Ministerul educației al republicii moldova centrul republican de asistențĂ psihopedagogică

Comisia raională de examene examinează testul, verifică în ce măsură corespunde cu obiectivele, conținuturile și strategiile de evaluare stipulate în curriculumul individualizat al elevului la disciplina respectivă și decide asupra aprobării acestuia. În cazul unor nonconformități cu referință la exigențele docimologice sau la curriculumul individualizat, îl remite, cu obiecțiile și recomandările de rigoare, spre modificare/definitivare instituției de învățământ. În acest caz, instituția este obligată să refacă testul și să îl remită spre aprobare Comisiei raionale de examene.

Testul aprobat se remite în instituție în ziua examenului, împreună cu pachetul de teste pentru întreg eșantionul de candidați la examenul respectiv/testarea națională.

Proba de evaluare realizată se remite Comisiei raionale de examene, în condițiile specificate în reglementările Ministerului Educației, împreună cu testele tuturor candidaților.

Verificarea și aprecierea testului individualizat se realizează de comisia, în componența căreia face parte profesorul la clasă, care a elaborat testul și un alt membru, care are experiență în elaborarea și realizarea curriculumului modificat. Verificarea se efectuează în conformitate cu matricea de specificații și baremul de corectare aprobat.

Rezultatul verificării se transmite în instituție, în formatul indicat în Metodologia de organizare a examenelor de absolvire/testării naționale, aprobată de Ministerul Educației.

6. 
   Administrația instituției examinează, în ședința Consiliului profesoral, rezultatele examenelor, care decide asupra absolvirii și certificării elevului.
   

Instituția certifică nivelul de studii, prin eliberarea certificatului de format aprobat de Ministerul Educației, în funcție de tipul de curriculum prin care a parcurs disciplinele școlare (serie generală sau serie specifică).

În cazul susținerii pe note nu mai mici de ”5” a examenelor în baza testului propus de Ministerul Educației, indiferent de condițiile care vizează spațiu, timpul, echipamentul etc., absolventului i se eliberează Certificat de studii gimnaziale, serie generală (ASG). În acest caz nu se va ține cont de tipul de curriculum la disciplina educația fizică.

Dacă elevul a parcurs una sau mai multe discipline școlare în baza curriculumului modificat, a susținut unul sau mai multe examene de absolvire în bază de test/probă de evaluare individualizat(ă), conformă curriculumului modificat, elevului i se eliberează certificat de studii gimnaziale serie specifică (ASG/PEI).
Proba de evaluare individualizată

Evaluarea finală, de regulă, se realizează în baza testului docimologic. Testul docimologic reprezintă un instrument de evaluare complex format dintr-un ansamblu de sarcini de lucru (itemi), ce permit măsurarea şi aprecierea nivelului de competențe achiziționate de elev. Rezultatul testului docimologic constituie și un indicator de eficienţă a activităţii cadrului didactic, deoarece oferă, pe baza unor măsurători şi aprecieri, informaţii pertinente cu privire la modul de realizare a obiectivelor educaționale, la direcţiile de intervenţie de perspectivă a cadrelor didactice pentru ameliorarea şi/sau optimizarea demersului didactic.

Analizate din perspectiva avantajelor, testele docimologice asigură:

• 
  obiectivitate sporită (datorită corelării între obiectivele și conținuturile în conformitate cu care a parcurs programul școlar respective și itemii testului);
  
• 
  rigurozitate în măsurarea nivelului de achiziţionare de către elev a competențelor şi în aprecierea modului de rezolvare a itemilor/probelor conţinute în test;
  
• 
  oportunități de adoptare, în timp util, a deciziilor privind organizarea și realizarea procesului educațional.
  

Totodată, testele docimologice sunt marcate și de unele dezavantaje, precum:

• 
  solicită efort pentru elaborare;
  
• 
  necesită competențe specifice de alternare a diferitor tipuri de itemi și de cuantificare diferențiată a acestora (punctaje maxim şi minim);
  
• 
  consumă timp;
  
• 
  pot inhiba elevii cu un înalt nivel de emotivitate.
  

Întru asigurarea relevanței și calității testului docimologic, procesul de elaborare urmează să fie axat pe etape realizate consecutiv.

Mihai Tănase, în lucrarea ”Evaluarea – componentă esenţială a procesului instructiv-educativ” menționează următoarele etape:

1. 
   stabilirea obiectivelor (informative, formative) urmărite;
   
2. 
   stabilirea materiei (teme, capitole, etc.) din care se va organiza testarea;
   
3. 
   elaborarea itemilor (întrebări închise/deschise; itemi obiectivi/semiobiectivi/subiectivi – cu variantele aferente) şi a etaloanelor de corectare (rezolvările vizate);
   
4. 
   cuantificarea testului (atribuirea punctajelor: maxim specific şi minim acceptat; echivalarea în note/calificative);
   
5. 
   organizarea testului (anunţarea elevilor, prezentarea instrucţiunilor de lucru, precizarea timpului de realizare, asigurarea condiţiilor de aplicare a testului);
   
6. 
   aplicarea testului;
   
7. 
   notarea rezultatelor obţinute (transformarea punctajului obţinut, în urma testării, în notă).
   

În elaborarea unui test docimologic este important a stabili numărul de itemi și modul de formulare a lor. Itemii trebuie să fie reprezentativi şi relevanți. Testul trebuie să fie clar redactat, astfel încât elevul să înţeleagă, din formularea întrebării, ce sarcină are de rezolvat. Pentru elevii cu CES, la necesitate, testul va fi redactat cu caractere mai mari, în rânduri spațiate, cu evidențieri color etc. Din perspectiva gradului de dificultate, itemii trebuie să fie ordonați în consecutivitate logică. Este important ca răspunsurile la unele întrebări să nu sugereze răspunsuri la întrebările care urmează. Punctajul maximal acordat fiecărui item trebuie să corespundă gradului de dificultate al întrebării/probei.

În structura oricărui test docimologic se regăsesc următoarele componente:

1. 
   obiectivele evaluării, aplicării testului, stabilite în corelaţie cu conţinuturile de învăţământ;
   
2. 
   conţinuturile itemilor;
   
3. 
   rezolvările itemilor şi modul de acordare a punctajului;
   
4. 
   performanţa maximă specifică (PMS), ceea ce reprezintă punctajul maxim acordat fiecărui item în parte și testului, în general;
   
5. 
   performanţa minimă admisă, care indică punctajul minimal pentru nota satisfăcătoare (în sistemul de notare în vigoare, nota ”5”).
   

Obiectivele evaluării se stabilesc în corelaţie cu conţinuturile de evaluat, competențele de aplicare în practică a celor învățate.

Conţinuturile itemilor vor corela cu cele stabilite în curriculumul individualizat al elevului cu CES. În scopul evitării unor abordări subiective, rezolvarea itemilor (răspunsuri aşteptate/repere pentru corectare) trebuie specificată de către profesorul care a elaborate testul. Formularea răspunsului e necesar a fi structurată pe componente ale răspunsului, care vor fi cuantificate, iar suma punctajului pe fiecare component va coincide cu punctajul maxim acordat pentru rezolvarea itemului.

Itemii trebuie să fie formulați clar, fără a lăsa loc pentru interpretări. în aşa fel construiţi încât răspunsurile obţinute să nu fie pasibile de interpretări diferite, iar notarea să se poată face obiectiv, pe baza unui punctaj stabilit anterior. Pentru aceasta facem următoarele precizări, care vizează atât realizarea itemilor, cât şi construirea testului:

• 
  fiecare item este o entitate de sine stătătoare, care presupune existenţa cel puţin a unui obiectiv didactic vizat;
  
• 
  itemii se formulează prin raportare la prevederile obiectivelor şi la conţinuturile de învăţat, astfel încât, prin formatul şi conţinutul lor, să permită aprecierea capacităţilor de prelucrare a informaţiilor şi de aplicare în condiţiile variate a deprinderilor intelectuale formate.
  
• 
  un item bine redactat include cuvinte sau expresii care sunt specifice nivelului de dezvoltare a elevului, într-o redactare/prezentare succintă şi sugestivă. Itemul trebuie redactat în aşa fel încât elevul să identifice răspunsul corect în timp stabilit. De asemenea, trebuie evitate formulările neclare sau ambigue care-l pun în dificultate inutilă pe elev, reducându-i capacitatea de a se concentra asupra întrebării. În acelaşi timp, nu se recomandă formularea itemilor la forma negativă/printr-o negaţie;
  
• 
  în redactarea variantelor de răspuns se vor evita repetările inutile, care măresc timpul destinat citirii lor. De asemenea, variantele de răspuns incorecte trebuie astfel concepute încât elevii să fie necesitățiţi să apeleze la ceea ce au învăţat pentru a găsi răspunsul corect (în loc să apeleze la deducţii logice, simpliste sau să ghicească răspunsul);
  
• 
  numărul itemilor se stabilește conform cerințelor generale de elaborare a unui test.
  

În Anexele 16-18 sunt date exemple de teste documologice: exemplu de test pentru testarea națională,cl. a IV-a (CM), matematică; exemplu de test pentru testarea națională, cl.IV-a(CM), limba română; exemplu de test pentru evaluarea finală, cl.IX-a(CM),limba română.

Repere bibliografice

1. 
   Brunner, Jerome, Seymour, ”Pentru o teorie a instruirii”,  Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970.
   
2. 
   Bulat, G., Rusu, N., Suportul educațional. Asistența elevilor cu cerințe educaționale speciale, Chișinău, 2015.
   
3. 
   Bulat, G., Asistenţa elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, Chişinău, 2015.
   
4. 
   Codul Educației al Republicii Moldova, nr. 152 din 17.07.2014, MO, nr. 319-324, art. Nr. 634.
   
5. 
   Gherguţ, A., Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale, Editura Polirom, Iași, 2006.
   
6. 
   Gherguţ A., Sinteze de psihopedagogie specială , Polirom , Iaşi , 2005
   
7. 
   Gherguţ, A., Psihologia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii de educaţie integrată , Polirom, Iaşi , 2001.
   
8. 
   Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (Legea nr.166 din 9 iulie 2010). http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=335376
   
9. 
   Cristea, Sorin, Dicţionar de pedagogie, Editura Litera Internaţional, Chişinău – Bucureşti, 2000
   
10. 
    Cristea, S., Dicționar de pedagogie, Editura Litera, Chișinău, 2000.
    
11. 
    Curriculumul Național, Chișinău, 2010.
    
12. 
    Dicţionar de Pedagogie, Editura Academiei, 1979
    
13. 
    Eftodi, A., Planul educațional individualizat. Structura-model și ghid de implementare, Chișinău, 2012.
    
14. 
    Educația Incluzivă - ghid metodologic pentru instituțiile de învățământ primar și secundar general, Keystone Moldova, Chișinău, 2013.
    
15. 
    Vrăsmaș, E., Dificultățile de învățare în școală – domeniu nou de studiu și aplicație, București, 2007.
    
16. 
    Ghid de implementare a Curriculumului modernizat pentru treapta primatră din învățământ. Z. Galben-Pancku, I. Bbotgros, S. Galben. Lyceum, 2011
    
17. 
    Hadîrcă M., Cazacu T. Adaptări curriculare și evaluarea progresului școlar în contextul educației incluzive, Chișinău, 2012.
    
18. 
    Latas Parrilla, A. , El professor antes la integracion escolar , Editorial Cincel, Argentina, 2014.
    
19. 
    Prenton, K., Planificarea în contextul ameliorării școlare. Dezvoltarea unei școli incluzive. Ghidul managerului din învățământ. Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., București, 2007.
    
20. 
    Programul de dezvoltare a educației incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011 – 2020, http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=339343&lang=1
    
21. 
    Standarde de calitate pentru instituțiile de învățământ primar și secundar general din perspectiva școlii prietenoase elevului, Chișinău, 2013.
    
22. 
    Ungureanu, D, , Educaţia integrată şi şcoala inclusivă , Editura de Vest , Timişoara , 2000.
    

Anexa 1

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUȚIA DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Coordonat: Președintele comisiei metodice ____________________________ (denumirea comisiei metodice) ____________________________ (nume, prenume, semnătură) ____________________2016___

Aprobat: Director ________________________ (nume, prenume) _______________________ (semnătura) _________________2016____

Curriculum modificat

la Istoria românilor şi Istoria universală

pentru anul de studii 2015 - 2016

clasa a VIII- a

ARGUMENT
Curriculum-ul modificat la Istorie pentru elevul clasei a-VIII-a,, A” _________ a fost realizat pornind de la necesitatea elevului de vârsta gimnazială cu deficienţă auditivă profundă să înţeleagă lumea și evenimentele care au avut loc în viața lui, în societate și în lume, personalități aproape lui și faptele acestora. Curriculum-ul modificat este astfel conceput, încât permite o abordare interdisciplinară a conţinuturilor, realizându-se o clară conexiune a cunoştinţelor prezentate la istorie cu cele propuse la alte discipline proprii ştiinţelor (geografia, limba şi literatura română, biologie).
Tematica propusă urmăreşte trezirea curiozităţii şi interesului elevului pentru cunoaşterea trecutului istoric, pornind de la cea a familiei/ locală proprii şi naţională în vederea adaptării cât mai facile la necesităţile elevului cu cerinţe educaţionale speciale.
Învăţarea pentru elevul cu CES prezintă anumite dificultăți, deaceea, aceasta se va realiza prin activităţi repetate şi diversificate de observare, manipulare şi experimentare cu resurse din mediul familiar de viaţă. În organizarea activităţilor de învăţare, cadrul didactic va :

• 
  utiliza la lectie suportul visual (fise, caietul de lucru la istorie, filmulețe, proiector, MTI, tabele, harti, imagini, obiecte din viața cotidiană etc.);
  
• 
  adapta continuturile curriculare la disciplina predată;
  
• 
  cere permanent de la elev utilizarea vorbirii orale, fiind ajutat în alcătuirea răspunsului corect.
  

Obiectivele urmărite sunt centrate pe formarea şi exersarea capacităţilor şi se referă în principal, la:

• 
  observarea şi înţelegerea unor evenimente care au loc în viața familiei, școlii, localității;
  
• 
  înţelegerea unor activităţi umane şi a impactului acestora asupra modului de viață;
  
• 
  utilizarea corectă a unor obiecte şi materiale cunoscute de către elev în viaţa cotidiană;
  
• 
  încurajarea elevului în vederea asumării de responsabilităţi şi pentru cooperare.
  

Subcompetențe

1. 
   Înţelegerea și utilizarea adecvată a limbajului de specialitate.
   
   1. 
      Perceperea și utilizarea în comunicare, cu ajutorul semnelor, a termenilor– cheie: perioada Modernă, ţară, oraş, sat, război, personalitate, linia timpului, eveniment, domnitor, rege, ţăran, cultură, arta, literatura, modă, portret, gimnaziu, învăţământ, secol, document, monument, clădire, carte veche, hartă, obiecte-(îmbrăcăminte, portret, vas), Basarabia, Transilvania, Ţara Românească, Rusia, America, Europa, Vasile Lupu, Matei Basarab, Dm.Cantemir, T. Vladimirescu, Vasile Alecsandri.
      
   2. 
      Compararea evenimentelor din viața personală cu cele de la nivel local pe baza unor criterii date ( compară hramul casei, data , cu hramul oraşului ( 14 octombrie), ziua Limbii române, ziua Drapelului, ziua Independenţei)
      
2. 
   Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric.
   
   1. 
      Identificarea unor date importante și plasarea lor pe axa cronologică;
      
   2. 
      Stabilirea locului unei surse istorice ( monument, clădire, cărţi vechi, hărţi, obiecte- vestimentaţie, portret, vas) în timp și spațiu după anumite puncte de referință.
      
3. 
   Cunoaşterea surselor istorice.
   
   1. 
      Înregistrarea unor date dintr-un document;
      
   2. 
      Identificarea evenimentelor și activităților unor personalități din istoria modernă; (să facă deosebire dintre persoană, activitate, eveniment/întîmplare).
      
4. 
   Manifestarea atitudinii faţă de impactul evenimentelor istorice asupra societăţii.
   
   1. 
      Aplicarea unor acțiuni de ocrotire a monumentelor istorice.
      

C/sp.	Finalități de învățare	Conținuturi	Strategii/tehnologii didactice	Strategii de evaluare	Note
C. I. C.II C.III C.IV	I.1. Perceperea și utilizarea în comunicare, cu ajutorul semnelor, a termenilor – cheie: perioadă Modernă, ţară, oraş, sat, război, personalitate, linia timpului, eveniment, domnitor, ţăran, cultură, arta, literatura, modă, portret, gimnaziu, învăţământ, secol, document, monument, clădire, carte veche, hartă, obiecte-(îmbrăcăminte, portret, vas), Basarabia, Transilvania, Ţara Românească, Anglia, Rusia, America,Europa,Vasile Lupu, Matei Basarab, Dm.Cantemir, T. Vladimirescu, Vasile Alecsandri. I.2. Compararea evenimentelor din viața personală cu cele de la nivel local pe baza unor criterii date( compară hramul casei, data, - cu hramul oraşului ( 14 octombrie), ziua Limbii române, ziua Drapelului, ziua Independenţei. II.1. Identificarea unor date importante și plasarea lor pe linia timpului; II.2. Stabilirea locului unei surse istorice în timp și spațiu după anumite puncte de referință ( monument, clădire, cărţi vechi, hărţi, obiecte - îmbrăcăminte, portret, vas) III.1. Înregistrarea unor date dintr-un document( să facă deosebire dintre persoană, activitate, eveniment/întîmplare); IV.1. Identificarea evenimentelor și activităților unor personalități din istoria modernă( să facă deosebire dintre persoană, activitate, eveniment/întîmplare); IV.2 Aplicarea unor acțiuni de ocrotire a monumentelor istorice.	Perioada modernă. Războiul din SUA. Franța în perioada modernă. Țările Române în perioada modernă: - Moldova, - Transilvania, - Ţara Românească. Dmitrie Cantemir. Franța, America, Rusia. Tudor Vladimirescu. Basarabia . Viaţa oamenilor în Ţările Române. Cultura din Basarabia. Oraşul Chişinău în perioada modernă.	Prezentarea unor imagini care ilustrează diverse evenimente( război, sărbătoare, adunare ș.a); Jocuri de orientare pe o hartă; Identificarea Țărilor Românești; Elaborarea unui poster cu diverse aspecte ale or. Chișinău; Activități în grup și individual în scopul creării unui poster; Exerciții de recunoaștere pe hartă a apelor, uscatului. Exerciții de recunoaștere a personalităților. Comunicare în scris; Exerciții de clasificare a evenimentelor, personalităților. Comunicare verbală şi nonverbală, prin desene, planșe, colaje a importanței unor evenimente în viața oamenilor; Comunicare în scris; Jocul,, Cutia timpului”, ,, Succesiunea”; Repartizarea pe linia timpului a datelor, evenimentelor; Excursii tematice; Recunoașterea după imagini a monumentelor istorice; Realizarea cărțuliei tematice despre o personalitate istorică; Exerciții de completare a propozițiilor/ gândurilor cu cuvinte ajutătoare; de asociere a imaginii cu cuvîntul; Descrierea orașului natal după un algoritm propus; Exerciții de identificare pe planșe a diverselor personalități, evenimente, monumente istorice din RM; Amenajarea spaţiului în jurul monumentelor istorice.	Test simplificat (itemi obiectivi cu alegere duală; cu alegere multiplă şi de tip pereche şi itemi semiobiectivi cu răspuns scurt) Fişe individuale de evaluare Proiect Fişă de autoevaluare etc Fişe individuale de evaluare Test simplificat Fişe individuale de evaluare Portofoliu Fişe individuale de evaluare Portret al personalităţii( 1- 2 propoziții simple) Poster Excursie