Raport privind starea factorilor de mediu



Yüklə 4,18 Mb.
səhifə13/32
tarix01.01.2018
ölçüsü4,18 Mb.
#36748
1   ...   9   10   11   12   13   14   15   16   ...   32

Figura. 4.2.1.1

Evoluţia suprafeţelor cu destinaţie forestieră în perioada 2007 – 2010 în judeţul Ilfov


Sursa datelor:DIRECŢIA SILVICĂ ILFOV

Valorificarea lemnului este o prestaţie foarte importantă a gestiunii pădurilor de pe raza Direcţiei Silvice Ilfov, cotele anuale de masă lemnoasă stabilite, fiind realizate integral şi sunt în concordanţă cu posibilitatea pădurilor.

În 2010, 35.000 mc au fost valorificaţi conform volumului stabilit către agenţii economici ca masa lemnoasă pe picior, 34.000 mc către populaţie - masa lemnoasă exploatată în regie.

Din cele 395 ha păduri proprietatea a statului de pe raza Municipiului Bucureşti s-au recoltat 500 mc masa lemnoasă din care: 400 mc stejar şi 100 mc diverse esenţe tari.

Din cele 19.060 ha paduri proprietatea a statului de pe raza Judetului Ilfov s-au recoltat 68.400 mc masă lemnoasă din care: 22.900 mc stejar, 22.900 mc diverse esenţe tari şi 17.500 mc diverse specii moi.

În anul 2010 pentru recoltarea masei lemnoase aprobate a fost parcursă cu tăieri de regenerare o suprafaţă totală de 556 ha din care 356 ha cu tăieri progresive, 55 ha cu tăieri rase, 23 ha cu tăieri de substituiri şi refacere a arboretelor slab productive şi degradate, 60 ha cu tăieri de regenerare în crâng şi 77 ha cu tăieri de conservare. Pentru asigurarea de condiţii optime de dezvoltare şi conducerea arboretelor tinere, pentru promovarea speciilor valoroase, în anul 2010 s-au executat lucrări de îngrijire pe o suprafaţă totală de 672 ha din care : 60 ha degajări, 48 ha curăţiri şi 564 ha rărituri. În cadrul acestor activităţi o atenţie deosebită o acordăm promovarii şi menţinerii stejarului în arealul său natural. S-a mai parcurs de asemenea cu tăieri de igiena în vederea extragerii arborilor uscaţi o suprafaţă de 2709 ha şi cu tăieri de produse accidentale în suprafaţă de 978 ha.

În raza Municipiului Bucureşti s-au executat rărituri în arboretele prevăzute a fi parcurse cu această operaţiune culturală pe 10 ha şi 40 ha au fost parcurse cu tăieri de igiena în vederea extragerii arborilor uscaţi diferenţa fiind realizată integral pe raza judeţului Ilfov.

Tot arealul cuprins în raza judeţului Ilfov se situează sub media pe ţară de 27% privind ponderea pădurilor. Ca urmare, se impune necesitatea împăduririi tuturor terenurilor degradate care nu mai pot fi date în producţie, dar şi reînfiinţarea perdelelor silvice de protecţie a câmpurilor agricole, precum şi mărirea suprafeţei cu vegetaţie forestieră care să îndeplinească rolul de “ plămân verde “ al Municipiului Bucureşti. Zonele cele mai expuse fenomenelor de aridizare şi secetei sunt zonele din partea de sud şi est a judeţului. De asemenea în lunca Argeşului, ca urmare a amenajărilor privind Canalul Argeş – Dunare, excavaţiilor şi balastierelor instalate, au dus la modificarea registrului hidric, apa freatică scăzând cu 10-20m, ceea ce a dus la dispariţia vegetaţiei din vecinătatea sa, fiind necesare lucrări de recontrucţie ecologică deosebit de dificile.

În anul 2010 la nivelul Direcţiei Silvice Ilfov s-au realizat 85 ha regenerări naturale şi 32 ha împăduriri. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 1222 mii lei, fiind asigurată din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor. Tot în anul 2010 s-au executat lucrări de completări în plantaţii pe suprafaţă de 26 ha. Pentru întreţinerea regenerărilor naturale şi artificiale s-au executat 413 ha lucrări de îngrijire, iar pentru ajutorarea regenerării naturale s-au executat lucrări pe 755 ha constând în semănături şi plantaţii sub masiv, lucrări pentru instalarea semitişului natural şi lucrări de întreţinere.

Pentru lucrările menţionate s-au folosit în total 231 mii buc puieţi forestieri.

Pregatirea mecanizată integrală a terenului în vederea împăduririi s-a executat pe suprafaţă de 15 ha.
Evoluţia suprafeţelor regenerate pe raza jud.Ilfov în perioada 2004 – 2010
Tabel 4.2.1.2.


Anul

Regenerări naturale

Împăduriri

Total

2004

69

16

85

2005

58

26

84

2006

53

15

68

2007

72

22

94

2008

84

20

104

2009

65

17

82

2010

85

32

117

4.3. Tendinţe
Utilizarea solurilor determină schimbări fără precedent în peisaje,ecosisteme şi mediu.

Zonele urbane şi infrastructura aferentă sunt utilizatorii de soluri cu cea mai rapidă creştere, în principal pentru terenurile agricole productive.

Peisajele rurale sunt în schimbare datorită intensificării construirii pe terenurile agricole, abandonării terenurilor şi exploatărilor forestiere.

Transformarea deşeurilor biodegradabile în compost care poate să fie folosit ca îngrăşământ agricol (crescând fertilizarea solului), acestea fiind deşeuri solide.

Obiectivele ce se impun a fi luate în stategia privind administrarea corespunzătoare a fondului forestier sunt următoarele:


  • creşterea suprafeţei fondului forestier naţional şi implicit a suprafeţei de pădure pe cap de locuitor, indicator care actualmente este sub media europeană;

  • scăderea gradului de poluare a mediului înconjurător şi prevenirea fenomenului de deşertificare prognozat în contextul schimbărilor climaterice actuale;

  • prevenirea fenomenelor naturale distructive: vânturi dominante, furtuni, tornade, înzăpeziri, eroziunea solului etc;

  • interzicerea executării de construcţii în fondul forestier naţional;

Măsurile ce trebuiesc luate pentru a realiza obiectivele pe care le considerăm oportune sunt:

  • identificarea de terenuri degradate improprii altor folosinţe, în vederea preluării pentru a fi împădurite şi redate fondului forestier naţional;

  • administrarea unitară a fondului forestier naţional de către o singură instituţie care să asigure respectarea aplicării regimului silvic, indiferent de natura proprietăţii;

  • creşterea suprafeţelor parcurse cu lucrări de regenerare şi aplicarea tratamentelor intensive cu regenerare sub adăpost;

  • creşterea numărului de puieţi produşi în pepinierele silvice;

  • dotarea administraţiei silvice cu maşini performante în vederea executării integral mecanizate a lucrărilor silvice specifice împăduririlor şi pregătirii solului;

  • promovarea de acţiuni de conştientizarea şi educare a populaţiei şi în special a tinerei generaţii privind protecţia vegetaţiei forestiere;

  • adoptarea unui cadru legislativ unitar, clar şi suplu privind legislaţia silvică inclusiv prin reactualizarea sancţiunilor privind încălcările de fond forestier, poluarea şi distrugerea fondului forestier.


CAPITOLUL V PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA

5.1. Biodiversitatea României
Prin „biodiversitate” se înţelege variabilitatea organismelor vii, incluzând: diversitatea speciilor, diversitatea genetică, a sistemelor ecologice şi diversitatea etno-culturală, adică a organizării sociale a populaţiei umane.

Biodiversitatea trebuie conservată, deoarece generează pe de o parte bunuri - resurse ce alimentează sistemele socio-economice şi asigură servicii direct utilizabile sistemului socio-economic uman - epurarea apelor, calitatea aerului - prin reglarea compoziţiei chimice a atmosferei, procesarea deşeurilor, influenţează şi modulează clima, controlul circuitului hidrologic, ceea ce ar duce la reducerea amplitudinilor precipitaţilor, etc., iar pe de altă parte menţine procesele ecologice la nivel local, regional şi global.

Biodiversitatea are o valoare directă pentru că oferă resurse regenerabile (bunuri), dar şi valoare indirectă pentru că oferă servicii, prin valoarea etică, estetică, educaţională şi ştiintifică, economică, culturală şi recreativă.

5.1.1. Starea biodiversităţii în regiunea 8 Bucureşti-Ilfov
La nivelul regional, pe teritoriul judeţului Ilfov, există diverse tipuri de habitate naturale : întinderi de lotus indian aclimatizat (caracteristic Lacului Snagov), alături de alte specii de nuferi: nufărul alb (Nymphea alba) şi nufărul galben (Nuphar luteum), lacuri distrofice şi iazuri (in apropierea localitaţilor Buftea, Mogoşoaia, Chitila, Cernica, Grădiştea, Snagov, Balta Neagră, etc.), zone de pădure si zone umede.

În lipsa unui studiu ştiinţific privind flora şi fauna din Municipiul Bucureşti, nu se cunoaşte cu precizie numărul speciilor, dar plante sălbatice întâlnim în special la periferie, pe terenurile cu destinaţie agricolă. Printre plantele cultivate în jurul blocurilor se numără: frasinul, catalpa, teiul, nucul, salcia, plopul, piersicul, cireşul, corcoduşul, viţa de vie, caprifoiul, iasomia, forstiţia, lemnul câinesc, Spirea, Hibiscus, dracila, trandafirul etc., o parte dintre acestea constituindu-se în adevărate garduri vii. În spaţiile dens construite sunt plantate şi acoperişurile cu viţă de vie, dar mult mai frecventă este îmbrăcarea zidurilor exterioare cu viţă de cultură sau sălbatică. Câteva dintre aceste plante sunt declarate monumente ale naturii: Aesculus Hippocastanum (castanul roşu), Torreya nucifera (toreia) sau Sophora japonica (salcâm japonez), etc., fiind incluse pe lista arborilor ocrotiţi din Bucureşti.

Sub aspectul faunei, predomină ca număr animalele domestice, în special câinii fără stăpân, pisicile, etc., dar sunt întâlnite şi specii sălbatice care s-au adaptat mediului urban. Speciile de păsări sălbatice care pot fi admirate pe lacuri şi în parcuri sunt în număr de 89, din care 15 specii se regăsesc pe Anexa 3, 13 pe Anexa 4 B şi 5 pe Anexa 5 C (este permisă vânătoarea lor); din familia Picidae se întâlnesc 5 specii de ciocănitoare, din care 4 sunt protejate prin O.U.G. nr. 57/2007 – Anexa 3, iar Picus veridis se află şi pe anexa 4 B - specii care necesită o protecţie strictă.

De asemenea există 19 specii de peşti identificaţi în lacurile locale, dintre care amintim: platica, babuşca, şalăul, roşioara, ţiparul (specie protejată), etc., precum şi 4 specii de lilieci - Myotis daubentonii (liliacul de apă), Vespertilio murinus (liliacul bicolor), Nyctalus noctula (liliacul de amurg), Pipistrellus pipistrellus (liliacul pitic) - protejaţi prin Legea nr. 13/1993 şi Legea nr. 90/2000. Se întâlnesc în parcurile cu arbori scorburoşi, podurile de case, biserici, fisuri de stânci etc.

Grădina zoologică a Municipiului Bucureşti are o suprafaţă totală de 67.057 mp, întreţine şi expune colecţii de animale vii, sălbatice, indigene şi exotice, detinănd 197 specii de animale. Scopul Grădinii Zoologice Bucureşti este de a contribui la conservarea faunei şi instruirea, educarea şi recreerea publicului vizitator.

Fig. 5.1.1.1 Motacilla alba Fig. 5.1.1.2 Apus Apus

(Codobatură albă) (Drepnea neagră)

Sursa imaginilor: Societatea Ornitologică Română



Fig. 5.1.1.3 Vespertilio murinus Fig. 5.1.1.4 Pipistrellus pipistrellus

Sursa: Internet Sursa: Internet
Judeţul Ilfov se distinge printr-o diversitate biologică ridicată, existând specii de floră şi faună protejate. Din punct de vedere ornitologic se remarcă existenţa următoarelor specii de păsări: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mică (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagâţul (Vanellus vanellus), stârcul roşu (Ardea purpurea), cucul (Cucullus canorus), ciuful de pădure (Asio otus), striga (Tyto alba), cucuveaua (Athene noctua), ciuful de câmp (Asio flammeus), prigoria (Merops apiaster), lăstunul mare (Apus apus), pupăza (Upupa epops), pescăruşul albastru (Alcedo atthis), gheonoaia sură (Picus canus), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), rândunica (Hirundo rustica), lăstunul de casă (Delichon urbica), lăstunul de mal (Riparia riparia), codobatura albă (Motacilla alba), sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), cormoranul (Phalacrocorax carbo), egreta (Egretta garzetta), etc.


Fig. 5.1.1.5 Fulica atra (imagine preluata

de pe internet)



Fig. 5.1.1.6 Delichon urbica (imagine preluata de pe internet)



O zonă importantă din punct de vedere al biodiversităţii este zona Lacului Căldăruşani. Arealul acestei zone este un mediu ideal pentru dezvoltarea în condiţii optime a faunei şi în special a avifaunei, având în vedere că, pe lângă suprafaţa întinsă a lacului, apare şi habitatul de pădure. O dovadă certă în acest sens o reprezintă varietatea mare a speciilor de păsări care au fost observate în zonă. Aici cuibăresc sau tranzitează specii de avifaună comune, cât şi protejate sau strict protejate, cum ar fi: Ciconia alba, Ciconia nigra, Anas platyrhynchos, Circaetus gallicus, Buteo buteo, Accipiter nisus, Falco tinnunculus, Gallinula chloropus, Streptopelia decaocto, Merops apiaster, Upupa epops, Picus viridis, Dendrocopos major, Jynx torquilla, Alauda arvensis, Hirundo rustica, Anthus trivialis, Motacilla alba, Sturnus vulgaris, Pica pica. Corvus frugilegus, Corvus corone cornix, Corvus monedula, Sylvia atricapilla, Phylloscopus collybita, Erithacus rubecula, Luscinia luscinia, Luscinia megarhynchos, Turdus merula, Turdus philomelos, Parus major, Passer domesticus, Passer montanus, Fringilla coelebs, Coccothraustes coccothraustes, Carduelis carduelis, Carduelis chloris, Serinus serinus, Ardea purpurea, etc.



Pădurea Râioasa, este importantă datorită existenţei unei specii de brânduşe galbene (Crocus banaticus), protejată prin lege.

Fauna sălbatică din judeţul Ilfov este reprezentată de următoarele specii de mamifere şi reptile:


- Mustelidae - dihor (Putorius putorius) - Conv. Berna

- vidra (Lutra lutra) - OUG154/2008 , Conv. Berna

- jder de copac (Martes martes) - OUG154/2008, Conv.Berna

- nevăstuica mică (Mustela nivalis) - OUG154/2008, Conv.Berna

- bursuc - OUG154/2008, Conv.Berna

- Muridae - bizam (Ondrata zibethica) - OUG154/2008

- Cervidae - căprior (Capreolus capreolus) - OUG154/2008, Conv. Berna

- Suidae - mistreţ (Sus scrofa) - OUG154/2008

- Canidae - vulpe (Vulpes vulpes) - OUG154/2008

- Lepuridae - iepure (Lepus europaeus) - OUG154/2008

- Emydidae - ţestoasa de apă (Emys orbicularis) - OUG154/2008, Conv. Berna

- Lacertidae - guşter (Lacerta viridis) - OUG154/2008, Conv. Berna

- şopârla cenuşie (Lacerta agilis) - OUG154/2008, Conv. Berna

- Colubridae - şarpele de casă (Natrix natrix) - Conv. Berna

- şarpele de apă (Natrix tesselata) - Conv Berna

Fig. 5.1.1.7 Lacerta agilis Fig. 5.1.1.8 Emys orbicularis

(imagine preluată de pe internet) (imagine preluata de pe internet)
Fauna piscicolă din Ilfov cuprinde diverse specii, dintre care amintim: caracuda (Carassius carassius), linul (Tinca tinca), roşioara (Scardinius erythrorhtalmus), bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), plătica (Abramis brama), şalăul (Stizostedion lucioperca), somnul (Silurus glanis) şi două specii endemice de guvizi - Gobius sp. şi Broteshoryns sp.


Fig. 5.1.1.9 Perca fluviatilis

(imagine preluata de pe internet)


Fig. 5.1.1.10 Silurus glanis

(imagine preluata de pe internet)

Speciile valorificate economic în Bucureşti sunt cultivate în sere şi pepiniere. De asemenea, în perioada sărbătorilor de iarnă, se valorifică arbori răşinoşi, cum ar fi bradul, molidul, dar aceştia sunt aduşi din afara teritoriului Municipiului Bucureşti.

În judetul Ilfov, conform autorizaţiilor de mediu pentru recoltare/achiziţionare/ comercializare plante şi părţi din plante solicitate de către persoane juridice, din flora sălbatică în stare proaspătă sau semiprelucrată s-au valorificat economic diverse resurse biologice: tei (Tilia sp), urzică (Urtica dioica), soc (Sambucus nigra), măceş (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogyna), etc. În ceea ce priveşte fauna sălbatică, în stare vie, proaspătă sau prelucrată, au fost vânate următoarele specii : căprior (Capreolus capreolus), iepure (Lepus europaeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles), vulpe (Vulpes vulpes), ciocârlie (Alauda arvensis), fazan (Phasianus colchicus), graur comun (Sturnus vulgaris), guguştiuc (Streptopelia decaocto), porumbel gulerat (Columba palumbus), potârniche (Perdix perdix), prepeliţa (Coturnix coturnix), sitar de pădure (Scolopax rusticola), turturică (Stretopelia turtur), raţe sălbatice admise de lege, dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis), bizam (Ondrata zibethica), sturz (Turdus sp.), becaţină (Galinago galinago), lişiţă (Fulica atra), cerb lopatar (Dama dama), jder de copac (Martes martes).

La data de 31.12.2010 Direcţia Silvică Ilfov din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor – ROMSILVA, administrează o suprafaţă totală de 19.772 ha teren forestier proprietate publică a statului, din care în raza judeţului Ilfov o suprafaţă de 19.060 ha, din care 3.564 ha reprezintă terenuri forestiere proprietate privată, 90 ha reprezentând păduri mânăstireşti şi restul reprezentând proprietatea privată a persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în conformitate cu legile fondului funciar : Legea 18/1991, Legea 1/2000 cu modificările si completările ulterioare, inclusiv cele aduse de Legea 247/2005.

Suprafaţa totală de 19.060 ha teren cu destinaţie forestieră din raza judeţului Ilfov este repartizată pe categorii de folosinţă astfel :


  • 18295 ha categoria „pădure” ;

  • 765 ha alte terenuri din fond forestier, respectiv terenuri destinate administraţiei silvice, terenuri care servesc cultura si producţia silvică, terenuri afectate împăduririi (97 ha).

Fondul forestier total de pe raza Municipiului Bucureşti este de 632 ha fiind amplasat exclusiv pe raza sectorului 1, din care: 395 ha păduri proprietatea statului aflate în administrarea Ocolului Silvic Bucureşti şi 237 ha păduri aparţinând persoanelor particulare. Din totalul celor 632 ha fond forestier, 592 ha sunt ocupate de pădure, 40 ha fiind terenuri destinate administraţiei silvice.
5.1.2. Impactul asupra biodiversităţii
Preocupările actuale pentru stoparea distrugerii biodiversităţii sunt justificate de rata nemaiîntâlnită cu care aceasta este pierdută, fiind într-un real pericol de dispariţie categorii întregi de componente ale sale. Speciile care supravieţuiesc suferă o reducere a variabilităţii genetice. Distrugerea componentelor biodiversităţii reduce opţiunile viitoare ale umanităţii şi ameninţă însăşi posibilitatea continuităţii societăţii umane.

În afara factorilor naturali (secetă, inundaţii, mişcări seismice, etc.) asupra florei şi faunei se exercită presiuni şi prin: despăduriri, incendii, poluări industriale, testări necontrolate de OMG-uri, substanţe fitosanitare, recoltări şi capturări necontrolate, schimbarea destinaţiei terenurilor etc.

În perioada ce o parcurgem pădurile sunt supuse unei presiuni crescânde din partea populaţiei. Tăierile ilegale, cadrul legislativ nesigur şi în schimbare continuă au adus pagube anuale pădurilor. Menţinerea unui mediu sănătos şi stabil înseamnă menţinerea pădurilor în arealul lor natural, actual şi creşterea suprafeţelor acestora, aceasta însemnând şi pricipalul factor de stabilitate în natură. Schimbările climaterice pot fi stopate şi atenuate prin menţinerea suprafeţelor actuale ale fondului forestier şi prin extinderea acestora pe terenurile neproductive ce sunt situate pe suprafeţe mari la ora actuală.

Tot arealul cuprins în Regiunea 8 se situează sub media pe ţară de 27% privind ponderea pădurilor. Se impune necesitatea împăduririi tuturor terenurilor degradate care nu pot fi date în producţie, dar şi reînfiinţarea perdelelor silvice de protecţie a câmpurilor agricole, precum şi mărirea suprafeţei cu vegetaţie forestieră care să îndeplinească rolul de plămân verde al Municipiului Bucureşti. Cele mai expuse fenomenelor de aridizare şi secetei sunt zonele din partea de S şi E a judeţului Ilfov şi partea de sud a Bucureştiului. De asemenea, în lunca Argeşului, ca urmare a amenajărilor privind canalul Argeş-Dunăre, a excavaţiilor şi balastierelor instalate, s-a ajuns la modificarea regimului hidric, apa freatică scăzând cu 10-20 cm, ceea ce a dus la dispariţia vegetaţiei din vecinătatea sa, fiind necesare lucrări de reconstrucţie ecologică deosebit de dificile.



5.2. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii
Activităţile umane au un impact din ce în ce mai accentuat asupra mediului, reuşind să modifice toate geosferele şi relaţiile dintre acestea. La rândul lor, aceste modificări influenţează direct dezvoltarea economică, socială şi politică. Dintre componentele umane care determină cele mai importante modificări globale ale mediului pot fi enumerate:

- supraexploatarea resurselor, stimulată de creşterea exponenţială a populaţiei umane şi de creşterea economică;

- utilizarea unor tehnologii inadecvate;

- distrugerea habitatelor, adică a condiţiilor fizice, chimice, biologice de care depinde supravieţuirea speciilor;

- introducerea de specii exotice care afectează populaţiile native, ducând chiar la eradicarea lor;

- poluarea genetică cu organisme modificate genetic;

- poluarea prin modificarea factorilor de mediu;

- defrişările şi distrugerea spaţiilor verzi;

- creşterea necesităţilor de energie;

- creşterea populaţiei;

- creşterea utilizării terenurilor prin creşterea suprafeţelor ocupate de instalaţii, suprafeţe construite, terenuri private;

- nivelul inconstant al lacurilor din capitală;

- cosmetizarea arborilor din parcuri şi grădini ce a dus la dispariţia spaţiul de cuibărit, etc.

Viteza cu care oamenii modifică componentele biodiversităţii, gravitatea modificărilor şi consecinţele acestora sunt fără precedent în istoria umanităţii. În funcţie de circumstanţe, activităţile umane pot spori, menţine sau diminua diversitatea specifică, genetică sau a ecosistemelor într-o anumită perioadă, deşi tendinţa generală a fost scăderea ei permanentă.



Yüklə 4,18 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   9   10   11   12   13   14   15   16   ...   32




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin