Marea cameră Hotărârea (fond)

Tradus şi revizuit de IER (www.ier.ro)

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

MAREA CAMERĂ


Hotărârea (fond)

din 16 iunie 2015

În Cauza Sargsyan împotriva Azerbaidjanului

(Cererea nr. 40167/06)

Strasbourg

Hotărârea este definitivă. Aceasta poate suferi modificări de formă.
În cauza Sargsyan împotriva Azerbaidjanului,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, reunită în Marea Cameră compusă din Dean Spielmann, preşedinte, Josep Casadevall, Guido Raimondi, Mark Villiger, Isabelle Berro, Ineta Ziemele, Boštjan M. Zupančič, Alvina Gyulumyan, Khanlar Hajiyev, George Nicolaou, Luis López Guerra, Ganna Yudkivska Paulo Pinto de Albuquerque, Ksenija Turković, Egidijus Kūris, Robert Spano, Iulia Antoanella Motoc, judecători, şi Michael O’Boyle, grefier adjunct,

după ce a deliberat în camera de consiliu, la 5 februarie 2014 şi la 22 ianuarie 2015,

pronunţă prezenta hotărâre, adoptată la aceeaşi dată:

PROCEDURA
1. La originea cauzei se află cererea nr. 40167/06 îndreptată împotriva Republicii Azerbaidjan prin care un resortisant armean, domnul Minas Sargsyan (reclamantul), a sesizat Curtea, la 11 august 2006, în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia). Reclamantul a decedat în 2009. Procedura a fost continuată de văduva acestuia, doamna Lena Sargsyan, născută în 1936, şi de fiul său, Vladimir, şi fiicele sale, Tsovinar şi Nina Sargsyan, născuţi în 1957, 1959 şi, respectiv, 1966. Doamna Lena Sargsyan a murit în ianuarie 2014. Vladimir şi Tsovinar Sargsyan continuă procedura în numele reclamantului.

2. Reclamantul care a beneficiat de asistenţă judiciară, a fost reprezentat în faţa Curţii de domnii N. Gasparyan şi K. Ohanyan, avocaţi din Erevan. Guvernul azer (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, domnul Ç. Asgarov.

3. Reclamantul a susţinut, în special, că negarea dreptului său de a reveni în satul Golestan şi de a avea acces la bunurile sale sau de a primi o despăgubire pentru pierderea acestora şi negarea dreptului de a avea acces la locul de domiciliu şi la mormintele rudelor sale din Golestan au constituit încălcări continue ale art. 1 din Protocolul 1 şi art. 8 din Convenţie. Invocând art. 13 din Convenţie, a considerat că nu a dispus de nicio cale de atac efectivă în ceea ce priveşte aceste capete de cerere. În cele din urmă, cu privire la capetele de cerere expuse, reclamantul a pretins că este victima unei discriminări bazate, cu încălcarea art. 14 din Convenţie, pe originea sa etnică şi pe apartenenţa sa religioasă.

4. Cererea a fost repartizată Secţiei întâi a Curţii (art. 52 § 1 din Regulamentul Curţii). Guvernul armean, care şi-a exercitat dreptul de a interveni, prevăzut de art. 36 § 1 din Convenţie, a fost reprezentat de agentul guvernamental, domnul G. Kostanyan.

5. La 11 martie 2010, o cameră a Secţiei întâi, compusă din Christos Rozakis, Nina Vajić, Khanlar Hajiyev, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, Giorgio Malinverni şi George Nicolaou, judecători, precum şi Søren Nielsen, grefier de secţie, şi-a declinat competenţa în favoarea Marii Camere, niciuna dintre părţi necontestând decizia (art. 30 din Convenţie şi art. 72 din Regulament).

6. Componenţa Marii Camere a fost stabilită în conformitate cu art. 26 § 4 şi art. 26 § 5 din Convenţie şi cu art. 24 din Regulament. Preşedintele Curţii a decis că, în interesul unei bune administrări a justiţiei, prezenta cauză şi cauza Chiragov şi alţii împotriva Armeniei (cererea nr. 13216/05) trebuie atribuite aceluiaşi complet al Marii Camere (art. 24, art. 42 şi art. 71 § 2 din Regulament).

7. La 15 septembrie 2010, la Strasbourg, a avut loc, la Palatul Drepturilor Omului, o şedinţă publică privind admisibilitatea şi fondul cauzei (art. 59 § 3 din Regulament).

8. La 14 decembrie 2011, cererea a fost declarată parţial admisibilă de Marea Cameră compusă din Nicolas Bratza, Jean-Paul Costa, Christos Rozakis, Françoise Tulkens, Josep Casadevall, Nina Vajić, Corneliu Bîrsan, Peer Lorenzen, Boštjan M. Zupančič, Elisabet Fura, Alvina Gyulumyan, Khanlar Hajiyev, Egbert Myjer, Sverre Erik Jebens, Giorgio Malinverni, George Nicolaou şi Luis López Guerra, judecători, precum şi Michael O’Boyle, grefier adjunct de secţie.

9. Atât reclamantul, cât şi Guvernul au depus observaţii scrise suplimentare (art. 59 § 1 din Regulament) asupra fondului cauzei. În plus, au fost transmise observaţii din partea guvernului armean.

10. La 12 septembrie 2013, Curtea a decis să adreseze Asociaţiei Americane pentru Progresul Ştiinţei (American Association for the Advancement of Science – „AAPS”), în cadrul Programului pentru tehnologii geospaţiale şi drepturile omului („Geospatial Technologies and Human Rights programme”) al acestei organizaţii, o cerere de informaţii factuale (art. A1 § 1 şi 2 din anexa la Regulament). În noiembrie 2013, AAPS a comunicat un raport privind localitatea Golestan pe baza interpretării imaginilor din satelit de înaltă rezoluţie (High-resolution satellite imagery assessment of Golestan, Azerbaijan 2002-2012, „Raportul AAPS”). Guvernul pârât s-a opus dezvăluirii unei serii din aceste imagini. La 10 decembrie 2013, Preşedintele a admis această cerere de nedezvăluire a informaţiilor. Au fost depuse la dosar numai părţile din raport nevizate de cererea de nedezvăluire a informaţiilor.

11. La 3 februarie 2014, Curtea a vizionat toate înregistrările video cu localitatea Golestan şi zona din împrejurimi, care au fost comunicate pe suport DVD reclamantului, guvernului pârât şi guvernului intervenient, şi a luat act de părţile relevante ale raportului AAPS.

12. La 5 februarie 2014, la Strasbourg, a avut loc la Palatul Drepturilor Omului o şedinţă publică privind fondul cauzei (art. 59 § 3 din Regulament).
S-au înfăţişat:
– pentru Guvern
domnii C. Asgarov, agent,
M.N. Shaw, QC,
G. Lansky, avocaţi,
O. Gvaladze,
H. Tretter,
doamna T. Urdaneta Wittek, avocaţi;
– pentru reclamant
domnul P. Leach,
Doamnele N. Gasparyan, avocaţi,
K. Ohanyan,
Domnii A. Aloyan,
V. Grigoryan, avocaţi;
– pentru guvernul armean
domnii G. Kostanyan, agent,
E. Babayan, avocat.
13. Curtea a ascultat declaraţiile domnului Leach, doamnei Gasparyan, domnului Grigoryan, domnului Shaw, domnului Lansky şi domnului Kostanyan.
ÎN FAPT