Lista acronimelor şi abrevierilor
Yüklə 3,02 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Planuri integrate de dezvoltare urbană
Obiectiv Această axă prioritară are ca scop creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului. Pentru a contribui la o dezvoltare teritorială echilibrată a ţării şi pentru a evita creşterea disparităţilor interne, investiţiile vor fi concentrate în acele oraşe care acţionează ca poli regionali şi/ sau locali de creştere şi iradiază dezvoltare în zonele adiacente, acordând prioritate polilor de creştere localizaţi în regiunile şi judeţele cu un nivel de dezvoltare mai scăzut în termeni de PIB şi şomaj. Fundamentare Concentrarea populaţiei, a activităţilor economice şi culturale în oraşe şi rolul acestora ca noduri de transport justifică concentrarea investiţiilor în regenerarea fizică, îmbunătăţirea mediului antreprenorial, a calităţii mediului şi a serviciilor sociale în zonele urbane. De aceea, este esenţială sprijinirea oraşelor – poli locali de creştere pentru ca acestea să-şi îndeplinească funcţiile urbane, mai ales în cazul acelor oraşe polarizatoare, care au legături intense cu arealele înconjurătoare, a căror dezvoltare este dependentă de aceste oraşe. În acelaşi timp, nivelul de dezvoltare al unei regiuni este direct influenţat de nivelul de dezvoltare al oraşelor mari, prin multitudinea de funcţii de grad superior pe care acestea le îndeplinesc, acestea acţionând ca poli regionali de creştere urbană. Ca urmare, revitalizarea anumitor cartiere cu probleme ale centrelor urbane mari este necesară pentru a nu periclita sau altera funcţiile pe care acestea le au de îndeplinit. Schimbările economice care au survenit în România după 1990 s-au reflectat, între altele, într-un proces de restructurare a industriei ţării, care a avut ca efect reducerea activităţilor economice din oraşele afectate şi, în consecinţă, la disponibilizarea unui număr important de salariaţi. Ca urmare, s-a înregistrat scăderea veniturilor populaţiei, reducerea investiţiilor publice în infrastructura de bază şi deteriorarea situaţiei sociale din centrele urbane. Toate acestea s-au reflectat în scăderea calităţii vieţii locuitorilor din mediul urban. Cele mai afectate de acest fenomen sunt oraşele mici şi mijlocii, adesea monoindustriale, în care declinul întreprinderii principale a generat o diminuare a funcţiilor urbane şi chiar tendinţe de ruralizare. În cazul oraşelor mari sau cu structură economică mai diversificată, închiderea unei întreprinderi a determinat creşterea disparităţilor (din punct de vedere socio-economic) dintre arealul în care se localiza aceasta şi celelalte areale ale oraşului. Acest areal s-a adăugat astfel celorlalte areale ale oraşului, caracterizate de degradare fizică, economică şi socială, sporind disparităţile din interiorul oraşului respectiv şi având consecinţe negative asupra atractivităţii şi competitivităţii acestora. Având în vedere situaţia actuală din oraşele României, este prevăzut ca fondurile alocate dezvoltării urbane să fie cheltuite, după cum urmează: 60% pentru infrastructura publică urbană, 25% pentru infrastructura socială şi 15% pentru mediul de afaceri. În acest context, planurile integrate de dezvoltare şi regenerare urbană vor contribui la atingerea obiectivului specific al POR, anume creşterea rolului economic şi social al oraşelor, prin aplicarea unei abordări policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrată a regiunilor, în concordanţă cu obiectivele Strategiei Naţională pentru Dezvoltare Regională şi Cadrului Naţional Strategic de Referinţă, precum şi cu Orientările Strategice Comunitare pentru actuala perioadă de programare 2007-2013. Domenii majore de intervenţie
Planuri integrate de dezvoltare urbanăExperienţele europene anterioare (URBAN I, URBAN II) au arătat că abordarea integrată a problemelor economice, sociale şi de mediu din zonele urbane degradate, a fost o metodă de succes pentru rezolvarea acestora şi obţinerea unei dezvoltări urbane durabile. Această abordare a constat în sprijinirea simultană a activităţilor de renovare fizică a mediului urban cu cele de reabilitare a infrastructurii de bază, precum şi cu acţiuni pentru dezvoltarea economică, creşterea competitivităţii şi ocupării, integrarea grupurilor etnice în condiţiile protejării mediului. Avantajul acestei abordări integrate constă în faptul că se pot rezolva simultan o serie de probleme între care există relaţii de interdependenţă şi care afectează atât zona urbană cât şi arealele adiacente. Din acest motiv, în cadrul acestei axe prioritare vor fi finanţate planuri integrate de dezvoltare urbană pe termen mediu sau lung, având ca scop regenerarea arealelor urbane (”zone de acţiune urbană”), clar delimitate spaţial în cadrul oraşelor. Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a oraşului, cât şi a zonei înconjurătoare. Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate, de dezvoltare a activităţilor antreprenoriale pentru ocuparea forţei de muncă, precum şi acţiuni de reabilitare a infrastructurii sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale. Autorităţile administraţiei publice locale împreună cu toţi actorii implicaţi şi interesaţi de dezvoltarea urbană trebuie să colaboreze pentru elaborarea unor planuri coerente, participative, integrate şi durabile care să conducă la rezolvarea problemelor sociale, economice si de mediu, tot mai numeroase în oraşele şi municipiile ţării, şi în acelaşi timp la creşterea atractivităţii oraşelor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul urban. Implicarea cetăţenilor şi a principalilor actori locali în elaborarea planurilor de dezvoltare urbană constituie o precondiţie pentru asigurarea sustenabilităţii acestor planuri integrate. Planurile integrate de dezvoltare urbană vor trebui implementate prin proiecte care se referă următoarele tipuri de activităţi:
Dacă este cazul, în cadrul acestei axe prioritare se poate utiliza finanţarea încrucişată (definită în conformitate cu art. 34(2) Regulamentul Consiliului Nr. 1083/2006). Finanţarea planurilor integrate de dezvoltare urbană ar putea implica diferite tipuri de instrumente de inginerie financiară (JESSICA). Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban Reabilitarea fizică a oraşelor şi a spaţiilor publice este deosebit de importantă pentru creşterea calităţii vieţii locuitorilor şi încurajează stabilirea de noi activităţi economice. Unele areale urbane au o infrastructură învechită, care face faţă cu greu cerinţelor populaţiei. Această situaţie se reflectă în calitatea vieţii locuitorilor şi descurajează localizarea activităţilor economice în arealele respective. Este cazul deopotrivă al zonelor periferice şi zonelor vechi, centrale ale oraşelor, unde clădiri de mare valoare istorică, culturală şi artistică sunt abandonate sau într-o stare avansată de degradare. De asemenea, aceste zone înregistrează un grad ridicat de deteriorare a spaţiilor publice: străzi cu pavaj/asfalt deteriorat, iluminat stradal incomplet şi/sau inadecvat, suprafaţă redusă a parcurilor şi zonelor de recreere, etc. Pentru regenerarea fizică a arealelor urbane cu probleme vor fi sprijinite activităţi de finalizare şi/sau renovare a clădirilor abandonate (şi pregătirea lor pentru noi tipuri de activităţi economice şi sociale), reabilitarea patrimoniului istoric şi cultural, demolare a clădirilor şi/sau structurilor aflate într-o stare avansată de degradare, care nu aparţin patrimoniului naţional cultural. Alte tipuri de activităţi necesare regenerării arealelor urbane degradate sunt dezvoltarea şi/sau reabilitarea infrastructurii şi utilităţilor publice urbane, respectiv reabilitarea străzilor orăşeneşti, inclusiv a infrastructurii aferente şi refacerea spaţiilor publice şi a diferitelor tipuri de infrastructurii urbane (zone pentru pietoni, trotuare, iluminat public etc.). Prin proiectelor integrate de dezvoltare urbană se vor reabilita situri poluate neutilizate (situri industriale abandonate, terenuri neutilizate) pentru noi folosinţe care vor conduce la creşterea calităţii vieţii locuitorilor din arealele urbane cu probleme. Din cauza creşterii traficului în oraşele şi municipiile ţării, este important a finanţa investiţii în transportul public urban, precum şi promovarea unor forme alternative de transport cum ar fi mersul pe bicicletă, mersul pe jos, etc. Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri Pentru a asigura sustenabilitate planurilor integrate de regenerare urbană, se va sprijini dezvoltarea mediului antreprenorial pentru impulsionarea activităţilor economice şi crearea de noi locuri de muncă, cu impact asupra creşterii competitivităţii arealelor urbane degradate, având în vedere că autorităţile urbane, ca beneficiari ai proiectului, cunosc cel mai bine (pe baza cooperării cu actorii locali) tipurile de activităţi economice necesare şi adecvate pentru valorificarea resurselor locale. Asigurarea sustenabilităţii regenerării zonelor urbane implică susţinerea activităţilor antreprenoriale prin dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri. Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale În anii ’70 şi ’80, pentru a satisface cererea mare pentru locuinţe, în majoritatea oraşelor s-au construit cartiere de locuinţe multi-familiale. Lipsa investiţiilor ulterioare a determinat un proces continuu de degradare a acestora astfel încât în prezent se caracterizează printr-o stare avansată de uzură, inclusiv pierderi energetice mari, cu consecinţe negative asupra sănătăţii populaţiei. În acest sens, activităţile sprijinite vor fi în concordanţă cu acţiunile incluse în art. 47 al Regulamentului Consiliului Nr. 1828/2006. Satisfacerea nevoilor sociale specifice revine sectorului public, fiind o atribuţie fundamentală a acestuia. Satisfacerea acestor nevoi s-a dovedit a fi o importantă sursă de creştere a gradului de ocupare şi a calităţii vieţii locuitorilor, precum şi un real sprijin în încercarea de a asigura egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei, prin oferirea de servicii care îi ajută să-şi satisfacă atât îndatoririle lor profesionale cât şi cerinţele familiale. Activităţile sprijinite pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi serviciilor sociale vor viza reabilitarea infrastructurii sociale (centre de îngrijire a copiilor, centre pentru bătrâni şi centre de asistenţă pentru persoanele cu deficienţe, centre pentru tineret etc) şi achiziţionarea de echipamente necesare pentru creşterea siguranţei si prevenirea criminalităţii (sisteme de supraveghere etc.). Obiective cuantificabile – Indicatori
Yüklə 3,02 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||