Istoria Romei

Eugen Cizek

■

Bucureşti, 1976, pp. 397-401, în speţă pp. 397-398; Radu Vulpe, Studia Thracologica, Bucureşti, 1976, pp. 132-l34; R.D. Sullivan, „Thrace in the Eastem Dynastic Notwork", Aufstieg und Niedergang der romischen Welt, II, 7, Berlin-New York, 1979, pp. 186-887; Ioana Bogdan-Cătăniciu, „Die Klientel-Bevolkerung in Muntenien", Acta MuseiNapocensis, 20,1983, pp. 69-84, în speţă pp. 69-75.

²¹ Pentru politica externă şi militară augusteică, pentru avatarurile sale, vezi J.-M. Andre, Le siecle d 'Auguste, pp. 276-279; H.E. Stier, „Augustusfriede und romische Klassik", Aufstieg und Niedergang der romischen Welt (A.N.R.W.), Berlin-New York, II, 2, 1975, pp. 3 şi urm.; Dietmar Kienast, Augustus, Darmstadt, 1982, pp. 274 şi urm.; M. Christol-D. Nony, op. cit., pp. 133-l36; M. Le Glay, Empire, pp. 78; 87-88; 98; J.-P. Neraudau, Auguste, pp. 170-l78; 188-l89; 199-203 (turneul lui August în Occident, în vederea reorganizării provinciilor şi pregătirii aventurii postrenane; victoriile lui Drusus asupra rheţilor şi vindelicilor); 239-243; 270-275.

²² în ce priveşte inscripţia de la Arelate, vezi F. Benoit, „Le sanctuaire d'Auguste et Ies cryptoportiques d'Arles", Revue Archeologique 1951, pp. 31 şi urm., în special pp. 48 şi urm. Pentru virtuţile atribuite lui August, a se vedea mai ales J.-M. Andre, Le siecle d Auguste, p. 109; R. Etienne, op. cit., pp. 30-34; M. Le Glay, Empire, pp. 6l-67; 72-74. îndeobşte pentru propaganda şi mistica imperială, cultul imperial, vezi J. Gage, Apollon romain, pp. 659 şi urm.; id., „La psychologie du culte imperial romain", Diogene, 1961, pp. 47-68; Jean Bayet, Histoire politique et psychologique de la religion romaine, Paris, 1957, pp. 179 şi urm.; Jean Beranger; „Fortune privee imperiale et Etat", Melanges G. Bonnard, Geneve, 1966, pp. 15l-l60; Jean Gaudemet, „Indulgentia principis", Confereme romanistiche. Universitâ degli Studi di Trieste, VI, 1962, Milano, 1967, pp. 3-45; H. Kloft, Liberalitas principis. Herkunft undBedeutung,Kon-Wien, 1970, passim; J. Deininger „Republik zur Monarchie. Die Urspriinge der Herrschertitulatur des Prinzipats", A.N.R.W, I, 1, Berlin-New York, 1972, pp. 982-997; J.-M. Andre, Le siecle dAuguste; pp. 107; 120-l76; S.R.F. Price, Rituals and Power. The Roman Imperial Cult in Asia Minor, Cambridge, 1984; P. Zanker, Augustus und die Macht der Bilder, Mtinchen, 1987; R. Etienne, op. cit., pp. 10-49; 90-92; M. Christol-D. Nony, op. cit., pp. 140-l43; M. Le Glay-J.-L. Voisin-Y. Le Bohec, op. cit., pp. 218-225; M. Le Glay, Empire, pp. 33; 46-l26; J.-P. Neraudau, Auguste, pp. 195-l98; E. Cizek, Mentalităţi, pp. 233-237; id., La formation, pp. 9l-94; Pierre Grimal, „Les vertus de l'empereur Claude", Claude de Lyon. Empereur Romain, Actes du Colloque Paris-Nancy-Lyon, Novembre 1992, Reunis et Publies par Yves Burnand-Yann Le Bohec-Jean-Pierre Martin, Paris, 1998, pp. 1l-l9; Y. Roman, op. cit., pp. 18-21.

²³ Pentru personalitatea lui August, vezi G. Liebling, „Laribus Augusti Magistri Primi", Historia, 5, 1965, pp. 303-311; R. Syme, op. cit., pp. 484-499; J.-M. Andre, Le siecle dAuguste, pp. 113-l18; 280; 289 (care exagerează când atribuie Principatului totalitarismul; Principatul a fost autoritar, şi nu totalitar); R. Etienne, op. cit., p. 148; M. Christol-D. Nony, op. cit., pp. 138; 143; J.-P. Neraudau, Auguste, pp. 7-52; E. Cizek, Ist. Ut. lat., p. 256; id., La formation, pp. 76-77; 93-95. Incriminează autodafeul operelor literare Sen., Contr., 10, praef. 5-8; DC, 56, 27. Labienus s-a sinucis în anul 12 î.C. Trebuie spus că supravegherea poliţienească era mai veche. Imediat după Actium, Octavian punea să fie percheziţionaţi senatorii, pe care îi întâlnea. întocmai ca dictatorul Irakului actual. Chiar tolerantul Mecena pândea toate proiectele de.acţiuni conspirative şi încerca să prevină comploturile. Treptat s-a ajuns la constituirea unui fel de minister de interne şi a unei poliţii politice. Spre finalul Principatului augusteic spionajul politic şi represiunile au luat amploare. Iată de ce, în mai multe rânduri, am afirmat că nu există dictaturi bune şi rele şi nici măcar autoritarisme bune şi rele. Toate dictaturile, toate autoritarismele sunt rele.

Secolul lui August: Instaurarea Principatului

297

²⁴ Pentru mentalităţi, viaţa cotidiană, reforma moralizatoare, vezi J.-M. Andre, Le siecle dAuguste, p. 45-54; 58-69; 224-259; id., Le villegiature, pp. 44-46; 120-l23; M. Le Glay, Empire, pp. 69; 114; J.-P. Neraudau, Auguste, pp. 19l-l93.

²⁵ Pentru economia „secolului" lui August, a se vedea J.-M. Andre, Le siecle dAuguste, pp. 5l-58; P. Petit, op. cit., pp. 137-l38; Giovanni Brizzi, Studi militari romani, Bologna, 1983, pp. 3l-48 (rezervat poştei imperiale; mai ales pp. 32-36); CI. Nicolet, Rendre â Cesar, pp. 179-211; J.-P. Morel, „La topographie de l'artisanat et du commerce dans la Rome antique", L'Urbs, espace urbain et histoire, I-er siecle av. J.-C. - III-e siecle ap. J.-C, Roma, 1987, pp. 127-l55; J. Le Gall-M. Le Glay, op. cit., pp. 230-248; 265-267; F. Jacques - Scheid, op. cit., pp. 292-294; 37l-392; M. Christol-D. Nony, op. cit., p. 139; Maurice Sartre, L'Orient romain. Provinces et societes provinciales en Mediterranee orientale d'Auguste aux Severes (31 avânt J.-C. - 235 apres J.-C), Paris, 1991, pp. 273-294; 317-331; 430; 440; M. Le Glay, Empire, pp. 127-l39; Y. Roman, op. cit., pp. 3l-39; E. Cizek, Claudiu, pp. 72-75.

²⁶ Pentru populaţia Imperiului, augustali etc, vezi F. Vittinghoff, Romische Kolonisation und Biirgerrechtspolitik unter Caesar und Augustus, Wiesbaden, 1952, pp. 96-97; Geza Alfoldi, „Augustales und Sevirkorperschaften in Pannonien", Acta Antiqua Academiae Scientiarum Hungariae, 6, 1958, pp. 433-459; Kurt Latte, Romische Religionsgeschichte, ed. a 2-a, Munchen, 1967, pp. 307-308; Jean-Marie Engel, L 'Empire romain. Paris, 1973, pp. 12-l8; P. Petit, op. cit., pp. 40-41; 132; Paul Veyne, Le pain et le cirque, Paris, 1976, passim; A. Los, op. cit., pp. 847-873; J. Le Gall-M. Le Glay, op. cit., pp. 243-245; R. Etienne, op. cit., pp. 48-49; M. Christol-D. Nony, op. cit., p. 141; F. Jacques-J. Scheid, op. cit.., pp. 214-218; 296-301; 32l-336; M. Le Glay, Empire, pp. 143-l65; Y. Roman, op. cit., pp. 20-28; E. Cizek, Mentalităţi, pp. 27-41; 6l-74; id., Claudiu, pp. 75-78. Trebuie precizat că demografia Imperiului era relativ modestă. Progresele masive erau împiedicate de feluriţi factori, precum căsătoriile tardive ale bărbaţilor, adesea fără copii, în ciuda efortului Principatului, puternica mortalitate infantilă şi a femeilor, la naştere, diferite maladii. Populaţia era foarte tânără. 30% din populaţie avea sub cincisprezece ani şi numai 8% depăşea cincizeci de ani.

²⁷ Pentru categoriile sociale, ordine, ierarhie şi mobilitate a edificiului societăţii, vezi D. van Berchem, Les distributions de ble et d'argent ă la plebe romaine, Geneve, 1939; Siegfried De Laet, De Samenstelling van den Romeinschen Senaat gedurende van het principat (28 voor Chr. - 68 na Chr, Antwerpen. 1941; Joel Le Gali, „Rome viile de faineants?", Revue des Etudes Latines, 49, 1971, pp. 266-277; P.R.C. Weaver, Familia Caesaris. A Social Study of the Emperors Freedmen and Slaves, Cambridge, 1972, passim; J. Beranger, Principatus, passim; P. Petit, op. cit., pp. 127-l36; B. Dobson, Die Primipilares. Entwicklung und Bedeutung. Laufbahnen und Personlichkeit eines romischen Offiziersranges, Beiheft la Bonner Jahrbiicher, 37, Koln-Bonn, 1978; sir Ronald Syme, Roman Papers, Oxford, 1979, I, pp. 305-314; M. Dondin-Payre, „Homo nouus, un slogan de Caton â Caesar", Historia, 1981, pp. 2l-81; Claude Nicolet, Les ordres, pp. 7-20; id., Rendre ă Cesar, pp. 227-265; Michele Corbier, „Les com-portements familiaux de l'aristocratie romaine (Il-e siecle av. J.-C. - III-e siecle ap. J.-C.)", Annales. Economie, Societe, Civilisation, 1987, pp. 1200-l285; J. Le Gall-M. Le Glay, op. cit., pp. 235-272; M. Le Glay - J.L. Voisin - Y. Le Bohec, op. cit., pp. 175; 24l-244; Segalene Demougin, „De l'esclavage â l'ânneau d'or du chevalier", Des ordres ă Rome, pp. 217-241; id., L'ordre equestre, mai ales pp. 140-l44; 506-533; M. Christol-D. Nony, op. cit., pp. 140-l41; R. Etienne, op. cit., pp. 75-76; F. Jacques-J. Scheid, op. cit., pp. 62-64; 98-264; 291; 303-379; M. Le Glay, Empire, pp. 139-l57; Andre Chastagnol, Le senat ăl'epoque imperiale, Paris, 1992, pp.

298