Arta muzicală din cinematografia moldovenească, în primul rînd, este reprezentată prin creaţia unor astfel de compozitori precum Vasilii Zagorschi, Şico Aranov, Eduard Lazarev, Valerii Loghinov, Dumitru Goia, fraţii Petrea Teodorovici şi Ion Aldea-Teodorovici, Gheorghe Neaga, Gheorghe Neaga, Gheorghe Mustea, Alexandru Sochireanschi, Valentin Dînga şi, fără îndoială, Eugen Doga.
Aranov Şico
(Numele adevărat− Aranovici)
S-a născut la 23 aprilie 1905 în satul Tatarbunar, Moldova − a decedat la 28 noiembrie 1969 la Chişinău.
În anii 1913-1919 a învățat la Colegiul Real din oraşul Chilia, astăzi Ucraina.
În anul 1927 a absolvit Conservatorul de la Chişinău, clasa goarnă.
Pe parcursul anilor 1930-1935 – a învăţat la Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică, clasa trompetă şi compoziţie.
În anul 1940 s-a întors la Chişinău. A cîntat în componenţa Orchestrei de estradă sub conducerea clarinetistului Charles Breitburd. Peste un timp orchestra a fost redenumită în „Orchestra-jazz de Stat”, conducător artistic al căreia a devenit Şico Aranov. Pînă în anul 1945 orchestra a concertat pe fronturile Marelui Război pentru Apărarea Patriei. După război orchestra a fost desfiinţată.
Pe parcursul anilor 1947-1956 a lucrat conducător muzical al Ansamblului de Stat de Dansuri Populare „Joc”.
În anii 1956-1963 şi 1967-1969 − este conducătorul artistic al Orchestrei de jazz „Bucuria”. În orchestra lui Şico Aranov şi-au început cariera muzicală, asemenea compozitori precum Eugeniu Doga, David Fedov şi Oleg Negruţă.
În anii 1964-1966 a condus orchestra Comitetului moldovenesc a radioului şi televiziunii.
Şico Aranov − este fondatorul muzicii orchestrale de estradă: autor a 8 suite şi 12 fantezii pentru orchestra de estradă autor al muzicii şi al scenelor coregrafice din filmele „Leana” şi „Cîntecele Moldovei” (împreună cu Vasile Zagorschi), a scris mai mult de 200 de compoziţii de jazz şi o mulţime de cîntece de estradă, a creat multe prelucrări de jazz a cîntecelor populare moldoveneşti, evreieşti şi ruseşti.
Titluri onorifice şi premii: Maestru în Arte (1950), Artist al Poporului din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. (1953).
Dînga Valentin
S-a născut la 20 iulie 1951 în satul Mîndreşti, raionul Teleneşti, Republica Moldova. A studiat la Institutul de Arte de la Chişinău (1982-1987).
A scris muzică pentru spectacole de teatru şi filme. La Festivalul Republican de Filme „Cocostîrcul de argint” a primit Diploma „Pentru muzica originala în filmul documentar” – „Fîntînarii” (1984) și pentru filmul „Moldova − casa părinteasca”.
În anul 1991 i-a fost conferit titlul onorific „Maestru în arta”.
Doga Eugen
S-a născut la 01 martie anul 1937 în satul Mocra, jud. Rîbniţa (RSSM).
A studiat violoncelul la Colegiu de Muzică „Ştefan Neaga” din Chişinău. A absolvit Conservatorul de Stat „Gavriil Musicescu” din Chişinău, clasa de violoncel a lui G. Hohlov (1960) şi clasa de compoziţie a profesorului Solomon Lobel (1965).
Cariera muzicală a început-o în Orchestra de Teleradio Moldova (1957-62). A predat la Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga” din Chişinău (1963-67).
A compus muzică pentru filme, spectacole de teatru, balet, este autorul multor cîntece, devenite şlagăre.
A fost membrul al Comitetului de conducere al Uniunii Compozitorilor din URSS şi al Uniunii Compozitorilor din Moldova, vice-preşedinte al Uniunii Compozitorilor din Moldova.
A fost decorat cu înalte distincţii de Stat ale Republicii Moldova precum şi ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste: Premiul de Stat al Republicii Moldova (1980) şi al URSS (1986) ) şi titlul onorific Artist al Poporului al URSS (1987) şi Ordinul Republicii (1997).
Opere:
Vă prezentăm o listă a filmelor cu coloana sonoră semnată de maestrul Eugen Doga.
Filme ficţiune
Desene animate
„Capra cu trei iezi”, 1968
„Punguţa cu doi bani”, 1969
„Petrică cel laudăros”, 1973
„Taina D.I.C.”, 1974
„Banca lui Guguţă”, 1975
„Copiii, soarele şi lumina”, 1981
„Povestea trandafirului alb care putea sa roşească”, 1982
„Opriţi trenul”, f/a - 1982
Alte filme
„Lăutarii”, 1971
„Luceafărul”, 1986
„Maria-Mirabela”, 1981
„Patul lui Procust”, 2001
„Se caută un paznic”, 1967
„Vreau sa cînt”, 1979
Balet
„Luceafărul”: balet în 7 tablouri, libretul de Emil Loteanu după poemul cu acelaşi nume de Mihai Eminescu (1983)
Muzică vocală de cameră
„Ochiul tău iubit”: Ciclul vocal din şase romanţe, versuri de Mihai Eminescu ,
(„Misterele nopţii”; „Dorinţa”; „De-aş vrea şi eu o floare”; „Peste vîrfuri”; „Ochiul tău iubit”; „O, rămîi”) (1984)
„Rugăciune”, „Să ţin încă o dată”, „Iar fata ta e străvezie”, „Ea-şi urma cărarea-n codru”: „Romanţe”, versuri de Mihai Eminescu (2000)
„Lumineze stelele”: Romanţă pentru voce şi pian (2001)
Lazarev Eduard
S-a născut la 19 decembrie 1936 în Rusia, oraşul Sverdlovsk.
În anii 1953-1959 a studiat la Conservatorul de Stat „P. I. Ceaikovski” (Moscova).
După absolvire se mută cu traiul în Moldova.
A lucrat ca membru al colegiului redacţional în cadrul Comitetului de Stat pentru Cinematografie din Moldova şi în cadrul Ministerului Culturii.
A scris muzica pentru baletul „Antoniu și Cleopatra” (Teatrul de Opera şi Balet din Chişinău, 1966). Autor al muzicii mai multor filme.
În anul 1966 a primit Premiul Naţional. I s-a conferit titlul onorific Artist al Poporului din Republica Moldova (1978).
Filmografie:
1961 – „Insula vulturilor”
1961 – „Călătorie în aprilie”
1963 – „Strada ascultă”
1966 – „Ultima lună de toamnă”
1966 – „Vacanţa la Odessa” (studioul din Odessa);
1968 – „Cavalerul viselor”
1969 – „Acuzaţi de omor”
1971 – „Ofiţer de rezervă”
1972 – „Ultimul haiduc”
1973 – „Dimitrie Cantemir”
1973 – „Melodia”
1974 – „Scara”
1975 – „Elegie”
1976 – „Nimeni în locul tău”
1976 – „Pe urmele fiarei”
1977 – „Cînd ai alături un bărbat”
1984 – „Luna lui Căuş”.
Loghinov Valeriu
S-a născut la 27 octombrie în anul 1942 în
satul Sir-Novorosiisk, Uzbekistan. Din 1944 a trecut cu traiul în Moldova. În anii 1954-1962 a studiat la şcoala de muzica „E. Coca” (Chişinău), 1962-1971 − Institutul de Arte „G. Musicescu” (Chişinău). Din anul 1973 lucrează la studioul „Moldova-film” în calitate de redactor-şef al redacţiei muzicale.
Pentru cea mai buna muzica din filmul „Emisarul serviciului secret” la Festivalul republican de filme a primit diplomă (Chişinău 1979). Apoi Pentru cea mai buna muzica din filmul de animaţie „Bătrînul şi copacul” la Festivalul republican de filme (Chişinău 1982).
Loghinov Valeriu a decedat la 29 februarie 1989 în Chişinău.
Filmografie:
1977 – „Copilul care a jignit soarele”
1977 – „Căţeluşul zburător”
1978 – „O ţeavă se plimbă prin oraş”
1979 – „Emisarul serviciului secret”
1980 – „Pe cuvîntul meu de cal”
1982 – „Bătrînul şi copacul” (filmul cu desene animate)
1983 – „Două izvoare”
1985 – „Nistrul în flăcări” (în colaborare cu Vasile Goia)
1985 – „De întoarcere uitaţi”
1988 – „Acţiune civilă”
Zagorschi Vasile
S-a născut la 27 februarie în anul 1926 în satul Șevcenko, Chilia, județul Ismail, astăzi Ucraina.
A absolvit cursurile liceului „Bjgdan Petriceicu Hașdeu” de la Chișinău (1941-1944) și Gimnaziul „Alexandru Lahovari” din Rîmnicu-Vîlcea, România (1944-1945).
În anul 1952 a absolvit Conservatorul din Chişinău, clasa compoziţie a profesorului Leonid Gurov. A fost Preşedinte al Uniunii Compozitorilor din Moldova (1964-9190). Din anul 1978 pînă în 1990 a fost membru al Comitetului Executiv al Consiliului Muzical Internaţional UNESCO.
Vasile Zagorschi a abordat mai multe genuri muzicale, precum: muzica de cameră, muzica simfonică, teme muzicale pentru filme și spectacole teatrale.
A activat în calitate de director al Teatrului de Operă și Balet din Chișinău și ca prorector al Conservatorului de Stat din Chișinău (actualmente – Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice), a fost și docent la catedra de „Teorie și compoziţie”.
Titluri:
Artist Emerit al RSSM (1960), Deţinător al Premiului de Stat al RSSM (1968), Artist al Poporului al RSSM (1982). I-au fost acordate premiile Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Moldova, a fost decorat cu cea mai înaltă distincţie a ţării − Ordinul Republicii (1997).
Vasile Zagorschi a încetat din viață la data de 1 octombrie 2003.
Creații:
Muzică simfonică:
Simfonia Nr.2 (1991).
„Stanze”, în 5 tablouri („Aeriană”; „Crepuscul”; „Candelă”; „Ornic”; „Epilog”) (1996).
Muzică vocal-simfonică:
„Cine scutură rouă”: cantată (1981), redacţie nouă pentru cor mixt, solişti şi orchestra simfonică (2001).
Muzică de concert:
„Diafonii”: muzică pentru pian şi orchestră de coarde (1980).
Muzică instrumentală de cameră:
„Fantezie” („Crepuscul”) pentru flaut solo (1980).
„Sonată-fantezie” pentru pian (1987).
„Sonat”ă pentru vioară solo (1993).
„Cvartet” de coarde Nr.2 (1986).
Filmografie:
1965 – „Evadat de sub escortă”
1967 – „Mariana”
1970 − „Riscul”
1973 – „Podurile”
1978 – „Agent al serviciului secret”
1982 – „Trecea o lebădă pe ape”
1983 – „Prietenie între bărbați”
1984 − „Viața și nemurirea lui Serghei Lazo”, serial televizat.
Muzica minorităţilor naţionale
Moldova este o ţară multinaţională, unde funcţionează mai multe asociaţii etnoculturale ale diferitor etnii. Creaţia lor este importantă pentru toată ţara noastră, deoarece ei sintetizează arta etnică cu coloritul naţional moldovenesc.
Dintre minorităţile etnice din Moldova putem evidenţia găgăuzii. Găgăuzia este o parte componentă a Moldovei, de aceea folclorul muzical-poetic găgăuz prezintă un interes deosebit. Deosebit de valoroasă prin originalitate şi valoarea sa artistică muzica instrumentală găgăuză este reprezentată prin dansuri populare, muzica ritualică, istorică şi lirică.
Minorităţile etnice din Republica Moldova au posibilitatea să-şi dezvolte cultura tradiţională şi creaţia populară.
Bas Ion
Ion Bas − cîntareț de muzică populară și ușoară.
S-a născut 25 iunie 1933 în satul Chirsova, Ceadîr-Lunga, judeţul Tighina.
1957-1961 – învață la școala medie de muzica „Ștefan Neaga” din Chișinău, clasa canto și dirijat coral.
1961-1974 – lucrează în calitate de solist al Filarmonicii de la Chișinău, iar în anii 1974-1987 − în cadrul orchestrei de muzica populară „Folclor”.
Din 1992 este profesor la Colegiul de Muzica „Ștefan Neaga” de la Chișinău.
A înregistrat la Radio Chișinău cîntece de Ș. Aranov, S. Șapiro, C. Rusnac, V. Rotaru, Z. Tcaci, V. Verhola, Gh. Mustea ș. a. Repertoriul său include și diferite prelucrări ale melodiilor populare gagauzești și moldovenești.
1967 − i s-a conferit titlul onorific Artist Emerit din Republica Moldova; iar 1989 – Artist al poporului din Republica Moldova.
Discografie:
„Cîntec despre Comrat”,
„Viorele”;
„Mîndră-mi ești, frumoasa țară”;
„Ca zbuciumul mării”;
„Nopți moldovenești, Aurica”;
„Cerven deado”.
Benghelsdorf Sergo
Sergo Benghelsdorf – pianist, profesor la Academia de Muzica, Teatru și Arte plastice, critic muzical.
S-a născut la 3 martie în anul 1937 în Birobidjan (R. A. Evreiasca, Rusia).
În anii 1950-1954 – a învățat la școala de muzica din Habarovsk (Rusia). În anii 1955-1960 – la conservatorul „Gavriil Muzicescu” (Chișinău), clasa pian.
Din anul 1961 lucrează în calitatea de profesor de pian la școala medie de muzica „Șt. Neaga” din Chișinău.
A absolvit cursurile Regie de operă la Moscova. La Radio Chișinău a înregistrat romanțe de Zlata Tcaci și balada de V. Bitkin.
În anul 1977 a montat opera „Căsătorie secretă”, susţinînd și partiția pianului (Chișinău, Casa actorului).
Este fondator al ansamblului „Slovo i melodia”, membrii ai căruia sînt studenți talentați. În repertoriul ansamblului sînt capodopere ale muzicii populare și clasice moldovenești și evreiești.
A colaborat ce M. Bieșu, I. Paulencu, G. Vasiliev, V. Zavolochin ș. a.
Este membru al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova. În anul 1996 a primit titlul „Maestru în Artă”.
Fazlî Ion
S-a născut la 28 decembrie în anul 1918 în
satul Cazaclia, raionul Cahul, Republica Moldova.
După absolvirea şcolii în anul 1932 tînărul devine student la Academia Regală de Muzică şi Dramaturgie de la Bucureşti. În anul 1935, după absolvirea Academiei Ivan Fazlî este membru a mai multor colective de la Bucureşti, cîntă la mandolină şi la cobză. În anul 1939 creează o orchestră de mandoline cu denumirea „Valencia” care a activat pînă în anul 1945.
În anul 1950 I. Fazlî se mută cu traiul în Moldova, aici cîntă la instrumente cu coarde în diferite colective, iar în anul 1959 devine student la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu”, clasa cobză. Din anul 1958 pînă în 1963 este membru al Orchestrei Comitetului Radio şi Televiziunii Moldovei, cîntă la cobză.
O serie de melodii populare pentru cobză în interpretarea sa se înregistrează. Ion Fazlî a colaborat cu E. Doga, O. Fedov, M. Bieşu, А. Davîdov, S. Gloc, B. Vilinciuc, G. Săndulescu, V. Rotaru, L. Bohan, P. Botezat şi mulţi alţi maeştri emeriţi ai artei. În anii 70 ai secolului al XX-lea a predate la Colegiul muzical „Ştefan Neaga”.
Poleanschi Motl
S-a născut în anul 1910 (conform altor surse în anul 1913) în
localitatea Secureni, Moldova.
A învăţat la Academia Muzicală de la Bucureşti, clasa compoziţie. A început să lucreze la Teatrul Evreiesc.
Din anul 1945 a locuit la Cernăuţi, a lucrat în calitate de profesor la şcoala muzicală. Cele mai mari succese le-a avut în calitate de compozitor teatral: era responsabil de muzică la Teatrul Evreiesc care se afla la Cernăuţi după război. În anii de după război scrie muzică pentru spectacolele Teatrului Evreiesc de la Bucureşti şi a Teatrului Evreiesc de Stat de la Chişinău. În anii 1960 a scris muzică pentru Teatrul Popular Evreiesc de la Chişinău.
Motl Poleanschi — este autorul mai multor cîntece pe versurile poeţilor evrei scrise în idiş: Şiche Driz, Haim Beider, Iţic Mangher, Ianchev Şternberg, Moişe Teif. Aceste cîntece au intrat în diverse antologii a cîntecului evreiesc, editate în diferite ţări.
Zlatov Maria
Maria Zlatov – a fost cîntăreaţă renumită de operă (soprană). S-a născut în anul 1884 în oraşul Comrat la Sudul Moldovei.
A învăţat la Colegiul muzical rus al Societăţii Muzicale, după ce l-a absolvit a susţinut cu succes examenele de admitere la Conservatorul Imperial, secţiunea Canto şi Măiestrie scenică. A învăţat să cînte solo de la Anna Jerebţova-Andreeva, una dintre cele mai bune cîntăreţe de cameră a timpului său. Măiestria scenică i-a fost predată de către Nicolai Klimov, remarcabilul solsit al Teatrului Mariinsk. Maria Zlatov însăşi a activat în calitate de solistă a operei Mariinsk, a interpretat rolurile: Gildei în „Rigoletto” de Verdi, Nedei în „Paiaţele” de Leoncavallo, Rosinei în „Bărbierul din Seviglia” de Rossini.
Pe la mijlocul anului 1920 se întoarce la Chişinău, unde în anul 1928 a fost aleasă în calitate de membru al Asociaţiei Muzicale de la Chişinău. Începînd cu anii 1928 şi pînă în 1935 a predat vocalul la Conservatorul Muzical din Chişinău „Unirea”, una dintre cele mai remarcabile eleve ale sale a fost Maria Cebotari. Începînd cu anul 1936 şi pînă în 1940 – a predat la Conservatorul orăşenesc, iar în anii 1944-1946 – la Conservatorul de Stat de la Chişinău. Apoi pe neaşteptate şi-a încheiat activitatea pedagogică şi s-a mutat cu traiul în România, unde a decedat în anul 1966.
