Muzica etno − este foarte apropiată ca structură şi sonorizare de muzica strămoşilor noştri sau care a ajuns din antichitate pînă în zilele noastre şi a fost păstrată de popor sau creată de contemporani. Cunoaşterea rădăcinilor noastre culturale este una dintre condiţiile importante pentru formarea unui cetăţean demn al ţării sale, dar şi motivaţia de bază pentru a putea fi mîndri de bogăţia culturală a poporului nostru. Direcţia etno-folclorică a muzicii a fost populară şi diversă în Moldova întotdeauna.
În primul rînd am dori să menţionăm o astfel de formaţie ca „Tălăncuţa” şi cvintetul „Surorile Osoianu” care s-a desprins de ea. Cu toate că formal „Tălăncuţa” este un colectiv de amatori, toată activitatea lor este marcată de un profesionalism de nivel înalt, vorbim aici atît de măiestria fiecărei interprete în parte şi a măiestriei interpretative pe voci a întregului colectiv, cît şi de cercetările, pe care le efectuează an de an, călătorind prin toată ţara în căutarea cîntecelor vechi pentru a le salva de dispariţie.
Colectivul „Surorile Osoianu” a fost recunoscut nu numai în ţară, ci şi peste hotare. Repertoriul lor include astfel de cîntece populare precum: cîntece pascale, de leagăn, de dragoste, doine, balade, colinde. Surorile au participat la turneu prin Ţările Baltice, România, Germania, Franţa, Spania, Finlanda, Bulgaria şi Rusia. În 1997 le-a fost decernat Premiul Republican pentru Tineret.
Interesul faţă de muzica etno a crescut şi mai mult în ultimii ani. E de remarcat, că apar şi formaţii noi, care abordează diferite genuri de muzică, incluzînd elemente etno în creaţia sa, un astfel de exemplu este „Etnomania” − un grup de muzicieni folk-rock cu vocal feminin. Rădăcinile etno în muzica modernă sînt tot mai evidente în creaţia interpreţilor autohtoni: Nelly Ciobanu, Adrian Ursu, Natalia Barbu, Geta Burlacu etc.
Interpreți de muzică etno Bolboceanu Zinaida
S-a născut la 3 iulie în anul 1959 în comuna Opaci, juteţul Căuşeni, Republica Moldova.
În anii 1966-1970 – a studiat la școala primară din comuna Opaci, 1970-1975 – Şcoala Republicană de Arte Plastice pentru copii.
În anii 1975-1980 – a studiat la Colegiul Republican de Arte Plastice, la catedra pictura şi pedagogie;
În anii 1986-1991 – Învață la Conservatorul de Stat din Moldova, catedra de folclor,secţia canto-popular şi pedagogie. După absolvirea Conservatorului activează în calitatea de lector la catedra de folclor la Conservatorul de Stat din Moldova pînă în anul 1994.
Cariera artistica:
Din anul 1970 până la 1979 este solista corului popular de copii „Ciocîrlia”, concomitent a Ansamblului folcloric „Mărţişor” din Chişinău.
Lucrează cu ansamblul folcloric „Țărăncuţa” (1987-1994); cu orchestra „Busuioc Moldovenesc” (1989-1997); cu Teatrul Etnofolcloric „Ion Creangă” (1993-1995); la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală în calitatea de colaborator ştiinţific (1997-2001); este fondator şi director artistic în grupul folcloric „Etnos” (1995-2001); participă la realizarea filmului muzical „ETHNOS” la TVM (1996). Din 2007 pregăteşte şi lansează tinere talente care practică arta vocală populară. Din 2006 pînă prezent este solistă în Ansamblul folcloric „Busuiocul” (România).
A participat la diferite concursuri și festivaluri:
1989 – Concursul „Cîntaţi cu noi”, premiul I;
1989 – Festivalul „Colinda”, premiul I;
1989 – Festivalul republican al interpreţilor cîntecului folcloric tradiţional „Tamara Ciobanu”, Chişinău, premiul II;
1992 – Festivalul–concurs internaţional „Rapsozii Moldovei”, premiul mare.
1993 – Festivalul–concurs internaţional „Meşterul Manole”, premiul I; festivalul-concurs internaţional de la Giurgiu (România). „Pe marginea Dunării,” premiul I, festivalul-concurs „Mioriţa”, Premiul Mare (România).
2000 - Premiul „Ethnos” al Fundaţiei Culturale „Ethnos” din România pentru valorificare şi autenticitate.
A avut multe turnee artistice cu spectacole de muzică populara în Ucraina, România, Emiratele Unite, Iugoslavia, Grecia, Germania, Belgia, Rusia, Italia ş.a..
Ghimpu-Munteanu Veta
Ghimpu-Munteanu Veta (Ghimpu Elizaveta) s-a născut în satul Paicu, raionul Cahul, Republica Moldova.
Este solistă a ansamblului etnofolcloric „Tălăncuţa”, membru al Uniunii Muzicienilor.
Activează în calitate de redactor la Departamentul muzical radio şi Compania publică „Teleradio-Moldova”. A colaborat cu revistele şi ziarele: „Moldova”, „Literatura şi Arta”, „Capitala”, „Amic”, „Glasul Naţiunii”, „Univers muzical”, „Ţara”, „Luceafărul” etc.
S-a produs în calitate de interpretă a cîntecelor populare în filmul „De cine dorul se leagă” (2000) şi în filmul „Portret muzical” ca interpretă de cîntece etno-pop (2001).
A primit multe menţiuni la multe festivaluri şi concursuri republicane: „Tezaur” (1986), „La vatra horelor” (1987), „Arta pentru copii” ( 1990), „Dacia” (1993), „Maria Drăgan” (1993), „Rapsozii Moldovei” (1998). La fel participă la festivalurile din România.
A înregistrat 2 discuri: „De cine dorul se leagă” (2001), „Sus la-naltul cerului” (2005).A colaborat cu ansamblurile „Tălăncuţa”, „Ştefan Voda”, orchestra de muzica populara „Folclor” şi „Lăutarii”.
A avut turnee artistice în Moldova, România, Lituania, Ucraina, Georgia, Franţa etc.
Iliuț Maria
Este solista Ansamblului etnofolcloric „Tălăncuța”, şi a formațiilor „Ștefan- Vodă” și „Busuioc Moldovenesc” din Chișinău (1983). Din anul 1987 lucrează în calitatea de profesoară la Palatul de Creație al Copiilor din Chișinău.
A obţinut marele premiu la Concursul Interpreţilor Cîntecului Folcloric „Tamara Ciobanu” (Chișinău, 1986), laureată a concursului „Cîntați cu noi” (Chișinău, 1989).
A înregistrat multe cîntece populare la Radio Chișinău, culese de la Crasna pentru a face cunoscut publicului larg tezaurul muzical al Bucovinei.
În cariera sa muzicala a colaborat cu Gheorghe Banariuc, Nelu Laiu, Petre Neamțu, Mihai Amihalachioaie ș. a.
I-a fost conferit titlul onorific „Maestru în artă”.
Iorga Liubomir
S-a născut la 12 aprilie 1932, în satul Vadul lui Isac la sudul Republicii Moldova.
Din 1949 activează în calitate de dansator în ansamblul de dansuri populare „Joc”. Timp de 25 de ani merge în turnee artistice în diferite oraşe ale fostei URSS şi în multe ţări străine.
În 1957, la concursul la ediţia a 6-ea a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor la Moscova a fost premiat cu medalia de aur pentru rolul interpretat în tabloul coregrafic comic „În drum spre Chişinău”.
Din 1964 lucrează în atelierul de muzică la Combinatul de producţie pe lîngă Ministerul Culturii din RSS Moldovenească, unde face o pasiune pentru istoria instrumentelor muzicale populare. El confecţionează fluiere, cimpoaie, ocarine tradiţionale, în plus, el a „reanimat” instrumente aproape uitate: drîmbe, tilinci, cavaluri. A creat un instrument absolut nou, pe care l-a denumit iorgofon. Mai multe dintre instrumentele sale sînt păstrate în muzee, în diferite oraşe.
În 1971 s-a filmat în filmul „Lăutarii”.
Liubomir Iorga este Maestru Emerit în Artă şi Cavaler al Ordinului Republicii.
Popescu Suzana
S-a născut în satul Obileni, raionul Hînceşti , Republica Moldova.
A studiat la Colegiul de Muzică „Şt. Neaga”, specialitatea canto academic.
Din copilărie Suzana a colectat perle ale cîntecului folcloric. În repertoriul ei un loc aparte ocupă baladele: „Meşterul Manole”, „Codreanu”, „Badiul”, „Averescu”, „Mioriţa”, „Fulga”, „Soarele şi Luna”, „Mihu-copilul”, „Balada boului”; și doinele : „Plin e codru de voinici”, „Măi, puiuţ de rînduné”, „Pădure-verde pădure”.
După absolvirea colegiului a activat la Capela Corală Academică „Doina”, condusă de Veronica Garştea, apoi la Capela Corală de Stat din Georgia (unde se stabilește pentru perioadă de timp). Însă, colectivul în care activează de cîteva decenii, „de o viaţă”, cum se exprimă însăşi interpreta, este Corul Operei Naţionale. I-a fost conferit titlul onorific „Maestru în Artă”.
Formații etno Crenguţa de Iederă
Colectivul etno-folcloric universitar „Crenguţa de Iederă”, denumirea caruia provine de la o planta decorativă cu flori de o rară frumuseţe, este alcatuit din copii talentaţi şi devotaţi artei populare din diferite zone folclorice ale Moldovei. Ansamblul are în componenţa sa 38 de persoane, repertoriul acestuia e constituit din cîntece şi dansuri culese din nordul Moldovei şi Bucovinei. Din anul 1992 Colectivul deţine titlul onorific de Colectiv Popular.
Colectivul este condus de distinsa interpretă de muzică populară Maria Iliuţ (Maestru în Artă). Născută la 23.02.1955 în Crasna, Bucovina. Şi-a făcut studiile la Institutul de Arte „G. Muzicescu” din Chişinău (1978 – 1984). Este solista Ansamblului etno-folcloric „Tălăncuţa”, a formaţiilor „Ştefan-Vodă” şi „Busuioc Moldovenesc” din Chişinău (1983). Din anul 1987 lucrează în calitate de profesoară la Palatul de Creaţie al copiilor de la Chişinău. A obţinut marele premiu la Concursul interpreţilor cîntecului folcloric Tamara Ciobanu (Chişinău, 1986), este laureată a Concursului „Cîntaţi cu noi” (Chişinău, 1989).
Surorile Osoianu
Ansamblul Etno-Folcloric Familial „Surorile Osoianu” a fost fondat în anul 1980 la Chişinău, Republica Moldova de către Andrei Tamazlîcaru, în cadrul formaţiei „Tălăncuţa” (colectiv emerit din Republica Moldova ).
Membre ale ansamblului sînt cinci surori- Ileana, Iulia, Valentina, Romela, Maria. Surorile au absolvit şcoala muzicală din or. Făleşti. Studii superioare – Universitatea Pedagogică din or. Bălţi, Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Muzică.
Repertoriul„Surorilor Osoianu” include folclor pentru copii, cîntece pascale, cîntece de petrecere, cîntece de recruţie, cîntece lirice, colinde, doine ş. a. Surorile Osoianu au înscris 2 CD-uri în cadrul formaţiei Talancuţa – „Ici în vale la izvoare”, „Vă cîntam de voie bună”.
Au multe turnee artistice în diferite ţări ale lumii: Ţările Baltice, România, Rusia, Ucraina, Spania, Franţa, Finlanda, Germania, Bulgaria.
Surorile Osoianu sînt laureate ale Premiului Tineretului din Moldova (1997).
Tălăncuţa
Colectivul „Tălăncuţa” a fost fondat în anul 1980. Organizator şi fondator − Andrei Tamazlîcaru, participant la multe expediţii de culegere a folclorului şi pe parcursul cărora au fost culese o cantitate mare de cîntece puţin cunoscute şi neprelucrate. Aceste cîntece au fost incluse în repertoriul colectivului „Tălăncuţa”. Debutul scenic al trupei „Tălăncuţa” a avut loc la Palatul Naţional în cadrul festivalului „La vatra horelor”.
Colectivul activează pe lîngă facultatea interpretativă a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din oraşul Chişinău. În componenţa colectivului sînt aproximativ 25 de membri, care sînt interpreţi extraordinari ai folclorului din Moldova: Maria Iliuţ, surorile Osoianu, Veta Ghimpu-Munteanu Victor Dubenco, Victor Botnaru şi m. a.
Participanţii acestui ansamblu etno-folcloric „Tălăncuţa” în anul 2010 au fost menţionaţi cu premii şi titluri onorifice. Nicolae Gribincea, Soltana Popescu, Elizaveta Ghimpu, Dina Vrăjmaşu, surorile Osoianu, Victor Botnaru au primit titlul onorific de „Maestru în Artă”. Iar conducătorul artistic al ansamblului a primit Andrei Tamazlîcaru a primit titlul onorific de „Artist al Poporului”.
UniVox
Jazz vocal group „UniVox” a fost fondat în anul 1999, de studenţii şi profesorii Academiei de Muzică „Gavriil Misicescu”. Membrii grupului îl constitue 7 vocalişti: Ilona Stepan (Alto), Viola Julea (Soprano), Georgeta Burlacu (Alto), Eţco Marcel (Tenor), Valeriu Vîntu (Tenor), Andrei Otean (Bariton), Nicolai Andus (Bas). Repertoriul formaţiei include muzică de diferite stiluri, de la muzica etno la jazz. Grupul cultivă muzica contemporană autohtonă, interpretînd creaţiile compozitorilor din Moldova, așa precum Marian Stîrcea, Igor Iachimciuc, Dumitru Belinschi. „UniVox” a participat la numeroase festivaluri naționale și internaţionale: „Mărţişor” (Chişinău, 2000), „Jazz Weekend” (Chişinău, 1999-2000), „FIMU” (Belfort –France, 2000-2001), la festivalul − concurs internaţional „DODJ 2004” (Doneţk – Ucraina, 2004, Premiul III).
„UniVox a participat” la înregistrarea muzicii pentru filmul „Miracolul dragostei”.
Dostları ilə paylaş: |
