Din cele mai vechi timpuri muzica însoţea activităţile poporului și era strîns legată de obiceiuri, era prezentă la cele mai importante ceremonii, precum nunta şi cumătria, petrecerea în armată. De asemenea, erau larg răspîndite şi alte forme ale muzicii populare: bocetul, cîntecul de dragoste, romanţa.
Tarafurile erau formaţiile care acompaniau, de regulă, interpretarea muzicii populare. Repertoriul unor asemenea orchestre includea, de obicei, cîntece şi dansuri populare, fantezii instrumentale, piese cu caracter ceremonial. Instrumentele tipice pentru taraf erau vioara, cobza, ţambalul, doba, violoncelul, fluierul.
Specifice pentru muzica populară sînt diferite tipuri de instrumente. Instrumentele de suflat: buciumul, cavalul, naiul, taragotul, trişca, trombonul cu ventile, trompeta, cimpoiul, fluierul; instrumentele cu coarde: violoncelul, cobza, contrabasul, vioara, ţambalul; de percuţie − toba. În trecut erau răspîndite buhaiul, daireaua, drîmba, lăuta, surla, trîmbiţa, tumbelechiul.
Izvorul muzicii populare moldoveneşti provine de la creaţia muzicanţilor ambulanţi – a lăutarilor. Orchestrele lăutăreşti cîntau la petreceri, nunţi, acompaniau spectacolele. În timpul sovietic şi post-sovietic creaţia muzicală a lăutarilor a fost continuată de numeroasele orchestre de muzică populară printre care se numără „Fluieraş", „Folclor", „Mărţişor", „Mugurel" și „Lăutarii".
Orchestra naţională de muzica populară „Lăutarii" şi-a început activitatea în 1970, conturîndu-şi de la bun început un stil propriu, continuînd tradiţiile din strămoşi ale lăutarilor, folosind posibilităţile moderne pentru creaţie. Din anul 1978 Nicolae Botgros este conducătorul orchestrei. Acesta e dirijorul, capabil, să-şi realizeze cunoştinţele vaste şi harul său muzical, pentru ca într-un timp foarte scurt să-şi plaseze orchestra pe locul întîi în muzica populară, devenind astfel un simbol şi un etalon al muzicii populare moldoveneşti. Fiecare evoluare a orchestrei este la un nivel înalt, transmiţînd prin muzica sa toată frumuseţea şi farmecul melodiilor naţionale. Experienţa scenică bogată a conducătorului artistic, permite orchestrei să fie mereu într-o formă impecabilă, cu toate că, componenţa formaţiei s-a schimbat nu odată.
Muzica populară contemporană nu mai însemnă lăutarii ambulanţi de altă dată, în prezent în acest domeniu activează oameni cu studii superioare, singurul lucru moştenit de la predecesorii săi este puterea talentului şi dorinţa nemărginită de a crea şi de a progresa. Noile tendinţe contemporane în artă nu sînt străine pentru muzica populara moldovenească, interpreţii contemporani păstrează cu sfinţenie tradiţiile muzicanţilor străvechi.
Muzica populară moldovenească este îndrăgită şi apreciată nu numai la noi în ţară. Cele mai bune colective sunt practic permanent în turnee. Mulţi interpreţi sînt invitaţi în alte ţări pentru participarea la proiecte de creaţie comune, ceea ce contribuie la întărirea relaţiilor cu alte ţări.
Studiază vioara la Colegiul de Muzică „E. Sîrbu” din orașul Soroca (profesor Tudor Revenco), apoi la Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” (actualmente – Academia de Muzica, Teatru și Arte Plastice) din Chișinău, la facultatea „Dirijor Orchestră de Muzică Populară”, la profesorul Iacob Volidman.
Lucrează cu formațiile de muzică populară „Lăutarii”, „Miorița”, „Mărțișor”, „Folclor”. A fost al doilea dirijor al Orchestrei de muzică populară „Fluieraș” a Filarmonicii Naționale. Apoi a fost angajat în calitate dirijor al orchestrei Ansamblului „Joc”.
A scris multe cîntece populare pentru Z. Julea, I. Căpraru, M. Sarabaș, V. Gheorghelaș, O. Ciolacu, V. Cojocaru, N. Cibotaru, M. Ciobanu etc. − cîntece care au devenit adevărate șlagăre.
A avut turnee artistice în Germania, Portugalia, Spania, Canada, Madagascar, India, Finlanda ș.a..
I s-a conferit titlul onorific de Artist Emerit al Republicii Moldova în 1992.
Prima oară A. Barbu a evoluat pe scenă în clasa a treia la şcoala medie. La sărbătorirea zilei de 8 martie, ea a interpretat cîntecul Sofiei Rotaru „Oraşul meu”. După aceasta a început să interpreteze cîntece populare din repertoriul Mariei Drăgan şi a lui Nicolae Sulac.
La Bălţi a absolvit Colegiul de muzică, specialitatea canto academic. După absolvire, a venit la audiţie la Veronica Garştea şi a fost angajată în Capela Corală Academică „Doina”. Cîntăreaţa a început să-şi caute calea sa în creaţie: iniţial ea a visat să devină cîntăreaţă de operă, însă mai tîrziu s-a implicat în muzica populară şi de estradă.
În 1993 se mută cu traiul la Chişinău, unde a apărut pentru prima dată pe scena profesionistă. În 1993 a fost angajată în orchestra de muzica populara „Fluieraş”, sub conducerea lui Serghei Lunchevici, mai tîrziu a trecut în ansamblul „Mugurel”.
Astăzi cîntă cu orchestra de muzică populară a Ministerului Afacerilor Interne, avînd gradul de căpitan în poliţie.
Concertează activ în Republica Moldova, Canada şi alte ţări.
În anul 1966 a susţinut examenele de admitere la Şcoala Pedagogică din orașul Soroca și a devenit studentul acesteia, specialitatea − lucrător muzical.
În 1970 este student la Institutul de Stat al Artelor „Gavriil Muzicescu” (în prezent – Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice). Fiind student a cîntat în cadrul Orchestrei de muzică populară „Mărțișor”, după care a activat în orchestra de același gen „Veselia”.
Pe parcursul anilor a colaborat fructuos cu Orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii din Moldova „Folclor” cu care a imprimat la companiile „Melodia” și „Electrecord” 3 discuri gigant cu titlurile: „Satule, grădină dulce” (în duet cu Maria Sarabaș), „Eu mă uit în sat cu dor”, „Așa-i jocul în Moldova” și un disc cu orchestra „Veselia”.
Pînă în prezent a lansat 8 casete audio și 6 CD-uri, a montat 2 filme muzicale: „Te-am lăsat, sătucul meu” și „La Nistru, la mărgioară”, 4 serate de creație.
A concertat în multe țări ale lumii – Nicaragua, Vietnam, Canada, Finlanda, Germania, Bulgaria, Polonia, Austria, Franța, România ş. a.
Începînd cu anul 1995 și pînă în prezent activează în cadrul ansamblului de cîntece și dansuri „Plai moldovenesc”.
Este laureat al concursurilor republicane și internaționale, al festivalurilor mondiale de la Moscova – 1985, Monreal și Quebec – 1990. În Vietnam i s-a decernat „Ordinul Prieteniei” Republicii Vietnam. Prin decretele Președintelui Republicii Moldova i s-a conferit titul onorific „Maestru în Artă” – 1995 și ordinul „Gloria Muncii” 2000. Conform ordinului № 397 al Ministerului Afacerilor Interne a fost decorat cu Crucea „Pentru Merit” clasa II – 2005.
A început să cînte la vîrsta de şapte ani. A învăţat să cînte la vioară la şcoala de muzică din Bălţi. A absolvit clasa de vioară la Colegiul Muzical din Bălţi.
Geta Burlacu este laureată şi premiantă a nenumăratelor festivaluri internaţionale de jazz, de muzică uşoara şi folclor din astfel de ţări ca România, Franţa, Germania, Spania, Danemarca, Ucraina, Belarus.
În 2007 G. Burlacu participă la un turneu împreună cu renumitul proiect cubanez „Buena Vista Social Club”. În anul 2010 concertează cu formaţia lui Alex Calancea.
În 2008 a reprezentat Moldova la Concursul International Eurovision cu melodia „Century of Love”.
Ciolacu Olga
Olga Ciolacu s-a născut la 10 octombrie 1949 în
satul Lozova, raionul Străşeni, Republica Moldova.
În anii 1967-1971 îşi face studiile la Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chișinău, facultatea regie. După absolvire devine regizor la Televiziunea de Stat.
În anii 1977-1979 Olga Ciolacu e solista a Ansamblului de țigani. În 1980-1982 – este solista a Orchestrei de muzică populară „Fluieraș” în cadrul Filarmonicii Naționale. 1983-1993 – Olga Ciolacu e solista a Orchestrei Radioteleviziunii de la Chișinău. Din anul 1994 lucrează ca director artistic al Teatrului de revistă „Olga Ciolacu”.
Pe parcursul întregii sale activităţi muzicale are multe turnee artistice internaționale. I s-au conferit următoarele titluri onorifice: Artistă Emerită a Republicii Moldova (1988), Artistă a Poporului Republicii Moldova (1995). A fost decorată cu Medalia „Meritul civic” (1993) şi Ordinul „Gloria Muncii” (1999).
Ciuhrii Sergiu
S-a născut la 2 august în anul 1938 în satul Moara de Piatră, Bălţi. În perioada anilor 1958-1963 studiază la Şcoala medie de muzică „Ştefan Neaga”. În anul 1963 este student la Academia de Muzică „Gavriil Musicescu” (actualmente – Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice) de la Chişinău, la facultatea „Dirijor de Orchestră”.
În anii 1964-1965 a fost chitarist al Orchestrei de estradă a Filarmonicii din Sahalinsk, Rusia. Apoi a lucrat în calitate de metodist la Casa de Creație Populară din Chișinău pîna în anul 1982.
În anul 1970 devine dirijorul Orchestrei de muzică populară „Mărţişor” de la Casa Tineretului. A avut înregistrări la Radio Chișinău cu orchestra „Mărțișor”.
În anii 1986-1988 a fost membru al Colegiului de repertoriu al Ministerului Culturii din Moldova.
Din anul 1995 este director artistic și dirijorul Orchestrei de muzică populară „Fluieraş”.
În prezent funcționează în calitate de conferenţiar universitar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Este membru al Uniunii Muzicienilor din Moldova.
Serghei Ciuhrii a scris sute de piese, aranjamente pentru orchestra de muzică populară, pentru instrumentişti şi interpreţi. Înregistrările pieselor sale fac parte din fondul de aur al Radioteleviziunii.
În anul 1979 – este Lucrător Emerit al Culturii din Republica Moldova. I-a fost conferit titlul onorific Artist al Poporului din Republica Moldova în 1992.
Glib Nicolae
S-a născut la 10 mai în anul 1949 în or. Bălți (Moldova). A absolvit Colegiul muzical de muzică „Șt. Neaga” la Chișinău (1967-1971).
În anii 1969-1972 este solist al Orchestrei Ansamblului de dansuri populare „Joc” al Filarmonicii de la Chișinău (în prezent − Filarmonica Națională).
În anii 1972-1985 – solist al Orchestrei de muzică populară „Folclor” a Radioteleviziunii. Din anul 1985 – solist al Orchestrei de muzică populară „Lăutarii” a Filarmonicii Naționale.
În anii 1975-1980 – învață la Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chișinău, clasa dirijat coral.
Nicolae Glib a colaborat cu Orchestra de muzică populară „Mugurel”, „Busuioc moldovenesc”. A cîntat alături de Valentina Cojocaru, Leonid Moșanu, Nicolae Botgros, Dumitru Blajinu, Boris Rudenco, Sergiu Cuciuc etc.
A înregistrat la Radio Chișinău multe cîntece populare: „Moldovean ca mine nu-i”, „Băsmăluța”, „Dragă mi-i vara la oi” ș. a.
Lui Nicolae Glib i-au fost conferite următoarele titluri onorifice: Artist Emerit din Republica Moldova (1980), Artist al Poporului din Republica Moldova (1990), a primit şi distincţia de Stat „Meritul Civic” (1993).
Julea Zinaida 
Studii:
Şcoala medie de muzică „Şt. Neaga” din Chişinău (1973 - 1977)
Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chişinău (1988 - 1993)
Zinaida Julea, una dintre cele mai distinse cântăreţe de muzică populară de la noi, s-a născut pe 2 decembrie 1951 în satul Hârbovăţ, raionul Anenii Noi. Din 1968, de la vârsta de 17 ani, este invitată, de către maestrul Serghei Lunchevici, în calitate de solistă în Orchestra de muzică populară „Fluieraş” a Filarmonicii din Chişinău, unde activează până în 1991. Cu această formaţie, a efectuat mai multe turnee peste hotare, cutreierând, de fapt, aproape toate continentele. Timp de câţiva ani, este angajată a Orchestrei de muzică populară „Mugurel”, dirijată de Ion Dascăl. Apoi, evoluează, în cadrul mai multor spectacole, cu Orchestra de muzică populară „Lăutarii”, sub bagheta maestrului Nicolae Botgros. În 1976, este distinsă cu titlul de Artistă Emerită a R. Moldova, iar în 1985 - cu cel de Artistă a Poporului. În 1993, i se conferă medalia „Meritul civic” şi în 1997 - Ordinul Republicii. În anul curent, la invitaţia comunităţii moldovenilor din Canada, împreună cu fiica sa, Zâna, a efectuat un turneu în această ţară. În ultimii ani, a lansat trei CD-uri: „Pe uliţa satului”, „Pentru inima oricui” şi „Lume, nu mă judeca”. Cu ocazia zilei de naştere, TIMPUL îi doreşte multă sănătate şi inspiraţie.
Paladi Ion
S-a născut la 10 octombrie 1984 în satul Chişcăreni, raionul Sîngerei, Republica Moldova.
Ion Paladi în anii 2000-2004 învață la Colegiul Republican de Muzica „Stefan Neaga” în anii 2000-2004. A lansat primul său album – „De la inimă la lume” - în 2004.
În 2007 Ion Paladi a înregistrat albumul cu denumirea „Bine-i șade mesei mele” cu Orchestra de muzica populară „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros.
În perioada 2004-2008, Ion Paladi a studiat la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, specialitatea „Dirijat Coral”.
Primul concert solo Ion Paladi a susţinut în 2009 cu genericul „Pe mine mă cheamă Ion”. Acest concert a fost acompaniat de Orchestra „Lăutarii”.
Ion Paladi a primit premiul național în domeniul muzicii ușoare (2008).
În 2009 i-a fost decernată cu diploma pentru creativitate, măiestrie profesionala şi prezența constantă în Topul celor 10 la „Potcoava de Aur” Radio Noroc.
Ion Paladi a susţinut multe turnee artistice internaţionale în Spania, Franţa, Elveţia, Polonia și în alte țări ale lumii.
În 2009 i s-a conferit titlul onorific „Artist Emerit”.
Rudenco Boris
S-a născut la 16 martie în anul 1953 în satul Găvănoasa, Vulcănești, la sudul Moldovei.
În 1971 a absolvit Școală de Cultură „E. Sîrbu” din Soroca și Scoală medie de muzică „Șt. Neaga” din Chișinău.
A fost naist în Orchestra de muzică populară „Mugurel” și în Orchestra ansamblului de dansuri populare „Joc”. Din 1988 – lucrează în Orchestra de muzică populară „Lăutarii”.
A evoluat pe cele mai prestigioase scene ale Moldovei și lumii. A avut concerte la Moscova, Paris, Sidney, Bucureşti, Budapesta, Mexic, Amsterdam, Bruxelles, Atena, Harar şi multe altele.
A înregistrat la studiourile Radioteleviziunii creaţii nemuritoare, care au fost incluse în mai multe discuri − melodii populare „Mărunțica”, „Ciocîrlia”, „Sîrba de la Slobozia-Mare” ș.a..
În 1982 i s-a conferit titlul Artist Emerit din Republica Moldova.
Ștefăneț Anatol
Sa născut la 23 ianuarie în anul 1956, în Grinăuți, Rîșcani, Republica Moldova. Și-a început cariera profesională la vîrsta de 12 ani. Împreuna cu orchestra „Lăutarii” şi „Joc” merge în turnee în Europa, America de Sud şi Statele Unite. A cîntat cu George Zamfir în turnee în Germania, America, România. În 1992 şi-a început cariera de interpret solo. A înregistrat şi a lansat în Franţa 3 albume personale, unul dintre care, „Ştefăneţ-solo”, a primit de două ori premiul francez „Şoc”, în 1999 şi în 2002.
Din 1992 este organizatorul şi liderul grupului „Trigon”. Ansamblul a participat la cele mai prestigioase festivaluri, cum ar fi Festivalul de „Jazz Garana” (România), „Portalegre festival de jazz” (Portugalia), „Astana Blues Festival” (Kazahstan), „North Sea jazz festival” (Olanda), „JAZZYCOLORS” festival – Paris (Franța), Monreal (Canada) şi multe altele.
În 2001 A. Ştefaneţ a evoluat la Congresul Internaţional de Alto în Wellington (Noua Zeelandă).
În 2010 a primit titlul onorific de „Maestru în Artă”.
Stîngă Adam
S-a născut la 30 septembrie 1962 în satul Zîrnești, județul Cahul, Moldova.
La vîrsta de 12 ani începe să cînte la trompetă. Primul învățător este vărul său Ion Stîngă. Mai tîrziu cîntă alături de lăutarii din zona sudului: Bogdan Constantin, Ion Marinovici și Mitișor Botgros.
În anul 1985 a absolvit Institutul de Arte „Gavril Muzicescu” de la Chișinău (în prezent – Academia de Muzica, Teatru și Arte Plastice). Își începe activitatea în orchestra de muzică populară „Lăutarii” − condusă de maestrul N. Botgros.
Pe parcurs colaborează cu orchestrele folclorice „Mugurel”, „Busuioc moldovenesc” și orchestra „Barbu Lăutaru”, cu care susţine numeroase spectacole pe scenele Europei. Majoritatea pieselor lui Adam Stînga sînt dedicate lăutarilor contemporani. Alături de orchestra „Lăutarii” a susţinut numeroase concerte în Moldova și peste hotarele ei a înregistrat un CD împreună cu orchestra „Lăutarii”. Printre cele mai cunoscute piese ale sale se numără „Hora lui Foca”, „Hora de masă”, „Sîrba ca la Văleni” ș.a.
Sulac Nicolae
Născut la 9 septembrie 1936 în satul Sadîc, Cahul, Republica Moldova.
Studiile: autodidact. În 1956 şi-a început cariera muzicală în calitate de solist al Capelei Corale „Doina” a Filarmonicii de la Chișinău (actualmente – Filarmonica Naționala).
În anii 1960-1961 – solist al orchestrei cinematografului „Chișinău”. Între anii 1961 – 1986 lucrează în componența orchestrelor populare „Mugurel”, „Fluieraș”, „Lăutarii”.
A cîntat în spectacole: „Crai nou” de C. Porumbescu, „Moş Ciocilan” și „Noaptea Sf. Gheorghe” de T. Flondor. A înregistrat la radio Chișinău melodii populare: „Spune, Ilenuța, spune”; „Dor de mamă” ș. a. Sînt foarte cunoscute cîntecele lui: „Ce frumos mai cînta cucul”, „Tinereţe-tinereţe”, „Foaie verde magheran”, „Cînd tata va veni”, „Floarea lui Sulac”, Doinele „Mioriţa” şi „Doina de jale”, „În pădurea de la Prut” şi multe altele.
A fost în foarte multe turnee artistice internaționale.
Este deţinător al numeroaselor titluri onorifice și distincțiilor:
1964 − Artist emerit dîn Republica Moldova; 1967 – Artist al Poporului din Republica Moldova; 1982 – laureat al Premiului de Stat. A decedat în 2003.
Șura Alexandru
S-a născut la 07 decembrie în anul 1980.
A început să studieze pianul la școala muzicală „Valerii Poleacov”. Peste doi ani este deja elev la liceul „Ciprian Porumbescu”, clasa țimbal. Apoi îşi continuă studiile la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, clasa de țimbal.
De la 12 ani participă la diferite concursuri, este premiat la Festivalul Internațional de muzica tradițională „Constantin Brăiloiu” (România, 1995), unde a obţinut Premiul I; iar la Jocurile Internaționale Delfice (Rusia, 2000) − medalia de aur.
Cîntă cu orchestre de prestigiu din republică: „Joc” și „Lăutarii”.
Repertoriul lui e variat: muzica clasică, muzica tradițională, prelucrări folclorice și melodii moderne. Concertează în Moldova, România, Rusia, Austria, Germania, Franța ș. a. În 2002 a înregistrat primul sau CD – „Virtuoz al țimbalului” interpretînd lucrările compozitorilor binecunoscuţi în lumea muzicii.
În prezent locuiește și învață în Canada („Université de Montréal”, Faculté de musique).
Orchestre de muzică populară
Fluieraş
Ansamblul de cîntece şi dansuri populare „Fluieraş” a fost înfiinţat în anul 1945 la Filarmonica Naţională. Primul dirijor al orchestrei a fost Constantin Tîrţău. Apoi conducerea colectivului a fost preluată de Serghei Lunchevici.
În repertoriul ansamblului se numără muzica populară şi muzica academică, melodii ale popoarelor lumii. În саdrul ansamblului sînt şi dansatori, care lucrează în cadrul coregrafic autohton. Coreografii ansamblului sînt Constantin Şeremet şi Nicolae Luchian.
Ansamblul de cîntece şi dansuri populare „Fluieraş” a fost cu turnee artistice în toate republicile ex-sovietice, în Germania, Austria, Franţa, Italia, România, Polonia, Cehia, Canada, India, Maroc, Finlanda, Turcia, China, Brazilia, Mexic.
Solişti vocali ai orchestrei au fost asemenea interpreţii celebri ai Moldovei precum: Tamara Ciobanu, Nicolae Sulac, Maria Bieşu, Gheorghe Eşanu, Vasile Marin, Zinaida Julea, Nina Crulicovschi, Eudochia Lica, Olga Ciolacu, Mihai Matieşu, Ioana Căpraru, Anatol Latîşev, Dumitru Gheorghiu, Ana Barbu, Nătăliţa Munteanu, Marin Ganciu şi alţi interpreţi.
Din anul 1995 dirijor al orchestrei „Fluieraş” este Serghei Ciuhrii, lucrător emerit al culturii din Republica Moldova (1979) şi Artist al Poporului (1992).
Folclor
Orchestra de muzică populară „Folclor” a fost fondat în anul 1968 de către Dumitru Blăjin. Din anul 1985 conducatorul artistic este Petru Neamțu.
Orchestra „Folclor este participant active al diverselor concursuri de interpretare a muzicii populare: „Barbu Lăutaru”, „Tamara Ciobanu” (Moldova), „Maria Tănase” „Crizantema de aur” (România) și festivalul romanţei moldoveneşti „Crizantema de argint”. Colectivul are multe turnee artistice în Moldova şi peste hotare: în România, Ucraina, Rusia, Bielarusi, Polonia, Germania, Austria, India, Nicaragua, Danemarca, Nepal, SUA etc.
Orchestra „Folclor” a realizat multe înregistrări audio şi video, care se păstrează în fondurile Radio-Televiziunii Naţionale. Mulţi solişti – vocalişti, instrumentişti, care şi-au început cariera artistică cu acest colectiv, au devenit laureaţi ai prestigioaselor concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale.
Majoritatea artiştilor colectivului au fost dinstinşi cu titluri onorifice. Petru Neamţu, conducător artistic, este şi prim-dirijor al Orchestrei. Este autorul şi aranjorul multor creaţii pentru orchestră, autorul manualelor şi a culegerilor de piese pentru orchestră. Lui Petru Neamţu i-au fost conferite următoarele titluri onorifice: Artist Emerit al Republicii Moldova (1989) ; dînsul a fost decorat cu medalia „Meritul civic” (1993); ordinul „Gloria muncii” (2000).
Lăutarii
Orchestra Naţională de muzică populară „Lăutarii” a fost fondată în anul 1970 de binecunoscutul interpret Nicolae Sulac, dirijori fiind compozitorul şi violonistul Mircea Oţel, apoi trompetistul Gheorghe Usaci.
În anul 1978 conducerea orchestrei „Lăutarii” a fost preluată de violonistul Nicolae Bodgros. Orchestra este formata din muzicieni, care cîntă la nai, fluier, vioara, violoncel, bas, tobe şi alte instrumente muzicale populare, dar şi din cîntăreţi de muzică populară, printre care se numărau şi se numără interpreţi ca Nicolae Sulac, Zinaida Julea, Nicolae Cibotaru, Lidia Bejenaru. Solişti instrumentişti ai orchestrei: Oleg Antoci, Valeriu Caşcaval, Boris Rudenco, Ion Buldumea, Corneliu Botgros, Simion Tîrşu.
Orchestra „Lăutarii” a susţinut mii de spectacole de mare rezonanţă în toată Moldova, dar şi pe cele mai prestigioase scene din lume – Grecia, Italia, Germania, Franţa, România, Turcia, Danemarca, SUA, Austria, Mongolia şi alte ţări. Orchestra „Lăutarii” a participat la „Telerevelion”, pe scenele Festivalurilor „Cerbul de Aur” de la Braşov (România) 5 ediţii, şi la cel de la Mamaia (România) 4 ediţii, transmise în direct pe canalul România Internaţional etc. Orchestrei de muzică populară „Lăutarii”, dirijată de Nicolae Botgros, prin decret prezidenţial, i s-a conferit titlul onorific „Orchestră Naţională”.
Mărţişor
Colectivul a fost fondat în anul 1962. Serghei Ciuhrii a devenit conducător al colectivului în anul 1970.
Orchestra „Mărţişor” şi-a început activitatea pe lîngă Casa de Cultură a Tineretului de la Chişinău. În componenţa ansamblului sînt amatori de muzică populară, care au şi studii de specialitate în domeniu. Stilul acestui ansamblu e apropiat cu maniera tradiţională lăutărească. În repertoriu au intrat şi creaţii originale şi cîntece populare, create de orchestranții înşişi.
În componenţa orchestrei cîntă asemenea muzicieni cunoscuţi precum: vioristul G. Banariuc, țambalistul А. Golomoz, clarinetistul V. Golomoz, trompetistul V. Butucel, cîntăreţul C. Rotaru şi mulţi alţii. Orchestra „Mărţişor” pe parcursul multor ani reprezintă cultura Moldovei în Bulgaria, Germania, Japonia, Portugalia, Spania, Cipru, Sudan, Madagascar şi în alte ţări.
Mugurel
În anul 1966 în Moldova a apărut ansamblul „Mugurel” dirijat de Valeriu Negruţi, solişti Maria Drăgan, Valentina Cojocaru, Vasile Marin, Anastasia Istrati, Lidia Bejenaru. În cei 8 ani de activitate au mai fost la pupitrul dirijoral Alexandru Vacarciuc, Mircea Oţel, Vasile Eşanu. Au mai activat instrumentiştii Nicolae Botgros, Petre Dabija, Ion Ciobanu. Ansamblul a înregistrat cîteva programe de concert la Radio Moldova. Au realizat şi un film muzical. În anul 1974 s-a desfiinţat. În anul 1987 orchestra de muzică populară „Mugurel” a fost înfiinţată de Ion Dascăl. În componenţa acestui colectiv regăsim asemenea cîntăreți ca Zinaida Julea, Nicolae Glib, Mihai Ciobanu, Ioana Căpraru, Tamara Chiţaniuc, Ana Barbu,
Constantin Rotaru, Dumitru Gheorghiu, Vlad Gheorghelaş, Ileana Ţurcanu, instrumentiştii Ion Buldumea, Timofei Rusu, Nicolae Robu, Valentin Golomoz, Sergiu Diaconu, Marcel şi Cătălin Dascăl. Pe parcursul anilor de activitate artistică Orchestra de muzică populară „Mugurel” dirijată de Ion Dascăl a susţinut aproximativ 1000 de concerte în localităţile Moldovei. A realizat mai multe albumuri şi CD-uri cu solişti vocali şi instrumentişti, atît angajaţi ai orchestrei, cît şi invitaţi. Au fost realizate mai multe serate de creaţie şi spectacole de divertisment organizate de „Moldova-concert”.
Dostları ilə paylaş: 
