Situaţia şcolilor pe regiuni de dezvoltare17, pe regiuni, in 2004
- număr -
Regiune
Total şcoli18
Din care:
Necesar reabilitare
Necesar mobilier clasă
Lipsa sistem încălzire modern
Necesar echipamente pentru ateliere
Sala calculatoare
Necesar mobilier laborator
Necesar dotare laborator
Rural
Urban
Nord Est
2198
1769
429
1996
2037
1932
533
753
949
959
Sud Est
1745
1262
483
1383
1441
1259
197
602
733
736
Sud
1934
1463
471
1573
1733
1495
390
607
959
970
Sud Vest
2052
1500
552
1449
1764
1603
299
323
835
724
Vest
1884
1285
609
1370
1540
1400
340
485
630
692
Nord Vest
2739
2109
630
2228
2308
2253
544
845
1160
1172
Centru
1551
1551
592
1057
1238
945
307
517
626
634
Bucuresti Ilfov
738
198
540
243
280
357
169
287
301
324
Total
14841
11137
4306
11299
12341
11244
2779
4419
6193
6211
Sursa: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, 2004
Ponderea şcolilor din mediul rural este foarte mare, iar aceste şcoli, de regulă nu corespund unor standarde moderne şi europene. Această situaţie afectează atât calitatea învăţământului, cât şi sănătatea elevilor şi cadrelor care îşi desfăşoară activitatea în respectivele unităţi.
Dotările de bază pentru dezvoltarea unui învăţământ bazat pe sistemul informatic sunt extrem de modeste: 3 calculatoare / 100 elevi de gimnaziu (39.983 calculatoare pentru 1.229.449 elevi) si 5 calculatoare / elevi de liceu (34.396 calculatoare pentru 697.919 elevi). Aproximativ 57% din unităţile şcolare erau conectate la Internet. Accesul la Internet era de 1 calculator conectat la internet / 100 elevi gimnaziu şi 3,5 calculatoare conectate la internet / 100 elevi liceu.
În anul 2001 s-a lansat ca parte a strategiei Guvernului României privind informatizarea si educaţia asistată pe calculator – programul Sistemul Educaţional Informatizat (SEI). Programul s-a derulat pe etape, 3 până în prezent, etapa a IV-a fiind prevăzută a se desfăşura în intervalul 2005-2008. Până în anul 2004, din punct de vedere al dotărilor privind tehnologia informaţiei au fost realizate următoarele: au fost alocate 37.150 calculatoare, 1.510 servere şi au fost create 1.510 reţele informatice, totodată au fost conectate la internet 600 de şcoli.
Se preconizează că în ultima fază de implementare a SEI să se doteze 3.228 de laboratoare, ceea ce va însemna un număr suplimentar de aproximativ 80.000 calculatoare (3228 lab x 25 staţii). 55,26% din aceste calculatoare vor fi repartizate în unităţile şcolare din mediul rural, iar restul de 44,74% în unităţile şcolare din mediul urban.
Având în vedere nivelul mediu de dotări cu echipamente privind tehnologia informaţiei la nivel UE, 10,8 calculatoare / învăţământ secundar inferior şi 12,5 calculatoare/ învăţământ secundar superior, 10 calculatoare conectate la internet /100 elevi (învăţământ primar, secundar, vocaţional) şi 93% din şcoli conectate la internet, este necesară continuarea dotării învăţământului pre-universitar cu echipamente privind tehnologia informaţiei.
Campusuri educaţionale Campusuri preuniversitare În anul 2003, nivelul învăţământului obligatoriu a fost extins de la 8 la 10 ani. În acest context, elevii din mediul rural vor întâmpina dificultăţi în a absolvi învăţământul obligatoriu, ca urmare a existenţei la nivel rural numai a şcolilor gimnaziale care au predare până la nivelul clasei a opta.
Pentru contracararea acestui fenomen, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a iniţiat un proiect de comasare a activităţilor educaţionale în centre şcolare care să deservească o zonă mai mare, denumite campusuri educaţionale. Aceste campusuri reunesc în acelaşi perimetru toate activităţile procesului educaţional (predare, practică, activităţi sociale, activităţi recreative, etc.) prin concentrarea clădirilor educaţionale şi a serviciilor (gruparea activităţilor educaţionale şi de suport în anumite zone). Un campus preuniversitar include, aşadar: şcoala, facilităţi de cazare, cantină, bibliotecă, ateliere speciale pentru dezvoltarea capacităţilor practice, săli de sport; aceste facilităţi pot fi folosite atât pentru formare iniţială, cât şi pentru formare continuă şi pot fi adaptate nevoilor locale.
Scopul urmărit prin înfiinţarea acestor campusuri este de a facilita accesul elevilor din zonele rurale la educaţie şi instruire, precum şi asigurarea accesului egal la învăţământ. În momentul acordării statutului de campus, se va ţine seama de cerinţele dezvoltării economice a zonei respective, aceste unităţi şcolare fiind înfiinţate /dotate în funcţie de specificul zonei respective şi de cererea pieţei muncii.
S-a identificat necesitatea unui număr de 458 campusuri. Acestea vor fi reabilitate / construite în perioada următoare din diferite surse: bugetul de stat, împrumuturi externe, POR. Necesarul de campusuri şcolare estimat, se prezintă astfel pe regiuni de dezvoltare:
Tabel 21
Necesarul estimat de campusuri şcolare, pe Regiune (2005)