', t .11
368
THOMAS MANN
— Ai o rochie noua, spuse pentru a avea dreptul s-o privească auzi raspunzîndu-i: °
— Noua? Eşti la curent cu toaletele mele?
— N-am dreptate?
— Ba da. Mi-am facut-o de curînd la Lukacek, în Dorf. Lucre pentru multe doamne de-aici. de sus. îţi place?
— Foarte mult, spuse el învaluind-o încă o data cu privirea, înaim de a-şi pleca ochii. Vrei sa dansezi? mai adaugă.
— Dar tu o doreşti? întreba ea cu sprîncenele ridicate, surîzînd, iar el îi răspunse:
— Da, daca ţie îţi face plăcere.
— Răspunsul tau e mai puţin îndrăzneţ decît îmi închipuiam ca eşti spuse Clavdia, şi cum Hans Castorp izbucni într-un hohot de rîs, ea se grăbi sa întrebe: Varul tau a şi plecat?
— Da, e varul meu, confirma el cu totul de prisos. Am observat mai adineauri ca a plecat. S-o fi dus sa se culce.
— C'est un jeune homme tres etroit, tres honnete, tres allemand.
— Etroit? Honnete? repeta el. înţeleg franceza mai bine decît o vorbesc. Vrei sa spui ca este pedant. Crezi ca noi germanii sîntem nişte pedanţi — nous autres Allemands?
— Nous causons de votre cousin. Mais c'est vrai, voi germanii sînteţi un pic burghezi. Vous aimez l'ordre mieux que la liberte, tonte l'Europe le sait.
— Aimer... aimer... Qu'est-ce que c'est! Ca manque de defînition, ce mot-la. Unul o are, altul o iubeşte, comme nous disons proverbialement, afirma Hans Castorp. în ultimul timp, continua el repede, m-am gîndit adesea la libertate. Adică am auzit atît de des acest cuvînt, încît mi-a dat de gîndit. Je te dirai en francais, ceea ce mi-a trecut prin cap. Ce que toute l'Europe nomme la liberte est, peut-etre, une chose assez pedan et assez bourgeoise en comparaison de notre besoin d'ordre - c'est fa-
— Tiens! C'est amusant. C'est ton cousin ă qui tu penses en disan des choses etranges comme ca?
— Nu, c'est vraiment une bonne âme, o fire simpla, neprimejduita. sais. Mais ii n 'est pas bourgeois, ii est militaire.
— Neprimejduita? repetă ea cu greutate... Tu veux dire: une tout ă fait ferme, sure d'elle-meme? Mais ii est serieuseinent. ton pauvre cousin.
— Cine a spus asta?
— Aici sîntem informaţi unii despre alţii.
— Ţi-a spus-o consilierul aulic Behrens?
MUNTELE VRĂJIT 369
Peut-etre en tne faisant voir ses tableaux.
C'est-a-dire: en faisant ton portrait?
Pourquoi pas- Tu Vas trouve reussi, mon portrait? -Mais oui, extremement. Behrens a tres exactement rendu ta peau, vraiment tres fidelement. J'aimerais beaucoup Stre portraitiste, moi ' i nouravoir l'occasion d'etudier ta peau comme lui. -Pariez allemand, s'il vous plaît!
- Vai, vorbesc nemţeşte chiar şi în franţuzeşte. Cest une sorte d'e-de artistique et medicale - en un mot: ii s'agit des lettres h umaines, tu
comprends. Nici acum nu vrei sa dansezi'?
_ Nu, ar fi copilăros. En cachette des medecms. Aussitot que Behrens reviendra, tout la monde va se precipiter sur Ies chaises. Ce sera Hoit ridicule.
- îl respecţi chiar atît de mult?
- Pe cine? spuse ea pronunţînd pronumele interogativ într-un fel cu totul străin.
- Pe Behrens.
- Mais va donc avec ton Behrens! Vezi foarte bine ca locul nu-i potrivit sa dansam. Et puis sur le tapis...? Haide sa-i privim pe ceilalţi cum dansează.
- Da, aşa vom face, aproba Hans Castorp. stînd lînga ea cu chipul palid şi cu ochii albaştri duşi pe gînduri, ca ai bunicului sau, apoi începu sa urmărească ţopaiala bolnavilor mascaţi, în salonul din faţa, dincolo de biblioteca. Acolo săltau Sora muta cu Heinrich cel Albastru, dar dansa şi doamna Salomon, travestită în dansator, în frac şi vesta alba, cu un plastron lucios, o mustaţa pictata şi un monoclu deopotrivă pictat, invîrtindu-se pe tocurile înalte ale pantofilor de lac, ce contrastau cu Pantalonii negri bărbăteşti, un Pierrot ale cărui buze străluceau de un
su de sînge pe faţa pudrată alb şi ai cărui ochi semănau cu aceia ai
"Ul lePure de casa de rasa albino. Grecul cu mantia îşi vîntura
Picioarele strînse în tricoul liliachiu, împrejurul lui Rasmussen cel în
lecolteu şi scînteind de mărgele negre; procurorul în chimono. cu
j la Consulu]ui general Wurmbrandt şi cu tînarul Ganser dansau chiar
^ rei- ţinîndu-se strîns îmbrăţişaţi; cît despre doamna Stohr, ea dansa
^ a singură, cu matura pe care o strîngea la piept, mîngîindu-i paiele
«cum ar fi fost parul zbîrlit al unui barbat.
Pian ?a V°m fa°e' rePeta Hans Castorp maşinal. Vorbeau încet, iar
Ţ,.^ . e acoPerea vocile. O sa stăm aici şi o sa privim ca într-un vis.
""" c°m Sa ^ Câ pentru mine faptul de-a sta aşa, lînga tine, e ca un vis
Un r^ve singulierement profond, car ii faut dormir tres pro-
370
THOMAS MANN
fondement pour rever comme cela... Je veux dire: c'est un rev connu, reve de tout temps, long. eternei, oui, etre assis preş w " comme ă present, voilă l'eternite. '
— Poete! spuse ea. Bourgeois, humaniste et poete — voilă l'Allen au complet, comme ii fautl
— Je crains que nous ne soyons pas du tout et nullement cortim
faut, răspunse el. Sous aucun egard. Nous sommes peut-etre des
cop,.
Dostları ilə paylaş: |