Spitalul, coranul, talmudul, kahalul şi francmasoneria de Dr. Nicolae Paulescu În loc de introducere

b) - în naţie, Talmudul dă ovreilor un drept de dominaţie absolută asu­pra a tot ce nu este ovrei, - adică asupra omenirii întregi.

El proclamă că singuri jidovii sunt oameni, pe când goimii nu sunt decât animale.

„Urmaşi ai lui Abraham, Domnul v-a zis: ... voi sunteţi oameni, - pe când cele­lalte popoare ale lumii, nu sunt formate de oameni,... ci de bestii.¹¹³

„Ovreii sunt oameni,... pe când goimii sunt porci”¹¹⁴.

„Ne-ovreii sunt câini şi măgari”¹¹⁵.

Goimii, fiind nişte bestii, - date de Dumnezeu în­suşi, jidanilor, - aceştia au, asupra lor, dreptul de viaţă şi de moarte pe care omul o are asupra ani­malelor şi mai ales acela de a le exploata, ca pe nişte vite de muncă, cât poate şi în singur profitul său.

„Precum oamenii domnesc asupra animalelor, aşa şi ovreii trebuie să domnească asupra celorlalte naţii ale pământului”.¹¹⁶

După Talmud, „Mesia va da imperiul lumii ovrei­lor, cărora vor servi şi se vor supune toate popoa­rele”¹¹⁷.

Hahami celebri, ca Maimonide, Ararranel, etc., cred în viitoarea domi­naţie universală a jidovilor”¹¹⁸.

„Peste tot pe unde se stabilesc ovreii, trebuie ca ei să devină stăpâni, - şi până ce nu obţin dominaţia absolută, trebuie să se considere ca exilaţi şi ca prizonieri. Chiar când ajung să guverneze oraşele, - dacă nu le stăpânesc pe toate, - ei nu vor înceta să strige: Jale! Grozăvie!”¹¹⁹.

Dar să lăsăm să vorbească şi un ovrei contempo­ran¹²⁰:

„Fără lege (talmudică), fără Israel care să o prac­tice, lumea nu ar mai exista. Dumnezeu ar face-o să reintre în neant. Şi lumea nu va cunoaşte fericirea, decât atunci când se va fi supus imperiului universal al acestei legi, - adică imperiului jidovilor.

Prin urmare, poporul ovreiesc este poporul ales de Dumnezeu ca depozitarul voinţei şi dorinţelor sale; el este singurul cu care Divinitatea a avut un legă­mânt; el este alesul lui Dumnezeu... Israel este aşezat chiar sub ochiul lui Iehova; el este fiul preferat al Celui etern, fiu care are, singur, drept la iubirea, la bunăvoinţa, la pro­iecta Sa specială.

Ceilalţi oameni sunt puşi dedesubtul ovreilor, ei n-au drept, decât prin milă, la dărnicia divină, - pentru că numai sufletele jidovilor se trag din primul om...

Bunurile care sunt încredinţate naţiilor, aparţin în realitate lui Israel.

… Această credinţă în predestinarea şi în selecţia lor, a dezvoltat la ovrei o trufie imensă.

Ei au ajuns să privească pe ne-ovrei cu dispreţ şi adesea cu ură”.

Este tocmai ceea ce am spus mai sus.

Dar, acest autor iudeu, vorbeşte şi de ură.

Să vedem ce e cu ea, - punând Talmudul faţă de legea naturală a iubiri.