natură financiară au determinat Tribunalul Bucureşti să menţină pe parcursul anului 2013 măsura luată în luna august a anului 2010, şi anume, de a reduce substanţial cota de benzină alocată Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, instanţa fiind obligată să îşi restrângă activităţile pentru a se încadra în cota de 125 litri pe lună. Acest lucru s-a concretizat în mai puţine deplasări către Arhiva veche a instanţei situată în comuna Tunari pentru punerea la dispoziţia justiţiabililor a dosarelor instanţei anterioare anului 2005, păstrate în acest loc. De asemenea, dificultăţi au existat şi în privinţa transportului dosarelor către instanţa de control judiciar, în momentul în care cota de benzină alocată lunar instanţei s-a epuizat, însă, o îmbunătăţire a acestei din urmă activităţi s-a înregistrat începând cu luna octombrie 2012, odată cu ocuparea posturilor vacante de agenţi procedurali. I. 3. CALITATEA ACTULUI DE JUSTIŢIE I.3.1.ACCESUL LA JUSTIŢIE Accesul liber la justiţie presupune existenţa unui cadrul legal care să asigure cetăţeanului instrumentele necesare pentru a se adresa unei instanţe de judecată, în vederea derulării efective a unei proceduri judiciare. În ceea ce priveşte exercitarea efectivă a dreptului de acces la justiţie de către persoanele care s-au adresat Judecătoriei sector 5 Bucureşti în cursul anul 2014, aceasta a fost valorificată de instanţă prin respectarea garanţiilor oferite de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi de art. 21 din Constituţia României. Accesul liber la justiţie în materie civilă este asigurat, în principal, prin aplicarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar, prin care a fost transpusă Directiva Consiliului Uniunii Europene nr. 2003/8/CE privind îmbunătăţirea accesului la justiţie în cazul litigiilor transfrontaliere, prin stabilirea de reguli minimale comune referitoare la asistenţa juridică acordată în cadrul acestor categorii de cauze. În anul 2014, la nivelul Judecătoriei sector 5 Bucureşti, conform evidenţelor întocmite până la data de 31.10.2014, s-au înregistrat 470 de cereri de acordare a ajutorului public judiciar, din care 137 au fost admise, 31 au fost admise în parte, 210 au fost respinse, iar în 106 cereri s-a dispus eşalonarea plăţii. De asemenea, au fost formulate 14 cereri de acordare a facilităţilor de la plata taxei de timbru, de către persoane juridice, 7 cereri fiind admise în parte, o cerere admisă, 5 cereri respinse, iar într-o cerere s-a dispus amânarea plăţii. Accesul la justiţie este facilitat şi prin activitatea Biroului de informare şi relaţii publice, care: informează publicul cu privire la modul de redactare a unei cereri de chemare în judecată, la competenţa instanţelor privind anumite tipuri de cauze, la diverse reguli procedurale, ca urmare a petiţiilor înregistrate; asigură afişarea la sediul instanţei şi publicarea pe site-ul acesteia a informaţiilor de interes public şi a altor informaţii utile pentru justiţiabili atunci când se adresează instanţei; redirecţionează actele/cererile greşit îndreptate şi pune la dispoziţia publicului broşuri realizate fie de către Consiliul Superior al Magistraturii, fie de către Ministerul Justiţiei. Pe parcursul anului 2014, activitatea Biroului de Informare şi Relaţii Publice a fost coordonat de d-nul judecător Aurelian-Marian Murgoci-Luca, acesta îndeplinind în perioada menţionate şi rolul de purtător de cuvânt al instanţei, activitatea lor fiind sprijinită de un grefier cu studii superioare. De asemenea, în cauzele aflate pe rolul instanţei în care au existat solicitări, s-au folosit interpreţi autorizaţi de limbi străine, în beneficiul părţilor care nu cunosc limba română, plata acestora fiind asigurată din fondurile avansate de Tribunalul Bucureşti.
În anul 2014, numărul hotărârilor judecătoreşti desfiinţate/casate total sau parţial a fost de 941 hotărâri, faţă de 690 în anul 2013, adică un procent de 2,51 % din totalul hotărârilor pronunţate – indicele de modificare a hotărârilor în căile de atac , rămânând constant bun. Raportat însă la numărul total de hotărâri judecătoreşti pronunţate, doar 0,27 % dintre hotărârile pronunţate în anul 2014 au fost modificate din cauze imputabile judecatorului.
Principalele motive de casare/desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti, în materie civilă s-au datorat:
Principalele motive de casare/desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti, în materie penală s-au datorat:
În concluzie, faţă de cele expuse, se constată că mare parte dintre motivele de casare/modificare se referă la interpretarea diferită a dispoziţiilor legale incidente în cauzele deduse judecăţii, interpretarea diferită existând nu numai între instanţa de fond şi instanţele de control judiciar, dar şi în raport de soluţiile pronunţate de acestea din urmă, ceea ce conduce la lipsa unor repere, pentru instanţa de fond, în aplicarea şi interpretarea unitară a legii. I.3.3 ELEMENTE STATISTICE PRIVIND DURATA DE SOLUŢIONARE A CAUZELOR PE MATERII Durata rezonabilă a proceselor civile şi penale constituie, fără îndoială, una dintre garanţiile principale ale exerciţiului efectiv al dreptului fundamental al omului, privind liberul acces la justiţie. Este în afara oricărei discuţii că dreptatea nu poate fi considerată câştigată decât în condiţiile în care acest obiectiv este atins într-un termen care să poată permite valorificarea efectivă a dreptului ce se cere apărat prin intervenţia justiţiei, înţeleasă ca serviciu public în folosul cetăţenilor. Tocmai de aceea, considerăm şi noi că, durata rezonabilă a unui proces, apreciată şi în funcţie de complexitatea cauzei, constituie un indicator important al calităţii în înfăptuirea actului de justiţie. Potrivit evaluărilor efectuate la Judecătoria Sector 5 Bucureşti, durata medie de soluţionare a unei cauze civile în anul 2014 a fost de 5,5 luni (în condiţiile în care în această categorie se includ şi cauzele având ca obiect încuviinţarea executării silite, durata medie evidenţiată de programul informatic Statis este de 3 luni), iar pentru cauzele penale, durata medie de soluţionare a fost de 4, 6 luni. Comparativ cu anul 2013, aceste intervale au valori aproximativ egale. Situaţia este justificată prin prisma inotroducerii procedurii scrise în materie civilă, respectiv procedurii de cameră preliminară în materie penală. Astfel, prin intrarea în vigoare a celor două legislaţii procesuale, există motive obiective care împiedică soluţionarea cauzei într-un interval de timp care poate ajunge chiar la 4-5 luni de la înregitstarea dosarului. Precizăm că în cadrul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, data medie recomandată în materie civilă nu depăşeşte 5 zile, interval pe care îl considerăm optim pentru demararea procedurii scrise. Prezentăm în continuare situaţia duratei medii de soluţionare a cauzelor, pe materii: Durata medie de soluţionare a cauzelor
În măsura în care, la materia „civil”, sunt excluse dosarele având ca obiect încuviinţare executare silită/învestire, durata medie de soluţionare a cauzelor ar fi de 5-6 luni. Pe rolul instanţei se înregistrează şi situaţii în care durata de soluţionare a cauzelor respective nu mai poate fi considerată ca fiind rezonabilă, uneori depăşindu-se durata unuia sau chiar a mai multor ani. Astfel, la finele anului 2014, pe rolul instanţei existau următoarele dosare mai vechi de un an, în scădere cu 13,4% faţă de anul anterior : 380 de dosare din care 373 civile şi 7 penale. Comparativ , la finele anulului 2013, se înregistrau 431 de dosare mai vechi de un an, din care 423 civile şi 7 penale.
În ceea ce priveşte dosarele mai vechi de un an, nu trebuie omis că parte dintre acestea impun un probatoriu amplu, pentru lămurirea tuturor aspectelor de care depinde soluţionarea pricinilor deduse judecăţii; de asemenea, între dosarele civile se află un număr semnificativ de cauze, care au stat în nelucrare o perioadă considerabilă de timp, ca urmare a intervenirii suspendării judecării cauzei. O altă cauză frecvent întâlnită în prelungirea duratei de soluţionare a dosarelor, mai ales în materie penală, o reprezintă îndeplinirea legală a procedurii de citare a părţilor care domiciliază în străinătate şi care nu manifestă interes în soluţionarea rapidă a pricinii. O cauză obiectivă pentru care anumite cauze sunt soluţionate într-un interval mai mare de timp o constituie existenţa în continuare a numeroase norme procedurale, atât în materie civilă, dar mai ales penală, care afectează celeritatea cu care se soluţionează cauzele deduse judecăţii. Astfel, deşi în materie civilă s-a limitat dreptul părţilor de utilizare a unui procedeu frecvent de tergiversare a cauzelor – cererile de recuzare a unui judecător sau a tuturor judecătorilor instanţei – subzistă încă numeroase astfel de procedee legale, care permit unei părţi prelungirea cu rea-credinţă a duratei procesului. La aceste probleme de ordin procedural, se adaugă cele de ordin practic: dificultăţi majore în îndeplinirea procedurii de citare cu părţile aflate în străinătate, necomunicarea relatiilor de catre institutii la termenul stabilit, existenţa a numeroase situaţii în care se trimit cauzele spre rejudecare la instanţa inferioară, dificultăţi în administrarea unor probe precum expertizele tehnice sau contabile judiciare, dificultăţi în asigurarea interpreţilor de limbi străine în instanţă, netrimiterea la timp a relaţiilor solicitate de către diverse instituţii publice sau private etc. În vederea reducerii cazurilor de întârziere a soluţionării dosarelor pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti se va continua procesul de monitorizare permanentă pentru fiecare complet de judecată a cauzelor mai vechi de un an aflate pe rol, prin intermediul statisticii însoţită de centralizarea cauzelor care duc la întârzierea în soluţionarea dosarelor şi identificarea unor direcţii de către acţiune. De asemenea, în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional sau de practică neunitară se va insista şi pe aspecte procedurale, precum: respectarea riguroasă a normelor de procedură în privinţa cererilor de amânare, discutării şi încuviinţării probatoriului, aplicării amenzilor judiciare. În plus, se va continua promovarea stingerii litigiilor pe cale amiabilă, prin apelarea la instituţia medierii.
Aceste referate au fost înaintate, lunar, către Tribunalul Bucureşti, pentru a fi avute în vedere la întâlnirile organizate trimestrial de către Curtea de Apel Bucureşti, fiind, totodată, puse la dispoziţia judecătorilor din cadrul instanţei. În acelaşi scop, au fost organizate, periodic, dezbateri ale judecătorilor instanţei, cu privire la problemele de drept ce au declanşat sau ar putea declanşa practică neunitară, majoritatea acestor dezbateri/întâlniri având loc în scopul prevenirii practicii neunitare. Tot în vederea unificării practicii judiciare, au fost puse, sistematic, la dispoziţia judecătorilor, materiale cu conținut juridic, precum lista cu noi acte normative publicate în Monitorul Oficial al României (în variantă electronică), cu sprijinul nemijlocit al biroului de documentare din cadrul Tribunalului Bucureşti, la dispoziția judecătorilor fiind puse și exemplare din Buletinul Casaţiei, culegeri de practică judiciară editate de curţile de apel, practica judiciară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Constituţionale, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene și a Curţii Europene a Drepturilor Omului (în variantă electronică). La nivelul Secției civile a Judecătoriei Sectorului 5 București, s-au semnalat, în anul 2014, următoarele probleme de practică judiciară neunitară:
Yüklə 0,78 Mb. Dostları ilə paylaş:
|