Judetul gorj
Yüklə 3,21 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- UTILIZAREA APEI IN SPATIUL RURAL I.1. INTRODUCERE
- I.2. INDICATORI TOGI PENTRU GOSPODARIREA RESURSELOR DE APA
- Indicatorii hidrografici descriptivi
- Indicatorul resurse de apa
- Indicatorul captarea apei/ prelevarea apei
- Indicatorul intensitatea captarii/ prelevarii apei
- Indicatorii utilizarii apei pentru dezvoltarea rurala si agricultura
- I.3. INDICATORI TOGI – RESURSE DE APA – PE REGIUNI DE DEZVOLTARE SI PE JUDETELE COMPONENTE
- Hidrografie
- Bazinul hidrografic Siret
- Lacuri naturale si lacuri antropice
- Resursa de apa Resursele de apa teoretice si tehnice utilizabile
- Tabelul 1 Judet / Total Regiune Resursa de suprafata
- Utilizabila Teoretica Utilizabila
- Debitele masurate pe principalele rauri ale regiunii, in anul 2006
- Debit maxim in anul 2006 (m³/s) Debit mediu multianual (m³/s)
- Bazinul Hidrografic Prut
- Tabelul 3 Judet / Total Regiune An
|
OBIECTIV 4. INSTRUCTIUNI PENTRU UTILIZAREA INDICATORILOR IN MONITORIZAREA SI RAPORTAREA APLICARII DIFERITELOR CODURI PENTRU BUNE PRACTICI SI MASURI DE AGROMEDIU ACTIVITATEA 4B LEGAREA SISTEMULUI DE INDICATORI CU PROGRAMELE DE MONITORIZARE PENTRU CODURI: CODUL PENTRU BUNE CONDITII DE AGRICULTURA SI MEDIU, CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE Indicatorii considerati in aceasta etapa, cu relevanta asupra desemnarii zonelor vulnerabile si a monitorizarii proceselor incluse in codurile de buna practica agricola (Codul de Bune Practici Agricole si de Mediu, Codul de Bune Practici in Agricultura pentru Zonele Vulnerabile la Poluarea cu Nitrati, Codul Bunelor Practici de Ferma) se refera la gestiunea apei in spatiu rural si la monitorizarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati. Calculul indicatorilor s-a facut utilizind bazele de date georeferentiate dezvoltate in cadrul proiectului in etapele anterioare.
I.1. INTRODUCERE Prezenta documentatie este componenta a proiectului “Instrumente, ghiduri si indicatori pentru integrarea aspectelor de mediu in politicile agricole, forestiere si de gestiune a apei in mediul rural” – TOGI. Obiectivele acestui proiect constau in proiectarea si testarea la scara nationala a unui set unic, integrat, operational de criterii si indicatori masurabili ca baza pentru un sistem informatic comprehensiv, unitar, utilizabil pentru integrarea aspectelor de mediu in politicile agricole si de gestionare a apei in mediul rural. Ca apa constituie pentru agricultura dar nu numai, factorul limitativ al dezvoltarii nu mai este necesar de demonstrat. Restructurarea si dezvoltarea sistemelor in agricultura sunt indispensabil legate de apa – de la sistemele de agricultura dry – farming in zonele neirigate, la sistemele cu irigare limitata in zonele sarace in resurse de apa, la cele de agricultura intensiva in zonele cu resurse asigurate, la zootehnie etc. Codul de Bune Practici Agricole include recomandari privind gestiunea apei in spatiul rural atit pentru managementul solului in regim neirigat, cit si pentru regimul irigat In aceasta etapa a proiectului TOGI sunt prezentati o serie de indicatori, in sensul celor prezentate mai inainte, indicatori ce fac legatura intre aspectele generale de mediu ale unei zone date (indicatori hidrografici descriptivi), indicatorii specifici privind resursele de apa (inditatori structurali), indicatorii specifici dezvoltarii mediului rural si agriculturii cu resursele de apa si codurile practice existente – Codul de Bune Practici Agricole si Codul de Bune Practici in Ferma. Indicatorii prezentati in cadrul lucrarii constituie parametrii ce caracterizeaza gestionarea resurselor de apa si au relevanta in cadrul sistemului decizional propus. Indicatorii prezentati in cadrul lucrarii trebuie priviti in contextul in care cele 8 regiuni de dezvoltare in care este impartit teritoriul Romaniei capata tot mai mult statutul de unitati decizionale, precum si in cadrul general al resurselor hidrologice (naturale) ale raurilor Romaniei si mai ales al resurselor socio – economice. Din aceste considerente, prezenta documentatie abordeaza mai intai problema resurselor de apa pe regiuni de dezvoltare si in acest cadru pe judetele componente, dupa care este prezentata o evaluare preliminara a resurselor hidrologice (naturale) si a resurselor socio – economice de apa ale Romaniei. Aceasta prezentare permite o apreciere obiectiva asupra posibilitatilor de dezvoltare a resurselor socio – economice de apa sau a limitelor acestora, de aici decurgand deciziile privind caile de actiune pentru satisfacerea cerintelor de apa ale agriculturii si dezvoltarii rurale.
Ca indicatori TOGI relevanti pentru gospodarirea resurselor de apa in dezvoltare rurala si agricultura s-au analizat trei categorii de indicatori considerati ca avand relevanta atat in cadrul unui sistem decizional suport pentru dezvoltarea rurala si agricultura cat si in gestionarea resurselor de apa. Ca tipuri de indicatori sunt analizati:
Indicatorii hidrografici descriptivi, la nivel administrativ (judet, regiune de dezvoltare, national) deriva din refera la hidrografia zonei analizate si trateaza aspecte referitoare la:
Indicatorii structurali trateaza resursele de apa teoretice si utilizabile si volumele de apa prelevate. Indicatorii structurali se calculeaza la nivel teritorial administrativ (judet, regiune de dezvoltare, national) sau la nivel de bazin hidrografic (in cazul in care valoarea indicatorului astfel determinat este relevanta pentru dezvoltarea rurala si/sau agricultura). Indicatori structurali considerati ca relevanti TOGI sunt:
Indicatorul resurse de apa se compune din doi subindicatorii:
Fiecare dintre cei doi subindicatori sunt compusi la randul lor din cate doua componente:
Toate componentele acestui indicator se masoara in mii mc. Indicatorul se poate calcula la nivel de unitate administrativa (judet, regiune de dezvoltare,national) sau la nivel de bazin hidrografic (in cazul in care valoarea indicatorului astfel determinat este relevanta pentru dezvoltarea rurala si/sau agricultura). Indicatorul captarea apei/ prelevarea apei Indicatorul prelevarea apei se determina prin volumul mediu anual total de apa captat la nivelul unitatii administrative (judet, regiune de dezvoltare, national) sau la nivelde bazin hidrografic in cazul in care valoarea indicatorului astfel determinat este relevanta pentru dezvoltarea rurala si/sau agricultura. Indicatorul prelevarea apei se compune din doi subindicatori:
Atat indicatorul prelevarea apei cat si subindicatorii ce il compun se exprima in mil.mc. Indicatorul intensitatea captarii/ prelevarii apei Indicatorul intensitatea prelevarii apei se calculeaza ca fiind raportul dintre volumul total de apa prelevata (pentru toate folosintele consumatoare: populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura etc.). raportat la populatia din zona de referinta. Se masorara in mc/locuitor. Indicatorul se poate calcula la nivel de unitate administrativa (judet, regiune de dezvoltare,national) sau la nivel de bazin hidrografic (in cazul in care valoarea indicatorului astfel determinat este relevanta pentru dezvoltarea rurala si/sau agricultura). Indicatorii utilizarii apei pentru dezvoltarea rurala si agricultura prezinta evolutia captarii / prelevarii apei pentru utilizarea acesteia la irigatii, zootehnie, silvicultutra si piscicultura. In cadrul lucrarii de fata indicatorii TOGI mentionati sunt prezentati la nivel de judet si regiune de dezvoltare. I.3. INDICATORI TOGI – RESURSE DE APA – PE REGIUNI DE DEZVOLTARE SI PE JUDETELE COMPONENTE R  egiunea de Dezvoltare Nord - Est
Regiunea de Dezvoltare 1 NE a fost constituita in baza Legii nr 151/1998 privind dezvoltarea regionala in Romania. Se limiteaza la Est cu Republica Moldova, la Nord cu Ucraina , la Vest cu Regiunile de Dezvoltare Nord-Vest si Centru, iar la Sud cu Regiunea de Dezvoltare Sud–Est. Cu o suprafata de 38850 km² ,reprezentand 15.4% din suprafata totala a Romaniei, Regiunea Nord-Est are cea mai mare intindere dintre cele 8 regiuni de dezvoltare. Regiunea inglobeaza 6 judete (Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui), avand 46 orase, din care 18 municipii, 505 comune si 2418 sate, cele mai intinse judete fiind Suceava si Bacau.
Reteua hidrografica a Regiunii Nord Est este cuprinsa in intregime in bazinele hidrografice ale raurilor Siret si Prut. Spatiul hidrologic Prut –Barlad cuprinde integral judetele Botosani si Vaslui si partial judetele Iasi, Neamt si Bacau Bazinul hidrografic Siret reprezinta cca 17% din volumul total al resurselor de apa ale tarii,fiind cel mai mare bazin hidrografic din Romania. Se desfasoara pe teritoriul judetelor Suceava (8554 km²), Botosani (457km²), Neamt (5836 km²), Bacau (6603 km²) si Iasi (850km²) Siretul dispune de afluienti importanti: Suceava cca. 9%, Moldova cca. 17,6%, Bistrita cca.35%, Trotus cca.18% - fapt ce se exprima in mod pregnant prin variatia debitului mediu multianual in lungul cursului sau. Volumul multianual scurs pe intrega suprafata a bazinului este distribuit neuniform pe sezoane si luni, atfel ca in sezonul de vegetatie se scurge cca. 70% din totalul anual, deoarece scurgerea maxima corespunde in general cu o frecventa ridicata a ploilor primavara, iar scurgerea minima se inregistreaza in lunile de iarna. Caracteristic pentru bazinul hidrografic Siret este faptul ca debitele maxime istorice depasesc de trei ori debitul maxim al viiturilor din lunile de primavara. Debitele maxime obisnuite sunt generate de patrunderea unor cicloni puternici, in timp ce debitele maxime obisnuite sunt generate de ploi torentiale cu caracter local. Lacuri naturale si lacuri antropice Lacurile naturale au adancimi mici si sunt frecvent invadate de vegetatie hidrofila (Campia Moldovei, Lunca Prutului, Lunca Jijiei) Bazinul hidrologic Prut. Zona de podis se remarca printr-un numar mare de lacuri, cele mai multe fiind de natura antropica; helesteie in Campia Moldovei (Dracsani pe Satca, Ciric pe Nicolina si mai multe pe Baseu), iazuri in Podisul Sucevei, lacuri de baraj (pe Prut la Stanca Costesti, pe Siret la Racova). Bazinul hidrologic al Siretului se remarca amenajarile cu folosinta complexa. Cele mai importante acumulari sunt : Rogojesti (volum util 26 000 mii m3) , Galbeni (volum util 12 000 mii m3) Racaciuni (volum util 75 000 m3), Beresti ( volum util 75000 m3),Dragomirna (volum util 18 911mii m3), Izvoru Muntelui (volum util 890 000 mii m3),Poiana Uzului (volum util 88 000 mii m3) Apele subterane Resursele de apa subterane freatice si de adancime, din Bazinul Hidrografic Siret –cele mai importante sunt localizate in luncile raurile Siret, Suceava, Moldova si Bistrita, apa freatica estimandu-se la cca. 28m3 /s. Resursa de apa Resursele de apa teoretice si tehnice utilizabile Resursele de apa ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Est sunt constituite din apele de suprafata – rauri interioare, lacuri naturale si artificiale si intr-o masura mai mica, din apele subterane. Intreaga suprafata a Regiunii este cuprinsa in bazinele hidrografice ale raurilor Siret si Prut.
Debitele masurate pe principalele rauri ale regiunii, in anul 2006:
Prelevari de apa
Yüklə 3,21 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
