Judetul gorj

Din totalul prelevarilor de apa realizate in anul 2006, 30842 mii mc de apa au fost captati din surse de ape subterane (93.8%) si 2054 mii mc au fost captati din surse de ape de suprafata (6.2 %).

In bazinul hidrografic Dunare, pe langa necesarul de apa asigurat din surse directe, pentru sectorul industrial s-au asigurat volume de apa prin recirculare: din cei 45460 mii mc programati, volumele de apa realizate prin recirculare au fost de 52786 mii mc, cu un indice de utilizare de 116.12%.

„Captarea apei” este indicatorul care se refera la cantitatile anuale prelevate atat din sursele de apa de suprafata, cat si din resursele de apa subterane. Evolutia captarilor de apa din surse directe in perioada 2002 – 2006 (tabel 4) pune in evidenta reducerea prelevarilor de apa in ultimii trei ani.

Tabelul 4
Captarea apei					Unitatea de masura: mil. m^3
2002	2003	2004	2005	2006
53.842	68.178	44.706	39.678	32.896

Indicatorul intensitatea captarii apei

Daca analizam intensitatea consumului de apa, avand in vedere consumul total de apa in sectorul public (unitati de gospodarie comunala pentru populatie) in relatie cu populatia alimentata in sistem centralizat, se remarca o crestere in anul 2006 fata de perioada 2003 – 2005 (tabelul 5).

Tabelul 5
Intensitatea consumului de apa					Unitatea de masura: m^3 pe cap de locuitor
2002	2003	2004	2005	2006
84.49	68.87	69.72	45.12	82.53

INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA.

Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 6

Tabelul 6
SURSA	VOLUME DE APA PRELEVATE (MII MC)
	AGRICULTURA
	2002	2003	2004	2005	2006
Sursa directa	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.
Sursa suprafata	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.
Sursa subteran	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.
TOTAL	12955	34618	*n.e.d.	10577	6642

*n.e.d.-nu exista date

Regiunea de Dezvoltare Sud-Oltenia

Regiunea de Dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia este situata in partea de S-V a Romaniei intre meridianele de 22⁰2' si 24⁰2' si paralelele de 43⁰3' si 45⁰3', acoperind 29.212 Km², adica 12,25% din suprafata Romaniei.

Regiunea este situata in fata muntilor Carpati, in nordul Dunarii.

Granitele Regiunii sunt:

• 
  in nord si nord-vest judetele Hunedoara si Sibiu
  
• 
  in est judetele Arges si Teleorman
  
• 
  in vest judetul Caras-Severin
  
• 
  in sud si sud-vest Republica Bulgaria si fosta Republica Federala Iugoslavia (in prezent Serbia-Muntenegru)
  

Regiunea are in compunere judetele Dolj, Gorj, Mehedinti si Olt

Judetul Dolj este asezat in sudul Regiunii si se intinde pe o suprafata de 7.414 Km², respectiv 3,1% din teritoriul Romaniei, fiind al saptelea judet, ca marime, al tarii si cel mai mare al Regiunii. Fluviul Dunarea strabate partea de sud pe o distanta de 150Km, formand, totodata, granita cu Bulgaria. Relieful este dominat de Campia Romana in sud, dar exista si zone deluroase in partea de nord.

Judetul Gorj este asezat in partea nordica a Regiunii, avand o suprafata de 5.602 Km², respectiv 2,3% din teritoriul Romaniei. Relieful judetului Gorj este variat si poate fi impartit in trei unitati fizico –geografice: Carpatii Meridionali, reprezentati de Muntii Godeanu, Valcan si Parang Subcarpatii Getici intre raurile Motru si Oltet. Dealurile sudice, care se intind de-a lungul Platoului Getic

Judetul Mehedinti este asezat in S-V Regiunii si se intinde pe o suprafata de 4.933 Km², respectiv 2,1% din teritoriul Romaniei. La S se invecineaza cu Serbia-Muntenegru si Bulgaria, granita cu acestea fiind fluviul Dunarea pe o lungime de 192 Km. Relieful este variat, cuprinzand cele trei unitati fizico-geografice: munti cu altitudine maxima de 1466 m; podis cu altitudine medie de 450 m; podis si campie cu altitudine minima de 50 m. Ordonarea etajata ca un amfiteatru de la N la S, pe o diferenta de nivel de circa 1400 m, dovedeste marea diversitate a reliefului. Zona de ses este cea mai intinsa(34,7%), urmata de zona de deal (29,9%) si de munte(26,8%).

Judetul Olt este asezat in S Regiunii, de o parte si de alta a raului Olt, si se intinde pe o suprafata de 5.498 Km², respective 2,3% din teritoriul Romaniei. Fluviul Dunarea strabate partea de S a judetului pe o distanta de 47 Km, formand, totodata, granita cu Bulgaria. Judetul Olt apartine celor doua mari forme de relief: Podisul Getic si Campia Romana.

Jjudetul Valcea este asezat in N Regiunii si se intinde pe o suprafata de 5.765 Km², respective 2,4 % din teritoriul Romaniei. Relieful este variat si se desfasoara in trepte: la N Muntii Fagarasului si Lotrului, care, impreuna cu Muntii Capatanii si Coziei, inchid Depresiunea Lovistei; la S zona subcarpatica, dominata de dealuri prelungi si Podisul getic; apele raului Olt si ale afluentilor acestuia strabat judetul, in general pe directia N-S. Oltenia este stabatuta de numeroase rauri, cele mai importante fiind Oltul si Jiul, ce curg de la N la S, si de Fluviul Dunarea de la V la E.

Hidrografia

Resursele de apa de suprafata (rauri lacuri naturale si artificiale) precum si cele de apa subterana la nivelul Regiunii 4SV Oltenia sunt reprezentate de :

• 
  Fluviul Dunarea pe o lungime de 392 km care delimiteaza la sud Regiunii 4SV Oltenia de Serbia-Muntenegru si Bulgaria avand ca influenti principali Raurile Topolnita, Jiu, Jiet , Olt , Oltet si Vedea
  
• 
  Raul Jiu cu o lungime totala de 331 km care traverseaza Regiunii 4SV Oltenia de la nord la sud avand ca afluenti principali Tismana, Motru, Amaradia si Gilort
  
• 
  Raul Olt care strabate judetele Valcea si Olt pe o lungime totala de ………… avand ca influenti principali Topolog, Lotru, Olanesti, Bistrita, Cerna, Oltet si Teslui
  

Principalele lacuri naturale sunt reprezentate de lacurile glaciare Calcescu, Slaveiu, Mija, Pasarea, Iezarul Ltoritei, Cioara, Singuratici, Zanoaga Mare, precum si lacul de campie Bistret.

Resurse de apa

Resursele de apa potentiale si tehnic utilizabile

Resursele de apa din b.h.Olt aferent judetului Olt sunt constituite din apele de suprafata - Oltul si Dunarea - si apele subterane. Pe ansamblul judetului aceste resurse sunt neuniform distribuite in spatiu si timp. Pentru realizarea echilibrului dintre cerintele de apa ale utilizatorilor si disponibilul surselor de apa, in decursul anilor s-au realizat numeroase lucrari de gospodarire a apelor cum sunt: baraje si lacuri de acumulare, derivatii, diguri si regularizari de cursuri de apa. Aceste lucrari acopera in general cerintele de apa ale populatiei, industriei, agriculturii, transporturilor, pisciculturii, reduc riscul de inundatii si diminueaza efectele secetelor.

Resursele de apa potentiale si tehnic utilizabile in D. A. Jiu

Tabelul 1
	Resursele de apa mii. mc/an
	Total	BH. Jiu - Dunarea
Ape de suprafata	633190	633190
Ape subterane	57265	57265
Total	690455	690455

Prelevari de apa 2005

Realizarea volumelor captate pe destinatii In b.h. Jiu si Dunarea conform Balantei Apei pe 2005.

TabeluI 2
Nr. crt.	DESTINATIA	Volum e realizate (mii mc)
1	Unitati industriale	36898
2	Unitati de gospodarire comunala-pentru industrii	26703
3	Termocentrale In limita volumului de apa asigurat	461659
4	Unitati de transport	4
5	Alte activitati	63774
6	Unitati de gospodarie comunala (pt. populatie)	44152
SURSA DE SUPRAFATA		633190
1	Unitati industriale	7129
2	Unitati de constructii montaj	315
3	Unitati agrozootehnice de tip industrial	501
4	Unitati de gospodarie comunala-pentru industrii	10701
5	Termocentrale In limita volumului de apa asigurat	2362
6	Alte activitati	6081
7	Unitati de gospodarie comunala(pt populatie...)	30176
SURSA DIN SUBTERAN		57265
VOLUM total realizat: DIN SURSE DIRECTE		690455