Judetul gorj

Stratul acvifer din Lunca Prutului

Stratul acvifer din Lunca Prutului cuprinde rezervele din zona Brates si din lunca cursului inferior al Prutului. Cele mai importante rezerve sunt cantonate la est si la nord de lacul Brates, in depozite alcatuite din pietrisuri si nisipuri grosiere. Nivelul este ascensional si chiar artezian, iar debitele au valori cuprinse intre 500-100 mc/zi. Spre nord, Lunca Prutului se ingusteaza, granulometria devine mai fina si debitele se reduc simtitor.

Stratul acvifer din Lunca Dunǎrii

Stratul acvifer din Lunca Dunarii se afla amplasat in zona de confluenta a raului Prut cu fluviul Dunarea (zona Bratesul de Jos), fiind alcatuit din pietrisuri si nisipuri cu grosimi de cativa zeci de metri, cu nivel ascensional si chiar artezian, cu debite mari (850 -1300 mc/zi).

Bazinul hidrografic Barlad

Stratul acvifer din Lunca Barladului

Apele subterane din cadrul campiei Barladului, in raport cu posibilitatile naturale de drenare, respectiv de legatura lor cu apele de suprafata, sunt : sub presiune(de adancime) si freatice (libere).

• 
  Apele lipsite de presiune In categoria apelor subterane libere se includ stratele acvifere lipsite de presiune, la care se remarca o zona de alimentare si una de descarcare, deci sunt drenate natural.Apele freatice se acumuleaza in primul orizont de roci permeabile si se alimenteaza din precipitatii, din unitatile hidrogeologice vecine si local din revarsarea raurilor.
  

• 
  Apele sub presiune se acumuleaza in depozite permeabile intercalate intre strate argilo-marnoase repartizate pe mai multe nivele si sunt intalnite in zonele sectionate de vaile raurilor. Alimentarea acestui tip de acvifere se face din precipitatii si din unitatile hidrogeologice superioare prin capatul mai ridicat al stratului, iar drenarea se face prin capatul mai coborat. Deci, ele pot alimenta acviferele freatice si pot fi alimentate de acestea.
  

De cele mai multe ori, conditiile de zacamant sunt favorabile mineralizarii apelor; la acestea se adauga frecvent, si sarurile de pe soluri care sunt spalate de precipitatiile ce se infiltreaza, ca urmare, au un grad ridicat de mineralizare.

In bazinul hidrografic Barlad, apele freatice sunt cantonate in depozite nisipoase de varsta pliocenǎ, cu intercalatii argiloase de mica importanta hidrogeologica. In aceste conditii rezervele exploatabile se intalnesc in luncile raurilor, cu depozite slab permeabile. In general se observa ape sulfatate cu mineralizare si duritate inalta cu un grad de potabilitate redus.

In conformitate cu Directiva Apei, in spatiul bazinului hidrografic al Barladului au fost identificate 3 (trei) corpuri de apa freatice, unul GWROPR03 dezvoltat in lunca si terasele raului Barlad si a afluentilor sǎi si doua corpuri situate de o parte si de alta a raului Barlad. In partea de E (est) a bazinului hidrografic al Barladului (de la izvoare spre vǎrsare) corpul GWROPR04 dezvoltat pe Cǎmpia Tecuciului iar spre E (est) corpul GWROPR06 dezvoltat pe Campia Covurluiului, aceste corpuri sunt situate intre cele doua bazine principale aflate in administrarea D.A. Prut Iasi.

Depozítele acvifere ale GWROPR03 sunt constituite din nisipuri cu granulatie variabilǎ cu rare elemente de petris, cu intercalatii argiloase.

Grosimea depozitelor permeabile este cuprinsa intre 2-5m nedepasind 10m. Nivelul hidrostatic se intalneste in medie la 3m adancime, suprafata corpului este de 898 kmp. Alimentarea acviferului freatic se realizeaza din precipitatii cu o infiltratie de 5-63mm/an.

Pe arealul bazinului hidrografic Barlad, pe baza datelor furnizate de cele 126 foraje (dintre care 45 pentru urmarirea evolutiei calitatii) au fost conturate cinci hidrostructuri, acestea fiind:

• 
  Covurlui – Suhurlui – hidrostructura comuna b.h. Barlad si Prut, reprezentata litologic de pietrisuri si nisipuri de mare productivitate a caror debite specifice oscileaza intre 0,4 – 0,5 l/s/m.
  
• 
  Galati-Nord – in care predomina nisipuri de mare productivitate cu grosimi de aprox 200 m, apa avand caracter artezian. Debitele specifice sunt de aprox. 1,5 l/s/m.
  

In restul bazinului hidrografic Barlad exista acvifere locale discontinui cu productivitate mica si debite specifice care nu depasesc 0,1 l/s/m.

Este de remarcat productivitatea mare a depozitelor sedimentare de natura aluvionara din zona albiilor majore a raurilor corespunzatoare corpului GWPR03. In cazul depozitelor permeabile din albia majora a raului Barlad de pe cursul mijlociu si inferior se remarca o crestere spre aval a debitelor specifice (1-1,5 l/s/m pe cursul mijlociu si 1,5 – 2 l/s/m pe cursul inferior).

Indicatori structurali

Indicatorul resurse de apa

Totalul resurselor teoretice este de 1932,7 milioane metri cubi de apa, din care:

• 
  Surse de apǎ de suprafatǎ tehnic utilizabile -183 milioane mc
  
• 
  Surse de apǎ subteranǎ – 22,9 milioane mc.
  

Tabelul 4
Resursa de suprafata (mii.mc)		Resursa din subteran (mii.mc)
Teoretica	Utilizabila	Teoretica	Utilizabila
-	183000	-	22900

Indicatorul captarea apei

Pentru municipiul Galati, societatea SC APA CANAL SA Galati administreaza sistemul de alimentare cu apa. Apa bruta este tratata prin intermediul a doua uzine: Uzina 1 cu o capacitate de 1400 l/s si Uzina 2 cu o capacitate de 800l/s. Din sursa subterana-sector Vadu Rosca si Salcia Liesti apa bruta este pompata, inmagazinata si clorinata prin intermediul a doua statii de pompare si inmagazinare: SP Serbesti si SP Filesti.

Pentru municipiul Tecuci, societatea SC TERMSAL SA Tecuci administreaza sistemul de alimentare cu apa, prin prelevarea din sursa subterana-sector Cosmesti, Nicoresti, Rotunda, Cernicani, oras Tecuci. Apa potabila este obtinuta din apa bruta dupa clorinare la ,,Gospodaria de apa’’ N. Balcescu ,,Cosmesti - Deal” si ,,Bulevard”.

Volumul de apa prelevat in anul 2006 din surse:

Tabelul 5
Prelevari de apa
DIN SURSE DE SUPRAFATA (mii. mc)	DIN SUBTERAN (mii. mc)
129360	15810

Prelevarile au scazut de la 223,360 mil mc inregistrati in anul 2005, la 145,170 mil mc, in 2006, ceea ce reprezinta o scadere de 35,00%.

Indicatorul intensitatea captarii apei

INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA.

Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 6

Tabelul 6
SURSA	VOLUME DE APA PRELEVATE (MII MC)
	2003	2004	2005	2006
Sursa directa	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.
Sursa suprafata	*n.e.d.	161404	163196	129360
Sursa subteran	*n.e.d.	14618	60164	15814
TOTAL	*n.e.d.	176022	223360	145170

*n.e.d.-nu exista date

judetul tulcea Judetul Tulcea este situat in extremitatea de sud-est a Romaniei, in partea de nord a provinciei istorice Dobrogea, regiunea dintre Dunare si Marea Neagra. Suprafata judetului este de 8499 kmp si reprezinta 3,6 % din suprafata tarii , procent care il situeaza pe primele locuri din tara ca marime.

Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi

Cursuri de apa

Cursurile de apa din judetul Tulcea sunt in cadrul a doua bazine hidrografice, BH Dunare si BH Litoral.

Tabelul 1
Nr. crt.	B.H Dunare	Suprafata (ha)	B.H Litoral	Suprafata (ha)
1.	Topolog	10,0	Valea Tulcei	3,5
2.	Hagiomer	3,0	Telita	8,3
3	Tarca	1,2	Cilic	1,5
4.	Namolesti	1,0	Hagilar	0,7
5.	Valea Osambei	2,1	Taita	8,3
6.	Mahomencea	2,5	Curaturi	0,7
7.	Valea Rostilor	14,0	Parlita	2,5
8.	Fantana Oilor	1,2	Islam	0,7
9.	Peceneaga(Valea Aiormanului)	4,8	Lodzova	3,75
10.	Omarlac	1,6	Valea Teilor	0,5
11.	Greci (Calistra)	3,25	Alba	2,75
12	Jijila	4,1	Tilchilic	0,6
13.	Cetatuia(Luncavita,Sorniac)	5,8	Valea Carierei	2,75
14.	Isaccea	2,5	Luparia	0,7
15.	Capaclia (Badila)	2,4	Taita	4,25
16.	Valea lui Iancu	1,7	Tabana	0,56
17.	Valea Adanca	1,7	Slava (Caugagia)	6,0
18.	Valea Dulgherului	0,87	Ciucurova	5,0
19.	Dunare-br.Macin	932	Camena	2,0
20.	Dunarea maritima (Smardan-Cotul Pisicii)	1097,47	Hamangia	7,0
21.			Valea Hagiului	0,7
22.			Ceamurlia	3,0
23.			Casimcea	4,25
24.			Valea cu Piatra	2,25
25.			Ramnic	1,20
	Total	2093,19		73,51
	Total general	2166,7 ha

Dintre raurile interioare, cele mai importante sunt :

1. 
   Telita:-izvor –M-tii Macinului
   
   • 
     varsare –prin lacul Babadag in lacul Razelm
     
   • 
     L= 48 km din care L regularizata=34,8 km
     
   • 
     Qmed anual =0,06 mc/s
     
2. 
   Taita: -izvor – M-tii Macinului
   

• 
  varsare – in lac Razelm
  
• 
  L= 57 km din care Lregularizata=25,5 km
  
• 
  Qmed anual=0,33 mc/s
  
  3. 
     Tabana: -izvor-Pod.Babadagului
     
     • 
       varsare- in lac Babadag
       
     • 
       L=9 km din care Lregularizata=3,6 km
       
     • 
       Qmed anual =0,5 mc/s
       

4. 
   Topolog: -izvor- Pod. Casimcei
   
   • 
     varsare –in lac Hazarlac(jud. Constanta)
     
   • 
     L=26 km (in jud.Tulcea)
     
   • 
     Qmed anual =0,33 mc/s
     
5. 
   Hamangia:-izvor-Pod. Casimcei
   

• 
  varsare – in lac Ceamurlia
  
• 
  L=33 km din care Lregularizata=19 km
  
• 
  Qmed anual = 0,02 mc/s
  

4. 
   Ciucurova: - izvor-Pod. Casimcei
   

• 
  varsare- in raul Slava
  
• 
  L=24 km din care Lregularizata=22 km
  
• 
  Qmed anual =0,01 mc/s
  

4. 
   Slava: - izvor-Pod.Casimcei
   

• 
  -varsare- prin lacul Ceamurlia in lacul Golovita
  
• 
  L=38 km din care Lregularizata=35 km
  
• 
  Qmed anual=0,01 mc/s
  

4. 
   Valea Tulcei:-izvor –dealurile Tulcei
   

• 
  varsare –in lac Razelm
  
• 
  L=14 km
  
• 
  Qmed anual =0,01 mc/s
  

4. 
   Dunarea maritima :- L ( de Smardan pana la Cotul Pisicii ) =29,5 km
   

- Q med anual =6730 mc/s

4. 
   Dunare-Br.Macin (jud.Tulcea) : -L=75 km
   

Lacuri naturale si lacuri antropice

Principalele lacuri din judetul Tulcea sunt lagunele maritime

Tabelul 3
Denumire	Suprafata (ha)
Razim	41500
Sinoe	17150
Zmeica	5460
Siutghiol	1900

Iar din Delta Dunarii cele mai importante lacuri sunt

Tabel 4
Denumire	Suprafata ( ha )
Dranov	2170
Lacul Rosu	1445
Gorgova	1377
Merhei	1057
Furtuna	977
Matita	652

Indicatori structurali

Indicatorul resurse de apa

Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile de pe teritoriul judetului Tulcea sunt cea subterana care se foloseste in scop potabil si cele de suprafata (Dunarea cu bratele si canalele adiacente si lacurile-Complexele Razelm si Babadag alimentate tot din Dunare cu apa dulce). Raurile interioare pe care le-a monitorizat calitativ in 2006 SGA Tulcea si cantitativ Statia hidrologica Constanta sunt: pr.Slava,pr.Hamangia,pr.Taita, pr.Telita,pr.Jijila si pr.Casimcea.

Debitele fluviului Dunarea pe bratele componente,inregistrate in cursul anului 2006,sunt urmatoarele:

• 
  M.44 (Ceatal Izmail)-8700 mc/s
  
• 
  Bratul Chilia (km.115)-4200 mc/s
  
• 
  Bratul Tulcea (M.34)-3980 mc/s
  
• 
  Bratul l Sulina (M.33)-1550 mc/s
  
• 
  Bratul l Sf.Gheorghe (M 36)-2230 mc/s
  

Indicatorul captarea apei

Prelevarile de apa organizate au fost in 2006:

• 
  suprafata 53091 mii mc (din Dunare si lacuri)
  
• 
  subteran 4403 mii mc
  

INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA.

Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 5

Tabelul 5
Sursa	Volume de apa prelevate (mii mc)
	2003	2004	2005	2006
		Agricultura
Sursa directa	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.
Sursa suprafata	54332	23067	49194	53091
Sursa subteran	4594	446	4147	4403
TOTAL	58926	23513	53341	57494

*n.e.d.-nu exista date

judetul vrancea Judetul Vrancea este situat in sud estul Romaniei, la exteriorul Curburii Carpatilor, din punct de vedere matematic, pozitia sa fiind definita de intersectia paralelei de 45 grade latitudine nordica cu meridianul de 26 grade longitudine estica.