Judetul gorj
Resurse de apa de suprafata
Yüklə 3,21 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Raul Arges
Resurse de apa de suprafataFluviul Dunarea Irigatii
Piscicultura - amenajarea piscicola Slobozia –statie de pompare reversibila – 625 mc/s. Raul ArgesAsigura partial alimentarea cu apa a muncipiului Bucuresti prin intermediul prizei Crivina. Resurse de apa subterane Principalele resurse subterane aflate in exploatare pentru: a) alimentarea cu apa a Capitalei, a Municipiului Giurgiu si a oraselor Mihailesti si Bolintin Vale sunt:
b) alimentarea cu apa a agentilor economici :
In cursul anului 2005 nu s-a reluat alimentarea cu apa din frontul Malu Spart. Principalii consumatori de apa sunt : SC Apa Nova SA Bucuresti; SC Apa Canal SA Giurgiu; ANIF - Sucursala Olt – Arges; C.L. Bolintin Vale – A.D.P.; SC Petromservice SA Bucuresti – Sucursala Petromservice Videle – Punct de Lucru Roata; SC Agronutrisco Impex SRL Mihailesti. Teritoriul judetului Giurgiu ofera posibilitati medii de captare a apelor subterane. Zonele in care aceste posibilitati pot fi considerate superioare mediei sunt cele situate in lunca raului Arges, in zona nord-estica a judetului (alimentarea cu apa a Municipiului Bucuresti), si in lunca Dunarii (alimentarea cu apa a Municipiului Giurgiu). Resursele de apa subterana tehnic utilizabile sunt:
Indicatorul captarea apei Prelevari de apa potabila – anul 2005
INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 2
*n.e.d.-nu exista date
Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi Cursuri de apa Judetul Ialomita este strabatut pe directia V – E de raul Ialomita, de paraul Sarata si raul Prahova, iar in partea de est de fluviul Dunarea si brat Borcea, acestea constituind cele mai semnificative cursuri de apa de pe teritoriul judetului Ialomita. Reteaua hidrografica bogata este reprezentata foarte bine si prin lacuri si balti, ce constituie habitate pentru o mare varietate de pasari acvatice, unde au fost identificate numeroase specii de interes comunitar. Potrivit situatiei detinuta de OCAOTA Ialomita si de Sistemul de Gospodarire a Apelor Ialomita rezulta ca, la nivelul judetului Ialomita, exista o suprafata de 13137,65 ha luciu de apa. Din aceasta, o suprafata de 1900 ha este declarata arie de protectie speciala avifaunistica, reprezentata prin lacurile Amara, Fundata, Strachina si ansamblul de lacuri Benturi, declarate prin HG 2151/2004 si Lacul Rodeanu, declarat prin HCJ 74/2005, ca habitate ale pasarilor acvatice. Lungimea totala a cursurilor de apa din judet: - 403,4 km din care:
Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa Judetul Ialomita este strabatut pe directia V – E de raul Ialomita, de paraul Sarata si raul Prahova, iar in partea de est de fluviul Dunarea si brat Borcea, acestea constituind cele mai semnificative cursuri de apa de pe teritoriul judetului. Resursele de apa potentiale si tehnic utilizabile in judetul Ialomita sunt:
Indicatorul captarea apei In anul 2005 nivelul folosintei de apa/prelevarile de apa pe surse, in bazinele hidrografice ale judetului Ialomita au fost:
INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 3
*n.e.d.-nu exista date
Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi Cursuri de apa Spatiul hidrografic Buzau-Ialomita are o suprafata de 23.874 km², cu o lungime a retelei hidrografice de 5619 km si cu o densitate medie de 0,24 km/km². Aproximativ pe 19,35 % din lungimea acestei retele hidrografice se manifesta fenomenul de secare. In spatiul hidrografic Buzau-Ialomita terenul arabil si padurile ocupa o suprafata de 16.711km², respectiv 70% din suprafata totala. Administrativ, spatiul hidrografic Buzau-Ialomita ocupa aproape integral judetele Buzau, Prahova, Braila, Calarasi, Ialomita, si partial judetele: Dambovita, Brasov, Covasna, Ilfov, avand o populatie in acest areal de cca. 2,6 milioane locuitori, din care 1,07 mil. loc. ( 50.95%) traiesc in mediul urban. Din populatia totala, 49,65 % (40,2% in mediu urban, 9,45% in mediu rural) este racordata la sistemele centralizate de alimentare cu apa si 16,59% (15,23% in mediu urban, 1,36% in mediu rural) este racordata la statiile de epurare. Intreg subbazinul hidrografic Prahova - Teleajen are o suprafata de 3738 kmp si face parte din bazinul Ialomita Buzau, cuprins intre localitatile Predeal si Adancata. Respectiva suprafata acopera 79% din suprafata administrativa a judetului Prahova. Reteaua hidrografica puternic dezvoltata formeaza un bazin de forma palmata cu directia de curgere NV - SE. Principalele rauri care constituie subbazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana, Teleajen, Cricovul Sarat. Raul Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul Prahova, cu o lungime de 193 km, din care primii 6 km si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov, respectiv Ilfov. Principalii afluenti sunt Azuga, Doftana, Teleajen si Cricovul Sarat, care la randul lor dreneaza suprafete intinse si au mai multi afluenti de diferite lungimi si debite. Principalele caracteristici ale cursului principal al raului Prahova si ale principalilor sai afluenti sunt rezumate mai jos:
Alaturi de reteaua de rauri, o serie de lacuri situate cu precadere in regiunea de campie si de deal, completeaza imaginea hidrografica a judetului Prahova. Satisfacerea necesarului de apa pentru alimentarea cu apa potabila si pentru activitatea industriala si agricola se realizeaza si cu aportul lacurilor de acumulare Paltinu si la Maneciu. Folosintele consumatoare de apa din subbazinul Prahova preiau apa din surse de suprafata si din subteran, apa fiind folosita pentru alimentarea cu apa potabila, alimentarea cu apa industriala, zootehnie, irigatii, piscicultura, agrement. Consumul pentru populatie are valori considerabile, comparabile cu cele pentru industrie, cunoscuta fiind densitatea mare a populatiei, numarul mare de localitati din judet si turismul bine reprezentat. Dintre consumatorii industriali cea mai reprezentativa este petrochimia. Faptul ca ponderea in judet o reprezinta industria petrochimica conduce la numeroase probleme legate de gospodarirea apelor, in general, si de poluarea acestora, in particular. Activitatea obiectivelor din petrochimie a dus, inca de la punerea lor in functiune, cu zeci de ani in urma, la deteriorarea calitatii apei din panza freatica din zonele adiacente, aceasta devenind improprie utilizarii ca resursa de apa. Totodata, evacuarea apelor uzate de la cele 5 unitati petrochimice afecteaza calitatea receptorilor acestora. Bazinul dispune din plin de resurse turistice in zonele muntoase din nord, mai ales in Valea Prahovei, dar in curs de dezvoltare si pe Valea Teleajenului. Acestea se afla in directa relatie cu resursele de apa, atat in ceea ce priveste asigurarea cerintei, cat si a calitatii cursurilor de apa din zona. Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa Resursele de apa ale judetului Prahova reprezinta totalitatea apelor de suprafata (rauri, lacuri, etc) si apele subterane din acest teritoriu. Resursa de apa de suprafata se calculeaza pe baza debitului mediu multianual alaturi de debitele ce pot fi asigurate prin lacuri de acumulare sau alte lucrari de amenajare. Resursa naturala subterana este debitul care caracterizeaza curgerea apei prin strat, in conditii naturale, la un moment dat.
Indicatorul captarea apei Alimentarile cu apa pentru activitatile economice si pentru populatie sunt asigurate din surse de suprafata sau subterane, in functie de conditiile locale, de potentialul zonei. Cantitatile de apa prelevate din subteran in anul 2006 s-au diminuat fata de anii 2004-2005, iar cele din sursele de suprafata sunt comparabile cu cele din 2005 si ceva mai mari fata de 2004. Cantitatile de apa prelevate in anul 2006, comparativ cu 2005 si 2004 au fost :
INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 3
*n.e.d.-nu exista date
Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi Cursuri de apa Apele reprezinta o resursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata, element indispensabil pentru viata si pentru societate, materie prima pentru activitati productive, sursa de energie si cale de transport, factor determinanat in mentinerea echilibrului ecologic. Apele fac parte integranta din patrimoniul public. Protectia, punerea in valoare si dezvoltarea durabila a resurselor de apa sunt actiuni de interes general. Principalele artere hidrografice le reprezinta fluviul Dunarea, care formeaza granita de sud a teritoriului si Oltul, care dreneaza numai cu sectorul terminal partea de sud-vest a judetului. Cea mai mare parte a teritoriului este insa drenata de sistemele Vedea, Calmatui (afluentul Argesului), Glavacioc si, in foarte mica masura, in partea de nord-est de Dambovnic. Din aceste sisteme fac parte si urmatoarele rauri: Teleorman, Urlui, Siu, Sericu, Nanov, Bratcov, Burdea, Cainelui, Clanita, Densitatea retelei hidrografice, in general redusa, variaza intre 0,2 – 0,3 km/km² in campiile Boianu si Gavanu –Burdea si sub 0,1 km/km² in campia Burnas.
Lacurile sunt reprezentate atat de lacuri naturale, cat si artificiale. Lacurile naturale, numeroase in trecut de-a lungul Dunarii, au fost reduse ca urmare a actiunii de indiguire si desecare a luncii fluviului, in prezent ramanand doar cateva. Dintre aceste, lacul Suhaia este amenajat ca helesteu. Lacurile artificiale sunt reprezentate de numeroase iazuri si helestee amenajate in luncile raurilor. Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa Resursele de apa ale judetului sunt constituite din apele de suprafata – rauri, lacuri, fluviul Dunarea – si ape subterane. Resursele de ape subterane identificate in urma inventarierii efectuate in perioada 1982-1988, prin efectuarea de prospectiuni hidrogeologice insotite de foraje sunt:
Totalul rezervelor exploatabile la nivelul judetului este de 1639277 mc/zi. Cat priveste nivelul panzei freatice in bazinele hidrografice aferente judetului Teleorman, forajele de observatie din reteaua Administratiei Nationale “Apele Romane” indica valori reduse in zonele joase, din luncile raurilor si valori mai mari pentru interfluvii. Exemplificam pentru forajele din zonele de lunca:
Raurile interioare transporta intr-un an mediu cca. 5500 mil. mc (Olt – 5000 mil. mc, Calmatui – 40 mil. mc, Vedea – 360 mil. mc, raurile aferente bazinului hidrografic Arges – 100 mil. mc). Resursele Dunarii (cu lungimea de 87 km si suprafata albiei de 5149,53 ha) se cifreaza la 85.000 mil. mc. (jumatate din stocul la intrarea in tara).
Indicatorul captarea apei In anul 2006 prelevarile totale de apa bruta au fost de 32896 mii m3 din care:
Prelevarile de apa au scazut de la 39 678 mii m3 in 2005 la 32896 mii m3 in anul 2006, datorita:
In sectorul industrial, daca pentru anumite unitati industriale s-a realizat un grad mic de utilizare a apei, pentru alti operatori industriali gradul de utilizare a apei este peste 100%. La nivel de judet, se constata realizarea unui grad mic de utilizare a apei in toate sectoarele de activitate, in special in agricultura. Pentru anul 2006 gradul de utilizare a resurselor de apa la nivelul judetului Teleorman se prezinta in tabelul 2
Prelevarile de apa au reprezentat, in anul 2006, 44.55% din totalul cerintelor de apa datorita supraestimarii cerintelor de apa pentru anumite sectoare economice, in special pentru agricultura. Distributia captarilor de apa din surse directe pe bazine hidrografice si sectoare economice in anul 2006 se prezinta in tabelul 3
Yüklə 3,21 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
