James Joyce Ulysses Copyright by James Joyce Shakespeare and Company 12, Rue de l'Odeon, 12 Paris, 1928 Toate drepturile asupra acestei versiuni sînt rezervate Editurtf univers. Ulise

(Chipul lui Martin Cunningham, bărbos, realcătuieşte faţa fără barbă a lui Shakespeare. Umbrela cea mare se leagănă ca un beţiv, copiii aleargă care-ntr-o parte,

206

care-ntr-alta. De sub umbrelă apare doamna Cunningham cu pălărie de Văduva Veselă şi kimono larg. Mers alune­cos cu multe plecăciuni, unduindu-şi trupul ca japone­zele.) DOAMNA CUNNINGHAM (Cîntâ) :

Şi mi se spune juvaerul Asiei.

MARTIN CUNNINGHAM (O priveşte impasibil) : Ce sâ spun ! Cea mai îngrozitoare putoare !

STEPHEN : Et exalîabuntur cornua iusti. Au fost regine care s-au culcat cu taurii cei mai de soi. Adu-ţi aminte de Pasiphae pentru ale cărei pofte trupeşti străbătrînul-tatamare al meu a făcut primul confesional din lume. N-o uita pe Madam Grissel Steevens şi nici mlădiţele cu ţepi pe trup din casa Lambert, Noe însuşi s-a beţivit cu vinuri. Şi-i era arca descheiată.

BELLA : Nu vreau vorbe de-astea aici. Ai greşit adresa. LYNCH : Lasă-l în pace. S-a întors tocmai de la Paris. ZOE (Aleargă spre Stephen şi-l înlănţuie cu braţele) : O, spune înainte. Să mai auzim şi noi nişte parlevu.

(Stephen îşi îndeasă pălăria pe cap şi ajunge ăintr-un salt în faţa căminului unde se opreşte, cu umerii căzuţi, cu braţele în lături ca nişte aripioare de peşte, cu surîs boit peste toată faţa.)

LYNCH (Bătînd ritmul cu pumnii pe canapea) : Rmm Rmm Rmm Brrrrrm.

STEPHEN (Flecărind cu tresăriri de marionetă) : Mii de locuri de distracţie şi cheltuială pentru serile dumnea­voastră cu doamne frumoase care vînd mănuşi şi poate şi altceva poate inimile halbe de bere localuri chiar la modă foarte excentrice unde mulţime de cocote supergătit-e cam ca prinţesele dansează cancan şi cînd intri acolo clovnerii pariziene ceva extra îndrăzneţ ca pentru domni burlaci străini cam ca ăia care vorbesc stricat englezeşte şi sînt mult mai pricepute în chestii de-astea dragoste şi senzaţii voluptuoase. Domni foarte selecţi şi este o plăcere trebuie să vizitaţi spectacolul cu cerul şi iadul cu luminări mor­tuare şi lacrimi de argint care se dă în fiecare noapte. Batjocorire cu totul şocking teribilă a lucrurilor religioase care s-a văzut în lume. Toate femeile şic şi care la venire

207

pline de modestie odată se dezbracă şi ţipă de plăcere să vadă omul vampir cum se desfrînează cu călugăriţa proas­pătă tînără cu dessous troubiants. (Plescăie tare din limbă-i Ho, la la ! Ce pif qu'il a ! LYNCH : Vive le vampire ! TÎRFELE : Bravo ! Parlevu !

STEPHEN (Strîmbindu-se, cu capul răsturnat pe spate, rîde tare, bătîndu-se cu palma peste coapse) : Mare suc­ces rîsete. Ca îngerii parcă prostituatele şi sfinţii apostoli tîlhari mari cu faţa urîtă. Demimondaines minunat fru­moase scînteind toate diamante foarte atrăgător costu­mate. Sau preferaţi poate ce ţine de plăceri moderne turpi­tudine de babalîc ? (Se arată pe sine cu gesturi spre Lynch şi prostituatele răspund.) Statuie femeie de cauciuc reversibilă sau mărime naturală nudităţi feciorelnice bune de privit pe furiş foarte lesbice cinci zece ori. Intră domnii şi văd în oglinzi toate poziţiile cu maşinării şi în plus la dorinţă băiat de măcelar absolut groaznic pîngărind cu ficat cald de vacă sau omletă pe pîntece ca-n piece de Shakespeare.

BELLA (Plesnindu-se peste pîntece, se afundă în canapea cu hohote mari de rls): Omletă pe... Ho ! ho ! ho ! ho ! Omletă pe...

STEPHEN (Calin) : Te iubesc, sir, domnule dragă. Tu vor­beşte pe limba englezească pentru double entente cor­diale. O da, mort loup. Cît costă ? Waterloo. Watercloset. (Tace deodată şi-şi ridică arătătorul.) BELLA (Rîzînd tare) : Omletă... TÎRFELE (Rîzînd) : Bis ! Bis ! STEPHEN : Staţi niţel. Eu am visat un pepene. ZOE : Mergi peste mări şi iubeşte o femeie străină. LYNCH : Străbate lumea-htreagă să-ţi găseşti o soaţă. FLORRY : Visele sînt tocmai pe dos.

STEPHEN (întinzîndu-şi braţele) : Era acolo. Strada tîrfe-lor. Pe Bulevardul Serpetine mi-a arătat-o Belzebut, vă­duvă durdulie. Unde-i întins covorul roşu ? BLOOM (Apropiindu-se de Stephen): Uite... STEPHEN : Nu, am fugit. Duşmanii după mine. Şi-aşa era să fie veşnic. Lume fără sfîrşit. (Strigă.) Pater ! Liber !

208

BLOOM : Ascultă, uite-aici...

STEPHEN : Să-mi frîngă spiritul, asta vrea ? O merde alors ! (Strigă, şi ghearele de vultur i ss crispează) : Hola ! Hiliho !

(Vocea lui Simon Dedalus îi chiuie ca răspuns, eam somnoroasă, dar gata de luptă.)

SIMON : Aşa te vreau. (Se leagănă nesigur prin aer, ro-tindu-se, scoţînd strigăte de îmbărbătare, pe aripi puter­nice greoaie de şopîrlar.) Ho, băiete ! Nu te lăsa ! Hupa ! Pşşt ! Te-ai dat cu corciturile astea. Eu nu i-aş lăsa nici la coada măgarului meu. Capul sus ! Ţine sus steagul nostru ! Vulturul roşu zburînd pe cîmp de argint cu aripi desfăcute. Rege al armelor din Ulster ! hai hup ! (Scoate un, semnal de trîmbiţă.) Bulbul ! Burlblblbrurblbl ! Hai, băiete ! (Frunzişul şi crengile de pe hîrtia tapetului se răspîndesc grăbite peste cîmp. O vulpe voinică stîrnită din vizuina ei, cu coada stufoasă în sus, tocmai terminîndu-şi de îngropat bunica, aleargă de zor spre larguri, cu ochii strălucitori, căutînd prin movilitele bursucilor, pe sub frunze. O urmăreşte haita de dini de vînătoare, cu nasul la pămînt, amuşinînău-şi prada, lătrînd ca trîmbiţele, trîm-biţaţi spre trîmbiţă sîngelui. Vînători, bărbaţi şi femei, din echipajele de vînătoare ale Ward Union-ului, alergă după ei, înfierbîntaţi de urmărire. Dinspre Six Mile Point, Flathouse, Nine Mile Stone urmează gonacii cu măciuci noduroase, ţepuşe, lasouri, ciobanii de turme cu biciurile, îmblînzitorii de urşi cu tamburinele, toreadorii cu săbiile lor, negrii bătrîni 'flutarînd torţe. Mulţimea mişună de barbugii, cartofori, scamatori, saltimbanci. Tăinuitori şi spioni, agenţi de pariuri, cu toţii ţipă răguşiţi stîrnind un vacarm asurzitor.) MULŢIMEA :

Bilete de curse ! Hai la pariul ! Zece la unu la orice cîştigător ! Banii pe loc aicea ! Banii pe loc ! Zece la unu la oricare mai puţin unu. Ze ;e la unu la oricare mai puţin unu.

la-ncercaţi-vă norocul la căluţii de pe masă !

209

Zece la unu la oricare mai puţin unu !

Eu vînd maimuţi-, băieţi. Eu vind maimuţa !

Eu dau zece contra unu !

Zece la unu mai la oricare mai puţin unu singur !

(Un cal negru, fără călăreţ, fulgeră ca o fantomă la linia de sosire, cu coada ca o spumă în vînt, cu ochii pre­cum stelele. Urmează plutonul, mănunchi de cai ca-brîndu-se. Schelete de cai : Sceptru, Maximum al doilea, Zinfandel, Zvîrluga ducelui de Westminster, Refuz, Cey­lon al ducelui de Beaufort, premiul Parisului, li călăresc nişte pitici, în armuri ruginite, sărind, sărind, în şei. Ul­timul, în burniţa măruntă pe o iapă gălbuie care şi-a pier­dut suflul, Cocoşul nordului, favorita, cu şapcă aurie ca mierea, jachetă verde, mîneci portocalii, Garrett Deasy, trăgînd de hăţuri, cu crosa de hochei gata să lovească. Mîrţoaga lui, tremurînd pe picioarele ei bandajate cu alb, tropăie greoaie pe pista zgrunţuroasă.) LOJA PORTOCALIE (Rînjind) : Dă-te jos şi-mpinge şi mneatale, domnu'. Ultima tură! Ajungi acasă pînă diseară! GARRETT DEASY (Drept ca un băţ, cu faţa zgîriată de unghii plină de mărci poştale ca nişte plasturi, îşi ridică crosa, cu ochii albaştri licărindu-i în prizma candelabru-lui, în timp ce calul îi încearcă un galop de şcoală.) Per vias rectas !