Judetul gorj
INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA
Yüklə 3,21 Mb.
|
INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 3
*n.e.d.-nu exista date
Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi Cursuri de apa Resursele de apa cuprind potentialul hidrologic format din apele de suprafata si subterane, in regim natural si amenajat, din care se asigura necesarul de alimentarea diverselor folosinte. Apele reprezinta o resursa naturala regenerabila, dar totusi vulnerabila si deci limitata, element indispensabil vietii, materie prima pentru activitatile economice, sursa de energie si cale de transport. Resursa de apa a judetului Suceava este constituita din apele de suprafata,curgatoare si statatoare si intr-o masura mai mica, din apele subterane. Cursurile de apa din judet reprezinta totodata resurse regenerabile de nisip si pietris, exploatate de catre balastierele amplasate in albiile minore ale acestora. Exista resurse importante de nisip si pietris de rau, in principal pe raurile Suceava, Moldova si Bistrita, precum si pe unii dintre afluentii acestora. Reteaua hidrografica codificata a judetului Suceava insumeaza 3092 km si apartine bazinului hidrografic Siret. Densitatea retelei hidrografice este de 0,361 km rau/km² teritoriu, valoare superioara celei medii pe tara. Principalele cursuri de apa ce strabat judetul si lungimile acestora pe teritoriul judetului Suceava sunt prezentate in tabelul 1
Raurile de pe teritoriul judetului Suceava sunt in totalitate tributare raului Siret, datorita configuratiei generale a reliefului. Cantitatile cele mai mari de apa sunt transportate de raurile ale caror bazine de alimentare sunt situate in regiunea montana. Cel mai intins bazin hidrografic este cel al raului Moldova, care dreneaza prin intermediul afluentilor sai peste 33% din suprafata judetului, dupa care urmeaza Bistrita (cca. 30% din suprafata) si Suceava (26,6%). Suprafata totala a luciilor de apa din judet este de 5542,63 ha, reprezentand 0,65% din suprafata totala a judetului, din care 5056,622 ha ape curgatoare si 486,008 ha lacuri.Apele statatoare constau din lacuri antropice amenajate in scopuri complexe: rezerve de apa industriala si potabila, aparare impotriva inundatiilor, piscicultura etc. Cele mai numeroase acumulari antropice sunt cele 6 lacuri din lungul raului Somuzu Mare. Apele subterane din judet sunt cantonate in depozitele unor structuri cristalinomezozoice, de flis, in depozite miocene si mai ales in formatiunile aluvionare cuaternare. Datele si informatiile prezentate in acest capitol sunt furnizate de Sistemul de Gospodarire a Apelor Suceava, apartinand Directiei Apelor „Siret” Bacau, care gestioneaza resursa „apa” din punct de vedere atat cantitativ, cat si calitativ, pe intreg bazinul raului Siret.
Se constata ca doar 35,8% din resursele totale de apa din judet sunt utilizabile. Dintre acestea, ponderea cea mai mare o au apele de suprafata, reprezentand 81,1% din totalul resurselor utilizabile de apa din judet. Indicatorul captarea apei Prelevarile de apa in perioada 2003-2006 la nivelul judetului Suceava, sunt prezentate in tabelul de mai jos: Volume anuale de apa prelevata in judetul Suceava in perioada 2003-2006
Se constata scaderea, in perioada 2005-2006, a cantitatilor totale de apa prelevate anual fata de anii anteriori. INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 4
*n.e.d.-nu exista date
Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi Cursuri de apa Cele mai importante ape curgatoare care brazdeaza teritoriul judetului sunt:
Panta mica de scurgere este principala caracteristica a raurilor colectoare din judet. Aceasta proprietate este expresia unui grad avansat de evolutie, de imbatranire, ca urmare a pachetului gros de sedimente care s-au acumulat, aduse de afluentii cu un pronuntat caracter de tinerete. In general sunt rauri domoale din zona de deal cu panta lina spre varsare, maluri joase, care permit apei (in cazul viiturilor) sa se reverse in albia majora si chiar in lunca. Au afluenti mici si regim de scurgere foarte variabil, atat din punct de vedere al pantei cat si al influentelor sezoniere. In judetul Vaslui, teritoriul este drenat de raul Barlad, in proportie de 70% si afluentii acestuia, exceptie fǎcand zona de E si S-E, care este brazdata de raul Prut. Apele subterane Apele subterane: in partea de nord a judetului, respectiv a Podisului Central Moldovenesc, exista lentile de ape freatice cantonate in depozite superficiale lutoase si luto-nisipoase. Stratele acvifere sunt inmagazinate in formatiunile sedimentare pliocen-cuaternare cu granulatie grosierǎ si mijlocie, cu o adancime ce oscileazǎ intre 5 si 30 m si care se regasesc in jumǎtatea de sud a judetului. Panzele acvifere cu caracter artezian se afla in lungul Barladului si Elanului. Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa Apele de suprafatǎ: in judetul Vaslui resursa de apa de suprafata utilizabila este de 27,64 milioane mc/an, deci apele de suprafata au importanta vitala pentru dezvoltarea economica si sociala a regiunii. In anul 2006, resursele de apa (de suprafata si din subteran) teoretice si tehnice utilizabile, pe bazine, sunt dupa cum urmeaza:
Indicatorul captarea apei In cursul anului 2006, situatia principalelor folosinte de apa s-a prezentat astfel:
INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 5
*n.e.d.-nu exista date Regiunea de dezvoltare sud - est E Suprafata si structura administrativa
Apa, indispensabila vietii, reprezinta o resursa naturala regenerabila, disponibila in cantitati limitate si cu caracteristici calitative deosebit de vulnerabile la factorii ce influenteaza si agreseaza mediul ambiant: substante poluante si deseuri emise de unitatile industriale si agricole, exploatari miniere si de hidrocarburi, aglomerari urbane. Utilizata ca materie prima pentru activitatile productive, ca sursa de energie, cale de transport, acvacultura si agrement, o putem considera indispensabila si societatii omenesti. Resurse de apa Spre deosebire de alte resurse naturale care cunosc un proces de epuizare in timp, apa este o resursa regenerabila, fiind supusa unui proces continuu de reimprospatare, urmand ciclul natural care ii asigura continuitatea. Resursele de apa sunt
Surse de apa de suprafata Sunt de trei ori mai bogate decat cele subterane, daca se iau in considerare debitele medii multianuale. Dat fiind ca folosirea surselor subterane este mai putin costisitoare si sunt teoretic de calitate mai buna, acestea sunt rezervate in majoritatea cazurilor pentru alimentari cu apa potabila, iar cele de suprafata pentru cerintele industriale, care de regula sunt mai mari decat cele menajere, pentru irigatii, piscicultura si alte folosinte. Surse de apa subterana Sursele de apa subterane pot fi:
Principalele folosinte ale apelor de suprafata si de adancime pe sectoare ale activitatilor socio-economice sunt:
SIRET Izvoraste din Carpatii Padurosi, isi desfasoara albia pe o lungime de 559 km de la intrarea in Tara si pana la varsarea in Dunare si culege apele a 1013 cursuri de apa(cel mai bogat din Tara). Cursul superior se desfasoara in afara tarii, cursul mijlociu strabate podisul Sucevei, dealurile Petricica si Tutova, iar spre varsare traverseaza Campia Siretului inferior.Siretul are urmatorii afluenti principali: Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Barlad, Putna, Ramnicul Sarat si Buzau. Fenomenul de inghet apare in fiecare iarna si dureaza in medie 70 de zile. PRUT Prutul isi are izvoarele in CarpaTii Padurosi, dar prin intermediul Izvorului CaTelei, afluent al Ceremusului Alb si in Romania, in nordul Tarii, intre Tisa si Siret. Pe teritoriul Romaniei, Prutul are 742 km pana la varsarea in Dunare si culege pe dreapta 248 cursuri de apa. Prutul are urmatorii afluenTi principali: Baseu, Jijia, Elan, Horincea, Chineja. Bazinul hidrografic al Prutului inglobeaza parti din judetele Maramures, Suceava, Botosani, Iasi, Vaslui si Galati. BUZAU Buzaul isi aduna apele de pe culmea estica a Muntilor Ciucas si primeste ca afluenti, la Vama Buzaului (bazinul superior al vaii Buzaului se desfasoara pe suprafata a trei judete: Brasov, Covasna si Buzau), pe Buzoel si Dalghiu. De aici curge prin Depresiunea Intorsura Buzaului, unde are un curs lenes si sinuos, executand si un cot de peste 90º. Intra apoi in judetul Buzau, unde strabate cele trei mari unitati de relief: munte, deal si campie. Particularitatile fizico-geografice ale acestora se inscriu si in aspectele morfohidrologice ale raului. Sectorul montan al vaii Buzaului prezinta o asimetrie pronuntata (afluentii de pe partea stanga – Zabratau, Hartagu, Casoca si Basca Roziliei – extind bazinul sau mult catre est). Pe partea dreapta, Buzaul primeste ca afluentii principali: Valea Neagra, Siriu, Nehoiu, care nu au mare influenta asupra regimului sau hidrologic. In sectorul subcarpatic, majoritatea afluentilor pe care Buzaul ii primeste sunt vai autohtone dealurilor subcarpatice, exceptie facand doar Basca Chiojdului, Sibiciul, Balaneasa si Slanicul. Printre afluentii autohtoni, mai importanti sunt: Panataul, Saratelul, Muratoarea Paclele si Niscovul. Forma bazinului se mentine si aici asimetrica. Caracterul torential al precipitatiilor, despaduririle masive, friabilitatea rocilor etc. influenteaza regimul hidrologic al Buzaului, dar mai ales al afluentilor. Din punct de vedere hidrodinamic, in sectorul subcarpatic se manifesta doua aspecte: un prim aspect il dau afluentii Buzaului, care au o dinamica cu caracter pulsatoriu (datorita litologiei, gradului redus de impadurire si a precipitatiilor torentiale), ce se manifesta pe un fond general de adancire continua; al doilea aspect este dat de valea Buzaului, care isi pastreaza caracterele hidrodinamice specifice sectorului montan (se manifesta diferenTiat in zonele depresionare – Patarlagele, Cislau, Parscov, Berca – fata de sectoarele inguste de vale). In sectorul de campie, Buzaul primeste un numar redus de afluenTi si de o importanta minora, a caror dispunere ii confera un caracter simetric. Caracteristic este coeficientul ridicat de sinuozitate si despletire, iar spre aval prezenta limanelor fluviatile (Amara, Balta Alba) si a numeroaselor cursuri parasite (“buzoielele”). CALMATUI Raul CalmaTui izvoraste din imediata vecinatate a orasului Buzau, strabate Baraganul Central si se varsa in fluviul Dunarea. Are o lungime de 152 km, iar bazinul hidrografic pe care il strabate are o suprafata de 1460km/p. Albia raului, ingusta, se colmateaza datorita pantei reduse si coeficientului mare de meandrare, ducand in perioade secetoase, la baltirea apei in anumite porTiuni, secarea pe altele. Alimentarea se face in perioadele secetoase din panza freatica aflata de la 1-2 m, in unele zone, pana la 30m. Existenta unui strat freatic ridicat in conditiile unei ape puternic mineralizate si a unei evapotranspiratii abundente determina un potential de saraturare ridicat. Datorita canalelor de desecare din zona, limita naturala a a bazinului a fost extinsa, ajungand la 1587 km/p suprafata, iar nivelul apei freatice a coborat cu 1 m, ameliorand terenurile saraturate.
Raul Sarata izvoraste din Subcarpatii de Curbura (de sub masivul Istrita) si strabate campia pana la varsarea in Ialomita. Este anemic, cu pante mici, puternic meandrate. Are o lungime de 87km si o suprafata de 1290 km/p. RAMNICU SARAT Raul Rm. Sarat izvoraste din Muntii Buzaului si este afluentul raului Siret. Are o lungime de 137 km, din care 51 km pe raza judetului Buzau.Se incadreaza in clasa apelor clorurate si sulfatice, cu mineralizare mare, consecinta a rocilor salifere, pe care le strabate in cursul sau. Resursa de apa Resursele de apa tehnic utilizabile
Prelevarile de apa pentru judetele regiunii sunt prezentate in tabelul 2.
INDICATORI HIDROGRAFICI DESCRIPTIVI Cursurile de apa Judetul Braila dispune de o retea hidrografica organizata pe 5 bazine hidrografice, astfel:
Cursurile fluviului Dunarea si a raurilor de pe teritoriul judetului Braila sunt indiguite in totalitate, lungimea digurilor fiind urmatoarea:
Suprafata de 5 % din teritoriul judetului Braila care este impadurita se situeaza in albia majora a cursurilor de apa din judet. Intre bratele fluviului Dunarea exista Insula Mare a Brailei cu o suprafata de 76.700 ha si Parcul Natural "Balta Mica a Brailei" (Insula Mica a Brailei) cu o suprafata de 17.529 ha, din care 3.626 ha o constituie luciul de apa al baltilor si iezerelor din aria protejata. Lacurile naturale Lacurile din judetul Braila sunt de trei categorii: clastocrastice, limanuri fluviatile si lacuri de lunca. Din prima categorie fac parte lacurile Ianca, Plopu, Movila Miresii Secu, Lutu Alb, Tataru, Coltea, Plascu si altele, iar din cea de a doua lacurile: Jirlau, Ciulnita si Caineni, din cea de a treia categorie facand parte lacurile din lunca Dunarii. O alta categorie a apelor de suprafata o constituie lacurile terapeutice sarate Lacu Sarat I si II, Caineni Bai, Movila Miresii, Batogu cu namol sapropelic. Exista de asemenea si lacuri cu apa dulce dintre care se mentioneaza lacurile Blasova, Seicuta, Plopu, Lacul Dulce, Popa. Lacuri antropice Pe teritoriul judetului Braila, lacurile antropice sunt reprezentate de acumularile piscicole, dintre care se mentiomeza ca fiind cele mai importante amenajarile Maxineni, Gradistea, Lutul Alb, Vultureni, Iezna, Seaca, Zavoaia si Jirlau. Ape subterane Acviferul freatic din judetul Braila dispune de o resursa totala de 6614,44 l/s, din care resursa totala potabila are valoarea de 783,55 l/s (resursa de bilant), iar restul de 5830,89 l/s reprezinta ape nepotabile, ce intra in categoria resurselor in afara de bilant; Acviferul de adancime din judetul Braila are o resursa totala calculata de 17562,85 l/s, din care resursa totala potabila (de bilant) are valoarea de 8264,0 l/s, diferenta de 9298,78 l/s reprezentand ape nepotabile ce intra in categoria resurse in afara de bilant.
La nivelul judetului Braila, valorile indicatorului resurse de apa sunt prezentate in tabelul 1.
Indicatorul captarea apei Pentru intervalul de analiza 2003 - 2006, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun, pentru judetul Braila, sunt prezentate in tabelul 2.
Din analiza evolutiei acestui indicator se observa o fluctuatie anuala continua a volumelor de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor principalelor folosinte consumatoare de apa din judetul Braila (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura). Indicatorul intensitatea captarii apei Acest indicator se calculeaza ca fiind raportul dintre volumul total de apa prelevat din surse (in mc) raportat la populatia din zona de referinta. Pentru intervalul 2003 – 2006 evolutia acestui indicator se prezenta in tabelul 3.
Pentru intervalul de analiza se remarca o fluctuatie accentuata a valorii indicatorului care se datoreaza in principal fluctuatiilor prelevarii de apa pentru consumatorii industriali. INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 4
Indicatori hidrografici descriptivi Cursuri de apa Reteaua hidrografica a judetului Buzau este alcatuita din apele de suprafata reprezentate de:
Lacurile naturale si antropice Lacurile din judetul Buzau sunt: Siriu, Candesti, Mocearu, Costeiu, Amara, Balta Alba, Ciulnita, Balta Cerbului, Vintileasca, Balta Puiesti, Cotatcu, Crangu Ursului si ocupa o suprafata de 2821 ha. Lacul Siriu si Candesti sunt lacuri artificiale iar restul sunt lacuri naturale. Apele subterane Varietatea litologica, tectonica si structurala, specifica celor trei mari unitati de relief, influenteaza in mod direct distributia si caracterul apelor subterane. Zona montana corespunde flisului paleogen compus din facies grezos sau pelitic bituminos, cu fisuratii fine, ce permit circulatia si acumularea apelor subterane. Cele mai bogate rezerve de ape subterane se intalnesc, insa, in depozitele deluvio-coluviale, cantonate sub forma de lentile. Prezenta lor este pusa in evidenta prin izvoare numeroase, cu debite suficient de mari. Sunt cunoscute si cateva structuri hidrogeologice cu ape minerale, care au continut ridicat in hidrogen sulfurat, cum sunt cele de la Siriu, Lopatari, Nehoiu si Fisici. Zona dealurilor subcarpatice se caracterizeaza hidrogeologic prin existenta a doua sectoare. Cel situat la vest de Valea Slanicului are o litologie si o tectonica variata (gresii si marne nisipo-argiloase), ce permit circulatia si acumularea apelor subterane la mari adancimi. In depozitele cuaternare, mai principale sunt stratele acvifere de la 3, 4, 5 si 7 m. Prezenta masivelor de sare, a argilelor sarate si a gipsurilor influenteaza chimismul apelor subterane, dandu-le un grad ridicat de mineralizare. Astfel se explica prezenta numeroaselor izvoare cloro-sodice, dintre care mai cunoscute sunt cele din dealurile Meledic, Gavanele si din Vaile Muratoarea, Scorosesti etc. Sectorul de la est de valea Slanicului se caracterizeaza prin predominarea gresiilor, nisipurilor si pietrisurilor, cu strate acvifere dispuse diferentiat. Pe interfluvii, apele subterane se gasesc la mare adancime, pe cand in cadrul vailor, cele mai bogate rezerve acvifere sunt cantonate in depozitele proluviale si de terasa. Ca o particularitate hidrologica apare concordanta ce exista intre directia de curgere a apelor subterane si inclinarea generala a reliefului (mai pregnanta in cazul piemontului Ramnicului, unde orizonturile acvifere se gasesc la 20-30 m adancime). Mineralizarea apelor freatice din acest sector este destul de ridicata. O mentiune aparte trebuie acordata conului de dejectie al Buzaului. Grosimea mare a depozitelor aluviale ce se suprapun pietrisurilor de Candesti si prezenta numeroaselor lentile argiloase permit formarea mai multor strate acvifere cu debite bogate. In zona de campie, formatiunile cuaternare permeabile favorizeaza inmagazinarea unor importante cantitati de apa. Alimentarea stratelor acvifere de adancime se face din marginea externa a subcarpatilor, unde apele sunt cantonate la 50-200m. La contactul cu dealurile, unde predomina pietrisurile, se formeaza 1-2 strate acvifere, cu grosimi mari si debite bogate (5-10 l/s), in timp ce spre exterior, unde depozitele devin mai fine, se gasesc strate acvifere mai subtiri si cu debite mai mici (sub 1l/s). Din punct de vedere al mineralizarii, apele din campie se incadreaza in tipul hidrochimic bicarbonatat, cu o mineralizatie totala de 0,650g/Kg. Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa La nivelul judetului Buzau, valorile indicatorului resurse de apa urmarite de AN ''APELE ROMANE'' prin D.A. Buzau Ialomita sunt prezentate in tabelul 1 iar cele aferente municipiului Rm Sarat si urmarite de SGA VRANCEA unitate componenta a AN ''APELE ROMANE'' –D.A SIRET sunt prezentate in tabelul 2.
Indicatorul captarea apei Deoarece nu exista destule date pentru o analiza comparativa a datelor pentru indicatorul captarea apei pentru judetul Buzau se prezinta in cele ce urmeaza situatia captarii apei pentru anul 2005. Captarea apei pentru municipiul Buzau s-a realizat din doua surse:
Captarile de apa in anul 2005 urmarite de D.A. Buzau Ialomita au fost:
Apa din subteran, potential potabila, se exploateaza prin intermediul a 4 fronturi de captare: Crang-Lipia; Sud; Zahar si Est. Municipiul Ramnicu Sarat, dispune de 2 fronturi de captare subterana (foraje executate la medie si mare adancime, H=90-155m), si anume: sursa de apa Voetin si sursa de apa Oreavu Captarile de de apa in anul 2005 urmarite prin D.A. Siret au fost:
Pentru judetul Buzau in anul 2005 captarile de apa au fost de 6175 mii mc din apele de suprafata si 23343 mii mc din apele subterane. In ceea ce priveste orasele Nehoiu, Pogoanele si Patarlagele alimentarea cu apa se face dupa cum urmeaza:
Dispun de sisteme centralizate de alimentare un numar de 33 de comune. Indicatorul intensitatea captarii apei Din lipsa datelor necesare indicatorul intensitatea captarii apei nu a putut fi calculat. INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 3
*n.e.d.-nu exista date
Indicatori hidrografici descriptivi Cursuri de apa Reteaua hidrografica a judetului este formata de urmatoarele cursuri de apa: Dunarea, pe o lungime de 137 km, Valea Carasu, Valea Baciu si Casimcea cu Raul Casimcea, Raul Agi Cabul, paraul Nuntasi, paraul Corbu. Lacuri naturale O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale (lacul Nuntasi, lacul Corbu, lacul Tasaul, lacul Siutghiol, lacul Tabacarie, lacul Tatlageac, lacul Bugeac) a lacurilor de lunca si a lagunelor (Oltina, Sinoe, Tasaul, Techirghiol, Mangalia). Canale Reteaua hidrografica s-a imbogatit prin darea in exploatare a Canalului Dunare – Marea Neagra pe o distanta de 64,2 km, Canalului Poarta Alba - Midia pe o distanta de 27,5 km si a canalelor de irigatie din Valea Carasu. Pe suprafata judetului relieful de platforma este fragmentat de numeroase vai cu orientari diferite. Dintre cele mai importante vai amintim: Casimcea, Saraturi, Nuntaai, Topolog-Saraiu, Chichirgeaua, etc.
La nivelul judetului Constanta, valorile indicatorului resurse de apa sunt prezentate in tabelul 1.
*inclusiv fluviul Dunarea Indicatorul captarea apei Pentru intervalul de analiza 2004 - 2005, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun, pentru judetul Constanta, sunt prezentate in tabelul 2.
Din analiza evolutiei acestui indicator se observa o scadere anuala continua a volumelor de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor principalelor folosinte consumatoare de apa din judetul Constanta (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura). Indicatorul intensitatea captarii apei Acest indicator se calculeaza ca fiind raportul dintre volumul total de apa prelevat din surse (in mc) raportat la populatia din zona de referinta. Pentru intervalul 2004– 2005 evolutia acestui indicator se prezenta in tabelul 3.
Pentru intervalul de analiza se remarca o crestere a valorii indicatorului intensitatea captarii apei. INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 4
*n.e.d.-nu exista date
Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi Cursuri de apa DUNAREA In dreptul municipiului Galati, Dunarea are o albie minora in largime de 600-1000 m si adancimi ce depasesc 15-16 m in senalul navigabil, facand accesibila intrarea pe fluviu a navelor maritime. Pe sectorul judetului Galati fluviul Dunarea se intinde pe o lungime de 20km, intre confluenta cu raul Siret si confluenta cu raul Prut. SIRETUL Yüklə 3,21 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
uroregiunea SE este situata in partea central-estica a tarii, desfasurandu-se intre 43º 46’ si 46010’ latitudine nordica si intre 26º 22’ si 29º 31’ longitudine estica, ocupand 35731,64 km², adica 14,9% din suprafata Romaniei si cuprinde judetele Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea si Vrancea.
