Prapastia: doua etici ce divid lumea vestica



Yüklə 396,45 Kb.
səhifə56/57
tarix10.01.2022
ölçüsü396,45 Kb.
#100497
1   ...   49   50   51   52   53   54   55   56   57
TRIUMFUL COLECTIVISMULUI
Am batut drum lung de cand in 1912, Colonelul House a scris Philip Dru Administrator. Viziunea lui a fost acceptata, nu doar in America, ci peste tot. Asa numita lume libera nu mai exista. Putinele libertati ce ne-au mai ramas sunt acum supuse restrictiilor sau anularii in momentul in care guvernul spune ca este necesar pentru lupta impotriva criminalitatii, a drogurilor, a terorismului, a pornografiei, a discriminarii, sau a oricarei sperietori ce se presupune ca sta in calea mai marelui bine pentru numarul mai mare. Colectivismul a triumfat oriunde in lume. Nu mai exista nici o stavila impotriva unirii Statelor Unite cu Uniunea Sovietica – sau oricare din clonele sale, incluzand Rusia si China. Visul lui Cecil Rhodes este acum in stadiile finale ale transformarii sale in realitate.
Imediat dupa al Doilea Razboi Mondial, giganticele fundatii scutite de taxe, precum Fundatia Ford, Fondul Carnegie pentru Pacea Internationala si Fundatia Guggenheim si-au propus sa altereze tesatura sociala si politica a Americii pentru a imbratisa guvernul mondial bazat pe modelul colectivismului. Au spus ca cea mai sigura metoda pentru a realiza aceasta este razboiul. Cand oamenii se tem pentru propria persoana sau siguranta nationala, vor accepta cu blandete masuri totalitare impuse de guvernul lor si nu vor opune rezistenta cand li se cere sa renunte la suveranitatea nationala.
Aceasta strategie continua sa fie aplicata si astazi. Grupul care se ocupa cu probleme de mediu numit Friends of the Earth [Prieteni ai Pamantului], si care promoveaza agenda CFR pentru mai mult guvern si abandonarea suveranitatii nationale, a exprimat acest lucru astfel: “Ce pret ar fi dispusi oamenii sa plateasca pentru o forma mult mai durabila de organizare umana – mai multe taxe, renuntarea la steagul national, probabil sacrificarea catorva din libertatile noastre castigate cu greu?” [nota: Garrett de Bell, ed., The Environmental Handbook (New York: Ballentine / Friends of the Earth, 1970), p. 138.]
Sacrificarea catorva din libertatile noastre castigate cu greu” este o exprimare blanda. O explicatie mult mai plastica a fost data de Generalul Tommy Franks, Comandant al Statelor Unite in primul Razboi din Golf si, mai tarziu, in Afganistan si Irak. Franks a spus:
Lumea vestica, lumea libera, pierde ce are mai de pret, libertatea.. Ce inseamna asta? Inseamna posibilitatea unei arme de distrugere in masa si a unui eveniment terorist, unul ce produce masiv victime, undeva in lumea vestica – poate fi in Statele Unite ale Americii – care indeamna populatia sa se indoiasca de propria Constitutie si sa inceapa sa militarizeze tara pentru a evita reiterarea unui asemenea eveniment. Ceea ce, de fapt, incepe sa destrame tesatura Constitutiei noastre. [nota: “Generalul Tommy Franks,” Cigar Afficionado, December, 2003, p.90.]
Probabil cea mai plastica descriere a acestui proces a fost furnizata de o autoritate, deloc lipsita de importanta, cum este Hermann Goering, numarul doi in Germania Nazista si succesorul desemnat al lui Adolph Hitler. Vorbind din celula sa in timpul Procesului de la Nuremberg, Goering a spus:
Natural, oamenii de rand nu isi doresc razboiul; nici in Rusia, nici in Anglia, America si nici in Germania. Este de inteles. Dar, cu toate astea, politica este facuta de liderii tarii, si este intotdeauna destul de simplu sa-i faci pe oameni sa te urmeze, fie ca este vorba de o democratie, o dictatura fascista sau un Parlament sau o dictatura comunista…. Oamenii pot fi mereu adusi sa indeplineasca vointa liderilor. Este usor. Tot ce trebuie sa faci este sa le spui ca sunt atacati si sa ii denunti pe pacifisti ca fiind vinovati de lipsa de patriotism si ca expun tara primejdiei. Functioneaza la fel in orice tara. [nota: G.M. Gilbert, Jurnalele de la Nuremberg (New York: Farrar, Straus and Co., 1947), pp. 278, 279.]
[nota tr.: Benjamin Franklin a spus cu mai bine de doua sute de ani in urma: “They that can give up essential liberty to obtain a little temporary safety deserve neither liberty nor safety.” – “Cei care sunt dispusi sa renunte la libertatea esentiala pentru a obtine putina siguranta temporara, nu merita nici libertate nici siguranta.”]


Yüklə 396,45 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   49   50   51   52   53   54   55   56   57




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin