Managementul clasei a III – a A

1	2	3	4	5	6	7	8
Împărţirea dedusă din tabla înmulţirii - cazurile de împărţire : la 8, la 9 şi la 10	1.4; 3.1	- exerciţii de transformare a scăderilor repetate în împărţiri şi stabilirea câtului - efectuarea împărţirilor folosind legătura dintre înmulţire şi împărţire - operarea cu terminologia specifică împărţirii		a) – planşă cu reprezentarea scăderilor repetate, desene, fişe de lucru, manualul, caietul elevului, culegere b) – explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, algoritmizarea, jocul didactic c) – activitate frontală, activitate pe grupe	- observare sistematică (probe orale, teme pentru acasă, fişe de lucru); - probe de evaluare formativă
Cazuri speciale de împărţire: împărţirea la 0 şi la 1	1.4; 3.1	- exerciţii de împărţire când deîmpărţitul este 0; împărţirea la 0 nu are sens - exerciţii de forma a : 1 = a; a : a = 1; a0 : 10 = a - rezolvarea de probleme cu o singură operaţie - împărţirea totalului în „n” grupe de câte „p” obiecte, de „n” ori mai puţin		a) – desene, fişe de lucru, manualul, caietul elevului, culegere b) – explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, algoritmizarea, jocul didactic c) – activitate frontală, activitate pe grupe	- observare sistematică (probe orale, teme pentru acasă, fişe de lucru); - probe de evaluare formativă
Tabla împărţirii	1.4; 3.1	- efectuarea împărţirilor folosind legătura dintre înmulţire şi împărţire - operarea cu terminologia specifică împărţirii - deducerea tablei împărţirii		a) – desene, fişe de lucru, manualul, caietul elevului, culegere b) – explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, algoritmizarea, jocul didactic c) – activitate frontală, activitate pe grupe	- observare sistematică (probe orale, teme pentru acasă, fişe de lucru); - probe de evaluare formativă
Proba înmulţirii şi împărţirii	1.4; 3.1	- observarea legăturilor dintre înmulţire şi împărţirea exactă a numerelor naturale - efectuarea probei înmulţirii prin împărţire şi prin înmulţire - utilizarea terminologiei specifice înmulţirii şi împărţirii		a) – desene, fişe de lucru, manualul, caietul elevului, culegere b) – explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, algoritmizarea, jocul didactic c) – activitate frontală, activitate pe grupe	- observare sistematică (probe orale, teme pentru acasă, fişe de lucru); - probe de evaluare formativă

1	2	3	4	5	6	7	8
Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul: ? x b= c; ? : b = c, b = 0; c este multiplu a lui b	2.6; 2.7	- rezolvarea de exerciţii de aflare a unui număr necunoscut, folosind modelul balanţei - aflarea factorului necunoscut dintr-o înmulţire, cunoscând produsul şi celălalt factor - aflarea deîmpărţitului sau împărţitorului, cunoscând împărţitorul şi câtul sau deîmpărţitul şi câtul		a) – desene, fişe de lucru, manualul, caietul elevului, culegere b) – explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, algoritmizarea, jocul didactic c) – activitate frontală, activitate pe grupe	- observare sistematică (probe orale, teme pentru acasă, fişe de lucru); - probe de evaluare formativă
Ordinea efectuării operaţiilor	1.4; 3.1	- efectuarea unor exerciţii ce conţin operaţii de acelaşi ordin şi de ordine diferite - exerciţii de completare a semnelor operaţiilor matematice - exerciţii de consolidare a tehnicilor de calcul însuşite		a) – desene, fişe de lucru, manualul, caietul elevului, culegere, planşă cu ordinea operaţiilor b) – explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, algoritmizarea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic c) – activitate frontală, activitate pe grupe	- observare sistematică (probe orale, teme pentru acasă, fişe de lucru); - probe de evaluare formativă
Ordinea efectuării operaţiilor - folosirea parantezelor rotunde	1.4; 3.1	- exerciţii de completare cu paranteze rotunde pentru a obţine rezultatul dat - înţelegerea şi aplicarea regulilor de efectuare a operaţiilor dintr-o expresie dată cu operaţii de ordine diferite - exerciţii ce cuprind operaţii de ordine diferite cu şi fără paranteze rotunde - exerciţii de utilizare în mod diferit a parantezelor în acelaşi exerciţiu pentru a obţine diverse rezultate - Jocuri- concurs – exerciţii de completare/ exerciţii de calcul, ştafete		a) – desene, fişe de lucru, manualul, caietul elevului, culegere, planşă cu ordinea operaţiilor b) – explicaţia, exerciţiul, algoritmizarea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic c) – activitate frontală, activitate pe grupe	- observare sistematică (probe orale, teme pentru acasă, fişe de lucru); - probe de evaluare formativă
Recapitulare	1.4; 3.1 2.6; 2.7	- exerciţii cu tabla înmulţirii şi tabla împărţirii - exerciţii ce cuprind ordinea efectuării operaţiilor - rezolvarea de probleme - aflarea numărului necunoscut dintr-o relaţie		a) – desene, fişe de lucru, manualul, caietul elevului, planşă cu ordinea operaţiilor b) – explicaţia, exerciţiul, algoritmizarea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic c) – activitate frontală, activitate pe grupe	- observare sistematică (probe orale, teme pentru acasă, fişe de lucru); - probe de evaluare formativă
Evaluare sumativă	1.4; 3.1 2.6; 2.7	- itemii vor viza competenţele proiectate - exerciţii de recuperare şi dezvoltare		c) activitate individuală	- probă scrisă cu calificativ

Semestrul al II – lea

Unitatea de învăţare: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la 1000

Număr de ore: 16

1	2	3	4	5	6	7	8
Înmulţirea unui număr cu o sumă sau o diferenţă	1.4; 2.2; 2.5	- utilizarea unor desene pentru a descoperi modul de calcul - exerciţii de înmulţire cu acelaşi număr, descoperirea regulii pentru o relaţie de tip aditiv sau multiplicativ - utilizarea unor modele pentru a clarifica modul de calcul - identificarea şi aplicarea unor reguli şi scheme pentru a descoperi elementele unui şir		a) – desene reprezentative, fişe de lucru, manualul, caietul elevului b) – explicaţia, exerciţiul, algoritmizarea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic c) – activitate frontală; activitate independentă, activitate în echipă	- probe orale - observarea sistematică - fişe de muncă independentă pentru evaluare formativă
Înmulţirea cu 10, 100 sau 1000	2.3	- utilizarea unor desene pentru a descoperi modul de calcul - utilizarea unor modele pentru a clarifica modul de calcul - utilizarea unor algoritmi de calcul pentru a conştientiza procedeul de înmulţire a unui număr cu 10, 100, *1000		a) – desene reprezentative, fişe de lucru, manualul, caietul elevului b) – explicaţia, exerciţiul, algoritmizarea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic c) – activitate frontală; activitate independentă, activitate în echipă	- probe orale - observarea sistematică - fişe de muncă independentă pentru evaluare formativă
Înmulţirea unui număr natural de două cifre cu un număr de o cifră	2.1; 2.2; 2.9; 4.3	- aflarea produsului prin adunare repetată - grupări de obiecte sau desene pentru evidenţierea modului de calcul - utilizarea de desene, scheme, reprezentări pentru a clarifica modul de calcul - explorarea sistematică şi utilizarea unor descompuneri ale numerelor pe baza operaţiei de înmulţire pentru a simplifica modul de calcul - folosirea de coduri în reprezentarea numerelor pentru a uşura modul de calcul		a) – desene reprezentative, fişe de lucru, manualul, caietul elevului, riglete pentru reprezentarea sutelor, zecilor, unităţilor, figuri geometrice pentru codificarea unor situaţii b) – explicaţia, exerciţiul, algoritmizarea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic, demonstraţia, c) – activitate frontală; activitate independentă, activitate în perechi	- probe orale - observarea sistematică - fişe de muncă independentă pentru evaluare formativă

1	2	3	4	5	6	7	8
Înmulţirea unui număr natural de trei cifre cu un număr de o cifră	2.1; 2.2; 2.9; 4.3	- utilizarea unor reprezentări pentru a descoperi modul de calcul - utilizarea unor descompuneri ale numerelor pentru a simplifica modul de calcul - folosirea unor coduri pentru reprezentarea numerelor care se înmulţesc în scopul uşurării modului de calcul - exerciţii de calcul folosind modele date		a) – desene reprezentative, fişe de lucru, manualul, caietul elevului, riglete pentru reprezentarea sutelor, zecilor, unităţilor, figuri geometrice pentru codificarea unor situaţii b) – explicaţia, exerciţiul, algoritmizarea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic, demonstraţia, c) – activitate frontală; activitate independentă, activitate în perechi	- probe orale - observarea sistematică - fişe de muncă independentă pentru evaluare formativă
Recapitulare	1.4; 2.1; 2.2; 2.3; 2.5; 2.9; 4.3	- exerciţii de calculare a unui produs în diferite situaţii şi relaţii - rezolvare de probleme - aflarea termenului necunoscut dintr-o relaţie dată - identificarea şi aplicarea unor reguli de calcul - exerciţii de recuperare şi dezvoltare		a) – desene reprezentative, fişe de lucru, manualul, caietul elevului, riglete pentru reprezentarea sutelor, zecilor, unităţilor, figuri geometrice pentru codificarea unor situaţii b) – explicaţia, exerciţiul, algoritmizarea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic, demonstraţia, c) – activitate frontală; activitate independentă, activitate în perechi	- probe orale - observarea sistematică - fişe de muncă independentă pentru evaluare formativă
Evaluare sumativă	1.4; 2.1; 2.2; 2.3; 2.5; 2.9; 4.3	- exerciţii de calculare a unui produs în diferite situaţii şi relaţii - rezolvare de probleme - aflarea termenului necunoscut dintr-o relaţie dată - identificarea şi aplicarea unor reguli de calcul		c) – activitate individuală pe baza probei de evaluare	- Probă scrisă cu calificativ

Unitatea de învăţare: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la 1000

Număr de ore: 16

1	2	3	4	5	6	7	8
Împărţirea unei sume sau diferenţe la un număr de o cifră	1.4; 2.5	- utilizarea unor desene pentru a descoperi modul de calcul - utilizarea unor modele pentru a conştientiza modul de calcul		a) – desene reprezentative, fişe de lucru, manualul, caietul elevului b) – explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, algoritmizarea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic c) – activitate frontală; activitate independentă, activitate în echipă	- probe orale - observarea sistematică - fişe de muncă independentă pentru evaluare formativă
Împărţirea la 10, 100 sau *1000	2.3	- utilizarea unor algoritmi de calcul pentru a conştientiza procedeul de împărţire a unui număr la 10, 100 sau *1000		a) – desene reprezentative, fişe de lucru, manualul, caietul elevului, riglete pentru a codifica diferite numere b) – explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, algoritmizarea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic c) – activitate frontală; activitate independentă, activitate în echipă	- probe orale - observarea sistematică - fişe de muncă independentă pentru evaluare formativă
*Împărţirea cu restul diferit de 0	2.5; 2.9	- exerciţii de aflare a câtului şi a restului împărţirii la un număr de o cifră - efectuarea probei pe baza relaţiei dintre deîmpărţit, împărţitor, cât; condiţia restului - verificarea câtului şi a restului prin efectuarea probei împărţirii		a) – desene reprezentative, fişe de lucru, manualul, caietul elevului, b) – explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, algoritmizarea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic c) – activitate frontală; activitate independentă, activitate în echipă	- probe orale - observarea sistematică - fişe de muncă independentă pentru evaluare formativă
împărţirea unui număr natural mai mic decât 1000 la un număr de o cifră	2.3; 2.5; 2.9; 3.1	- grupări de obiecte pentru a evidenţia modul de calcul - exerciţii de aflare a câtului împărţirii prin scădere repetată - utilizarea unor descompuneri convenabile pentru a simplifica modul de calcul		a) – desene reprezentative, fişe de lucru, manualul, caietul elevului, b) – explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, algoritmizarea, învăţarea prin descoperire,	- probe orale - observarea sistematică - fişe de muncă independentă pentru evaluare formativă

1	2	3	4	5	6	7	8
		- folosirea unor coduri pentru reprezentarea deîmpărţitului în vederea uşurării modului de calcul		c) – activitate frontală; activitate independentă, activitate în echipă
Împărţirea unui număr natural mai mic decât 1000 la un număr de o cifră	2.3; 2.5; 2.9; 3.1	- exerciţii de reprezentare a numerelor formate din sute, zeci şi unităţi prin diverse coduri - exerciţii de descompunere a numerelor formate din sute , zeci şi unităţi - grupări de obiecte pentru a evidenţia modul de calcul - utilizarea unor descompuneri a numerelor în efectuarea împărţirii pentru a uşura modul de calcul - aflarea câtului folosind diverse coduri pentru reprezentarea deîmpărţitului		a) – desene reprezentative, fişe de lucru, manualul, caietul elevului, b) – explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, algoritmizarea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic c) – activitate frontală, activitate individuală, lucrul în echipă	- probe orale - observarea sistematică - fişe de muncă independentă pentru evaluare formativă - teme pentru acasă
Recapitulare	1.4; 2.3; 2.5; 2.9; 3.1	- exerciţii de împărţire în situaţii concrete diferite - operarea cu limbajul specific împărţirii - efectuarea probei împărţirii - aflarea numărului necunoscut la împărţire		a) – desene reprezentative, fişe de lucru, manualul, caietul elevului, b) – explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, algoritmizarea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic c) – activitate frontală, activitate individuală, lucrul în echipă	- probe orale - observarea sistematică - fişe de muncă independentă pentru evaluare formativă - teme pentru acasă
Evaluare sumativă	1.4; 2.3; 2.5; 2.9; 3.1	- exerciţii de împărţire în situaţii concrete diferite - operarea cu limbajul specific împărţirii - efectuarea probei împărţirii - aflarea numărului necunoscut la împărţire - pe baza matricei de evaluare se vor elabora itemii care vizează formarea competenţelor proiectate - exerciţii de recuperare şi dezvoltare		c) – activitate independentă în baza probei de evaluare	- probă scrisă de evaluare cu calificativ

Unitatea de învăţare: Probleme care se rezolvă prin mai multe operaţii

Număr de ore: 8

1	2	3	4	5	6	7	8
Probleme care se rezolvă prin cel mult două operaţii	2.6; 2.7; 3.1; 4.1	- înţelegerea legăturii dintre date, condiţii şi cerinţe în textul unei probleme ( analiza datelor problemei pentru înţelegerea semnificaţiei valorilor numerice, a relaţiilor dintre date şi întrebarea problemei) - dirijarea raţionamentului de rezolvare spre aflarea necunoscutei - transformarea datelor problemei - exerciţii de transpunere a unor enunţuri simple din limbaj cotidian în limbaj matematic - justificarea alegerii demersului de rezolvare a unei probleme - utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele şi paşii de rezolvare a unei probleme - exerciţii –competiţie de găsire a cât mai multe soluţii la anumite probleme - transpunerea unui context problematic în problemă sau exerciţiu - crearea de probleme după expresii numerice, scheme, tabele cu date înscrise		a) – manualul, caietul elevului, planşe cu probleme ilustrate, culegere de probleme, fişe de lucru b) – analiza şi sinteza, problematizarea, exerciţiul, conversaţia, demonstraţia c) – activitate frontală, activitate individuală, activitate în echipe	- probe orale - observarea sistematică - fişe de muncă independentă pentru evaluare formativă - teme pentru acasă
*Probleme care se rezolvă prin mai mult de două operaţii	2.6; 2.7; 3.1; 4.1	- analiza părţilor componente ale unei probleme - întocmirea planului de rezolvare - exprimarea rezolvării unei probleme printr-o expresie numerică - rezolvarea problemelor prin: schimbarea datelor şi menţinerea temei, prin schimbarea temei şi menţinerea numerelor, formularea unei alte întrebări, completarea problemei cu întrebarea potrivită, probleme - compunerea de probleme după exerciţii de adunare, scădere, înmulţire şi împărţire şi combinaţii ale acestora ( cu atâta/ de …atâtea ori mai mult; cu atâta/ de …atâtea ori mai puţin) - compunere de probleme după scheme date		a) – manualul, caietul elevului, planşe cu probleme ilustrate, culegere de probleme, fişe de lucru b) – analiza şi sinteza, problematizarea, exerciţiul, conversaţia, demonstraţia c) – activitate frontală, activitate individuală, activitate în echipe	- probe orale - observarea sistematică - fişe de muncă independentă pentru evaluare formativă - teme pentru acasă
Evaluare sumativă	2.6; 2.7; 3.1; 4.1	- pe baza matricei de evaluare se vor elabora itemii care să vizeze competenţele proiectate - exerciţii de recuperare şi dezvoltare		c) – activitate independentă	- probă scrisă de evaluare cu calificativ

Unitatea de învăţare: Elemente intuitive de geometrie

1	2	3	4	5	6	7	8
Linia şi punctul - punctul - linia dreaptă - semidreapta - segmentul de dreaptă - linia frântă - linia curbă - poligonul	2.1; 2.2; 2.9; 4.3	- desenarea de linii şi puncte după cerinţe date - identificarea diferitelor tipuri de linii - clasificarea liniilor după cerinţe şi condiţii - identificarea formelor plane pe modele fizice, desene sugestive şi în mediul înconjurător - desenarea formelor plane cu şabloane sau mâna liberă - continuarea unor modele geometrice, respectând o regulă dată - inventarea unor modele geometrice folosind linia şi punctul		a) – planşe pe care pot identifica forme geometrice plane, sârmă moale pentru construcţia unor figuri, plastilină, manual, caiet tipărit, fişe de lucru, rebusuri tematice b) – conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic c) – activitate frontală, individuală; perechi	- probe orale - observarea sistematică - teme pentru acasă, - fişe de muncă independentă, - activităţi practice
Poligoane	2.1	- identificarea formelor plane pe modele fizice, desene sugestive şi în mediul înconjurător - identificarea numărului de laturi ale unui poligon - exerciţii de sortare a poligoanelor după numărul de laturi - utilizarea limbajului specific (latură, vârf, etc)		a) – planşe pe care pot identifica forme geometrice plane, sârmă moale pentru construcţia unor figuri, plastilină, manual, caiet tipărit, fişe de lucru, rebusuri tematice b) – conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic c) – activitate frontală, individuală, lucrul în echipă	- probe orale - observarea sistematică - teme pentru acasă, - fişe de muncă independentă, - activităţi practice
Forme plane: triunghiul, pătratul, dreptunghiul, cercul - perimetrul poligoanelor - * aria pătratului şi dreptunghiului	2.3; 2,5; 2.9; 3.1	- exerciţii de intuire a formelor plane - identificarea formelor plane pe modele fizice, desene sugestive şi în mediul înconjurător - desenarea formelor plane cu şabloane sau mâna liberă - exerciţii de comparare a formelor plane după anumite criterii stabilite - exerciţii de stabilire a asemănărilor şi deosebirilor - desenarea unor modele geometrice utilizând simetria - continuarea unui şir/ model repetitiv - exerciţii de aflare a perimetrului şi ariei unor patrulatere		a) – planşe pe care pot identifica forme geometrice plane, sârmă moale pentru construcţia unor figuri, plastilină, manual, caiet tipărit, fişe de lucru, rebusuri tematice b) – conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic c) – activitate frontală, activitate individuală, lucrul în perechi, lucrul în echipă	- probe orale - observarea sistematică - teme pentru acasă, - fişe de muncă independentă, - activităţi practice

1	2	3	4	5	6	7	8
Interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice	2.1; 4.2; 4.3	- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri geometrice studiate - completarea unor şiruri de simboluri ordonate după o anumită regulă		a) – planşe pe care pot identifica forme geometrice plane, sârmă moale pentru construcţia unor figuri, plastilină, manual, caiet tipărit, fişe de lucru, rebusuri tematice b) – conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic c) – activitate frontală, activitate individuală, lucrul în perechi, lucrul în echipă	- probe orale - observarea sistematică - teme pentru acasă, - fişe de muncă independentă, - activităţi practice
Forme spaţiale - cubul - cuboidul - sfera - cilindrul - conul	2.1; 4.2; 4.3	- descrierea corpurilor geometrice cu observarea vârfurilor, laturilor, feţelor - sortarea unor obiecte după forma lor - identificarea formelor spaţiale pe modele fizice, desene sugestive şi în mediul înconjurător		a) – planşe pe care pot identifica forme geometrice plane, sârmă moale pentru construcţia unor figuri, plastilină, manual, caiet tipărit, fişe de lucru, rebusuri tematice b) – conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic c) – activitate frontală, activitate individuală, lucrul în perechi, lucrul în echipă	- probe orale - observarea sistematică - teme pentru acasă, - fişe de muncă independentă, - activităţi practice
Recapitulare	2.1; 2.3; 2,5; 2.9; 3.1; 4.2; 4.3	- identificarea formelor plane şi spaţiale pe modele, desene şi imagini - desenarea formelor plane - identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri - sortarea unor obiecte după forma lor - * perimetrul şi aria unor poligoane		a) – planşe pe care pot identifica forme geometrice plane şi spaţiale, manual, caiet tipărit, fişe de lucru, b) – conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic c) – activitate frontală, activitate individuală, lucrul în perechi, lucrul în echipă	- probe orale - observarea sistematică - teme pentru acasă, - fişe de muncă independentă, - activităţi practice
Evaluare sumativă	2.1; 2.3; 2,5; 2.9; 3.1;4.2;4.3	- itemii vor viza formarea competenţelor proiectate - exerciţii şi activităţi de recuperare şi dezvoltare		c) - activitate individuală	- probă scrisă de evaluare cu calificativ

Unitatea de învăţare: Unităţi de măsură

Număr de ore: 16

1	2	3	4	5	6	7	8
Unităţi de măsurat lungimea: - metrul - multiplii metrului - submultiplii metrului	2.8; 4.2; 4.3	- ordonarea unor obiecte date, în funcţie de lungimea, grosimea, întinderea sau forma lor - reactualizarea unor unităţi de măsură nonstandard şi efectuarea unor aplicaţii practice - prezentarea unităţii principale de măsurat lungimea: metrul ( sub diferite forme) - intuirea unor instrumente de măsurat lungimea corpurilor - exerciţii practice de utilizare a unor instrumente potrivite de măsurat - prezentarea multiplilor metrului – legătura dintre unitatea principală şi multiplii - prezentarea submultiplilor metrului – legătura dintre unitatea principală şi submultiplii - rezolvarea de exerciţii şi probleme cu unităţi de măsurat lungimea		a) – instrumente de măsură, planşe cu multiplii şi submultiplii, fişe de lucru b) – conversaţia, demonstraţia, explicaţia, exerciţiul, învăţarea prin descoperire, analiza şi sinteza c) – activitate frontală, activitate individuală, pe echipe	- probe orale - observarea sistematică - teme pentru acasă, - fişe de muncă independentă, - activităţi practice - probe de evaluare continuă
Unităţi de măsurat capacitatea: - litrul - multiplii litrului - submultiplii litrului	2.8; 4.2; 4.3	- reactualizarea unor unităţi de măsură nonstandard şi efectuarea unor aplicaţii practice ( măsurarea cu pipeta, linguriţa, cana, găleata, etc) - prezentarea litrului şi a vaselor standard - utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură potrivite - exerciţii practice de comparare a capacităţii unor vase - realizarea scării unităţilor de măsurat capacitatea - argumentarea modalităţilor diferite pentru rezolvarea unei situaţii practice - rezolvarea de exerciţii şi probleme cu unităţi de măsurat capacitatea - jocuri – competiţie între grupuri de copii - prezentarea multiplilor litrului şi a legăturii dintre unitatea principală şi multiplii - prezentarea submultiplilor litrului şi a legăturii dintre aceştia şi unitatea principală		a) – instrumente de măsură, planşe cu multiplii şi submultiplii, fişe de lucru b) – conversaţia, demonstraţia, explicaţia, exerciţiul, învăţarea prin descoperire, analiza şi sinteza, jocul didactic c) – activitate frontală, activitate individuală, pe echipe	- probe orale - observarea sistematică - teme pentru acasă, - fişe de muncă independentă, - activităţi practice - probe de evaluare continuă

1	2	3	4	5	6	7	8
Unităţi de măsurat masa corpurilor: - kilogramul - multiplii kilogramului - submultiplii kilogramului	2.8; 4.2; 4.3	- exerciţii practice de conştientizare a conceptului de masă a corpurilor - măsurarea mesei diferitelor corpuri cu diferite instrumente de măsură folosind ca unităţi de măsură kilogramul - prezentarea multiplilor şi submultiplilor kilogramului şi a legăturii acestora cu unitatea principală - realizarea scării unităţilor de măsurat masa corpurilor - rezolvarea exerciţiilor şi problemelor cu unităţi de măsurat masa corpurilor		a) – instrumente de măsură, planşe cu multiplii şi submultiplii, fişe de lucru b) – conversaţia, demonstraţia, explicaţia, exerciţiul, învăţarea prin descoperire, analiza şi sinteza, jocul didactic c) – activitate frontală, activitate individuală, pe echipe	- probe orale - observarea sistematică - teme pentru acasă, - fişe de muncă independentă, - activităţi practice - probe de evaluare formativă
Unităţi de măsură pentru timp: - unităţi mai mici decât o zi (ora, minutul, secunda)	2.8; 4.2; 4.3	- măsurarea şi compararea datelor prin plasarea în timp a unor evenimente - interpretarea unor imagini în ordinea derulării evenimentelor - utilizarea corectă a unor instrumente şi unităţi de măsură pentru timp - exerciţii de citire a ceasului - conceperea unui program-orar - planificarea unei activităţi în cadrul unui orar - exerciţii practice de măsurare a timpului scurs între două evenimente		a) – instrumente de măsură, fişe de lucru, manualul, caietul elevului, planşe cu desene pentru compunerea de probleme b) – conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, analiza şi sinteza, jocul didactic c) – activitate frontală, activitate individuală, pe echipe	- probe orale - observarea sistematică - teme pentru acasă, - fişe de muncă independentă, - activităţi practice - probe de evaluare formativă
Unităţi de măsură pentru timp: - unităţi mai mari decât o zi ( săptămâna, luna, anul, deceniul, secolul, mileniul, *etc)	2.8; 4.2; 4.3	- ordonarea unor imagini în funcţie de succesiunea lor - exerciţii de scriere corectă a datei - înregistrarea unor activităţi desfăşurate pe o anumită perioadă de timp - plasarea evenimentelor într-un calendar - rezolvarea de exerciţii şi probleme cu unităţi de măsură pentru timp		a) – instrumente de măsură, fişe de lucru, manualul, caietul elevului, planşe cu desene pentru compunerea de probleme b) – conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, analiza şi sinteza, jocul didactic c) – activitate frontală, activitate individuală, pe echipe	- probe orale - observarea sistematică - teme pentru acasă, - fişe de muncă independentă, - activităţi practice - probe de evaluare formativă

1	2	3	4	5	6	7	8
Monede şi Bancnote (şi cele europene)	2.8; 4.2; 4.3	- exerciţii de recunoaştere a noilor monede şi bancnote româneşti şi europene aflate în circulaţie - exerciţii practice de simulare a unor schimburi echivalente - exerciţii de „Joc de rol” – La magazin, La librărie, prin care elevii simulează achiziţia de obiecte în funcţie de sume etalon - identificarea monedelor şi bancnotelor necesare pentru cumpărarea unor produse ilustrate/ prezentate - rezolvarea de exerciţii şi probleme cu unităţi de măsură pentru valoare		a) – instrumente de măsură, fişe de lucru, manualul, caietul elevului, planşe cu desene pentru compunerea de probleme b) – conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, analiza şi sinteza, jocul didactic c) – activitate frontală, activitate individuală, pe echipe	- probe orale - observarea sistematică - teme pentru acasă, - fişe de muncă independentă, - activităţi practice - probe de evaluare formativă
Recapitulare	2.8; 4.2; 4.3	- aplicaţii practice privind cunoaşterea şi utilizarea unor unităţi de măsură standard - identificarea multiplilor şi submultiplilor unităţilor de măsură etalon - rezolvarea de exerciţii şi probleme care conţin unităţi de măsură - transformări simple		a) – instrumente de măsură, fişe de lucru, manualul, caietul elevului, planşe cu desene pentru compunerea de probleme b) – conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, analiza şi sinteza, jocul didactic c) – activitate frontală, activitate individuală, pe echipe	- probe orale - observarea sistematică - teme pentru acasă, - fişe de muncă independentă, - activităţi practice - probe de evaluare formativă
Evaluare sumativă	2.8; 4.2; 4.3	- aplicaţii practice privind cunoaşterea şi utilizarea unor unităţi de măsură standard - identificarea multiplilor şi submultiplilor unităţilor de măsură etalon - rezolvarea de exerciţii şi probleme care conţin unităţi de măsură - transformări simple - exerciţii de recuperare şi dezvoltare		c) – activitate individuală în baza fişei de evaluare sumativă	- probă scrisă de evaluare cu calificativ

Unitatea de învăţare: *Probleme tipice

Număr de ore: 6

1	2	3	4	5	6	7	8
Probleme care se rezolvă prin metoda figurativă	2.6; 2.7; 3.1; 4.1	- înţelegerea legăturii dintre date, condiţii şi cerinţe în textul unei probleme ( analiza datelor problemei pentru înţelegerea semnificaţiei valorilor numerice, a relaţiilor dintre date şi întrebarea problemei) - dirijarea raţionamentului de rezolvare spre aflarea necunoscutei - transformarea datelor problemei - exerciţii de transpunere a unor enunţuri simple din limbaj cotidian în limbaj matematic - justificarea alegerii demersului de rezolvare a unei probleme - utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele şi paşii de rezolvare a unei probleme - exerciţii –competiţie de găsire a cât mai multe soluţii la anumite probleme - transpunerea unui context problematic în problemă sau exerciţiu - crearea de probleme după expresii numerice, scheme, tabele cu date înscrise - exerciţii de punerea problemelor în ecuaţie		a) – manualul, caietul elevului, planşe cu probleme ilustrate, culegere de probleme, fişe de lucru b) – analiza şi sinteza, problematizarea, exerciţiul, conversaţia, demonstraţia c) – activitate frontală, activitate individuală, activitate în echipe	- probe orale - observarea sistematică - teme pentru acasă, - fişe de muncă independentă, - activităţi practice - probe de evaluare formativă
Recapitulare finală			6