Lista acronimelor şi abrevierilor

Necesar campusuri şcolare

total	Din care
	urban	rural
Nord Est	83	55	28
Sud Est	51	33	18
Sud	75	46	29
Sud Vest	40	36	4
Vest	58	55	3
Nord Vest	83	57	26
Centru	59	49	10
Bucureşti Ilfov	9	2	7
Total	458	333	125
Sursa: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului 2005

Pentru a răspunde cerinţelor de integrare pe piaţa muncii, campusurile preuniversitare finanţate prin POR se vor concentra pe unităţile de învăţământ profesional şi tehnic (IPT). Capacitatea de şcolarizare prin IPT a crescut semnificativ de la 844 de şcoli în 2002/2003 (518 în mediul rural) la 1367 de unităţi (din care 611 în mediul rural) în 2006/2007. Chiar dacă numărul acestor unităţi a crescut, nivelul lor de dotare este inadecvat pentru a funcţiona în condiţii bune şi la standarde. Un număr de 325 de unităţi au beneficiat de asistenţa Phare pentru reabilitare, aceste unităţi funcţionând la standarde. Având în vedere experienţa acumulată până în prezent prin programe de preaderare, şi legătura directă între acest sector educaţional şi piaţa muncii, precum şi necesarul de reabilitare s-a considerat oportună continuarea sprijinirii acestui sector prin POR.

Campusuri universitare

Grafic 12

Începând cu anul universitar 2004/2005 organizarea învăţământului universitar se face în baza programelor de studii pe trei cicluri, conform prevederilor convenţiei de la Bologna.
Aşa cum s-a arătat mai devreme în analiză, numărul instituţiilor de învăţământ superior a crescut, dar condiţiile oferite de acestea nu au înregistrat îmbunătăţiri semnificative, afectând aşadar procesul educaţional. Baza de documentare din biblioteci sau echipamentele din laboratoare sunt insuficient dezvoltate în cele mai multe universităţi. Condiţiile de viaţă şi învăţare ale studenţilor nu sunt asigurate la un nivel adecvat de calitate.
Cele 49 de universităţi de stat au în evidenţă un număr total de 333 cămine, din care 303 sunt clădiri în proprietatea universităţilor. Standardele de locuire nu pot fi asigurate ca urmare a vechimii clădirilor, lipsa utilităţilor, gradul ridicat de uzură. Majoritatea covârşitoare a acestor clădiri au peste 35 de ani, depăşind perioada normală de funcţionare. Costurile de întreţinere sunt foarte mari şi eficienţa energetică foarte scăzută.
Din punct de vedere al asigurării cu utilităţi, 65% din totalul căminelor sunt dotate cu grupuri sanitare comune (băi, WC-uri, spălătoare), şi 40% din totalul căminelor îşi asigură confortul termic prin puncte termice sau centrale termice de zonă, crescând aşadar costurile de încălzire, şi ca urmare a vechimii ţevilor din cauza căreia se pierde energia.
Având în vedere că după 1981 au fost construite doar 44 de cămine, coroborat cu creşterea numărului de studenţi, capacitatea de cazare a unităţilor de cazare este depăşită, studenţii fiind cazaţi în condiţii de supraaglomerare (1-2 paturi în cameră peste capacitatea normată de cazare). Datorită lipsei de spaţiu şi a condiţiilor normale, în anul universitar 2006/2007 au fost respinse peste o treime din cererile de cazare.
Bibliotecile universitare sunt componente definitorii ale sistemului de învăţământ. Ele trebuie să răspundă cerinţelor şi nevoilor de studiu ale studenţilor şi cadrelor didactice, contribuind la dezvoltarea lor. Fondurile alocate pentru dotarea bibliotecilor sunt insuficiente, multe cărţi nemaifiind relevante pentru situaţia curentă.
Cu toate că au fost atrase fonduri pentru investiţii în universităţi, atât de la bugetul de stat cât şi din surse externe, nevoia de reabilitare încă persistă. Multe instituţii necesită lucrări de reabilitare, echipamente IT, cărţi, documentaţie.