Tema 1 final



Yüklə 1,07 Mb.
səhifə6/18
tarix30.07.2018
ölçüsü1,07 Mb.
#63580
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   18
Gestiunea delegată

-Acest tip de gestiune există atunci când colectivitatea locală, care a creat serviciul public,

decide să încredinţeze gestiunea acestuia unei persoane publice sau private distinctă de

colectivitatea locală. Persoana care gestionează, în general o persoană juridică, se interpune între serviciul public şi colectivitate. Colectivitatea nu poate interveni în funcţionarea serviciului, dar îşi păstrează competenţa de a controla dacă gestionarul respectiv îşi realizează sarcinile în conformitate cu cerinţele interesului general.

-Există două tehnici de delegare a gestiunii unui serviciu de interes local: delegarea unilaterală şi delegarea contractuală.

-Delegarea unilaterală: este rezultatul unui act juridic unilateral (lege, act administrativ) prin care unei persoane publice sau private i se încredinţează gestionarea unui serviciu public, de cele mai multe ori de natură administrativă. Această formă de delegare se poate face către o persoană publică sau către o persoană privată:

a) delegarea unilaterală către o persoană publică - Regia autonomă: serviciul public este încredinţat unei instituţii publice, adică unei persoane juridice de drept public, creată prin lege sau de către organul deliberativ al colectivităţii locale.

-Un asemenea mod de gestiune are următoarele caracteristici:

- serviciul public este încredinţat unilateral unui organism public care are personalitate juridică şi autonomie financiară, deci o persoană juridică distinctă de colectivitatea locală.

- regia autonomă nu poate gestiona decât serviciul public sau serviciile publice limitativ definite pe care colectivitatea i le încredinţează (principiul specializării se opune competenţei generale a colectivităţii teritoriale); această gestiune se realizează sub controlul colectivităţii;

- conducerea serviciului este asigurată de către organe proprii, respectiv consiliul de administraţie (organ deliberativ) şi directorul (organ executiv) care dispun de competenţa de a întocmi acte juridice unilaterale şi de a încheia contractele necesare pentru funcţionarea serviciului respectiv; aceste organe sunt numite direct sau indirect de către autoritatea locală deliberativă;

- regia autonomă dispune de un buget propriu supus principiilor echilibrului şi contabilităţii publice.

-Regia autonomă este, în general, rezervată serviciilor publice industriale şi comerciale. Avantajele cele mai importante ale regiei autonome, ca mod de gestiune locale sunt următoarele:

- autonomia gestiunii administrative şi financiare a serviciului public faţă de colectivitatea care l-a creat şi care nu intervine direct în funcţionarea sa;

- supleţea gestiunii în cazul serviciilor publice industriale şi comerciale;

- eficienţa în gestiune datorită specializării regiei autonome.

-Delegarea unilaterală către o persoană privată: este deseori utilizată la nivelul serviciilor publice naţionale, mai ales pentru serviciile publice administrative, pe care legea le încredinţează unei persoane juridice de drept privat fără ca, în prealabil, să fie încheiată o convenţie între cel care deleagă şi cel care este delegat.

-Delegarea unilaterală către o persoană privată este rareori întâlnită atunci când este vorba despre serviciile publice locale deoarece o colectivitate locală nu dispune de posibilitatea de a impune unei persoane private gestiunea unor asemenea servicii.

Delegarea contractuală: autoritatea locală, competentă să creeze un serviciu, decide să încredinţeze gestiunea acestuia – pe bază de contract - unei persoane distincte de colectivitate. Convenţia încheiată între colectivitatea care deleagă şi persoana delegată constituie un contract administrativ în care se concretizează acordul părţilor şi modalităţile financiare ale delegării.



-Aceste contracte sunt însoţite de caiete de sarcini în care sunt definite drepturile şi obligaţiile părţilor cu scopul de a asigura o funcţionare a serviciului potrivit principiilor

generale ale serviciilor publice (continuitate, adaptare constantă, egalitatea în faţa serviciului public, transparenţa).

-Delegarea contractuală poate fi încredinţată unei asociaţii care să gestioneze anumite activităţi, cum ar fi cele culturale, sportive, turistice, privind alimentaţia şcolară etc. Asociaţia de drept privat asigură o mare supleţe în funcţionare, permite administrarea serviciului de către persoane direct interesate în gestiunea sa şi le permite acestora să beneficieze de un regim fiscal avantajos. Cu toate acestea, formula nu corespunde serviciului de natură comună şi sunt cazuri în care colectivităţile locale nu-şi asumă întotdeauna obligaţiile asociaţiilor pe care le-au delegat.

-În practica economică şi socială se disting mai multe modalităţi de delegare contractuală a serviciilor publice: concesionarea, arendarea, regia interesată şi geranţa.

Concesionarea: convenţia cea mai clasică de concesionare a serviciului public, în cadrul căreia autoritatea administrativă locală însărcinează o întreprindere exterioară să

gestioneze serviciul public pe o perioadă de timp bine determinată, pe riscul şi răspunderea acesteia, întreprinderea concesionară fiind remunerată din tarifele plătite de către utilizatorii serviciilor.

-Concesionarea prezintă următoarele caracteristici:

- imputarea riscurilor asupra concesionarului: concesionarul se angajează să asigure buna funcţionare a serviciului public pe cheltuielile sale, asumându-şi inclusiv pericolele şi riscurile ce rezultă din realizarea serviciului respectiv;

- realizarea investiţiilor iniţiale de către concesionar;

- remunerarea concesionarului de către utilizatori;

- menţinerea unui control public de către administraţia care a făcut concesionarea:

- durata contractului este stabilită de la început, conform legii, dacă aceasta există.

Arendarea: arendarea reprezintă un mod de gestionare a serviciului public în cadrul căruia autoritatea administrativă remite unei întreprinderi exterioare un echipament pe care aceasta urmează să-l exploateze pe riscul şi răspunderea sa. În legislaţia românească, arendarea este o modalitate care nu este permisă decât în cazul terenurilor.

-Caracteristicile arendării sunt prezentate în continuare.

- Imputarea riscurilor asupra concesionarului: cel care arendează gestionează serviciul pe riscul său şi suportă eventualele pericole.

- Realizarea investiţiilor iniţiale de către concesionar: cel care arendează nu finanţează investiţiile iniţiale ca în cazul concesiunii, colectivitatea punându-i la dispoziţie sub o anumită formă serviciile la cheie. Cel care arendează are obligaţia de a plăti o taxă pentru utilizarea instalaţiilor aparţinând colectivităţii.

- Remunerarea concesionarului de către utilizatori: întreprinderea percepe tarifele plătite de către beneficiarii prestaţiei, vărsând o taxă fixă la bugetul local, diferenţa dintre tarif şi taxă constituind remunerarea sa.

- Menţinerea unui control public de către administraţia care a făcut concesionarea: colectivitatea trebuie să verifice în permanenţă dacă cel care arendează face în mod constant operaţiile de întreţinere şi reparaţii şi îşi îndeplineşte obligaţiile

financiare care îi revin.

- Durata contractului: cel care arendează nu este implicat în amortizarea investiţiilor (instalaţiilor), de aceea durata contractului are în vedere o durată mult mai scurtă decât în cazul concesionării.



-Regia interesată şi geranţa: reprezintă acele metode de gestiune în cadrul cărora autoritatea locală deliberativă însărcinează o întreprindere exterioară să asigure gestionarea serviciului, dar conservându-şi responsabilitatea financiară.

-Regia interesată şi geranţa prezintă următoarele caracteristici:

- colectivitatea îşi păstrează responsabilitatea generală a serviciului;

- colectivitatea suportă cheltuielile financiare şi determină condiţiile de funcţionare, dar nu asigură gestiunea zilnică a acestuia, ea fiind încredinţată unui responsabil sau unui gerant;

- nu există o relaţie financiară directă între întreprinderea exterioară şi utilizatori întrucât colectivitatea locală este responsabilă cu perceperea tarifelor de la beneficiarii serviciilor.

-Intervenţia partenerială



-Parteneriatele se manifestă ca moduri de gestiune locală atunci când o colectivitate locală participă, în mod voluntar, la o acţiune hotărâtă de către colectivitate însăşi sau de către stat, aceasta având o incidenţă directă asupra dezvoltării zonei sale. Se disting:

Yüklə 1,07 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   18




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin