Nr. 5201 / 09. 09. 2016 raport privind starea învăţământului din judeţul Maramureş în anul şcolar 2015 – 2016

ANALIZA ACTIVITĂŢII DE AUDIT PUBLIC INTERN ÎN ANUL ŞCOLAR 2015-2016

Activitatea structurii de audit intern are la bază norme specifice de audit intern, elaborate în conformitate cu normele generale privind exercitarea acestei activităţi. Personalul care exercită muncă de audit are activitatea reglementată în baza unui statut specific, cuprins în Carta auditului intern, care este la rândul ei componentă a cadrului metodologic şi procedural al auditului intern.

Cadrul metodologic şi procedural este asigurat de:

- Prevederile Legii 672/2002 privind auditul public intern cu modificările ulterioare

- Ordinul M.Ed.C.T. nr.5281/2003

- Carta Auditului intern

- Codul privind conduita etică a auditorului intern

- Procedurile operaţionale de audit intern

Activitatea de audit s-a desfăşurat în concordanţă cu prevederile Cartei auditului intern şi a Codului privind conduita etică a auditorului intern.

Planul de audit a cuprins patru misiuni de audit programate a se realiza în ordinea stabilită în plan, în funcţie de rezultatul analizei riscului asociat şi a referatului de justificare:

1. Activitățile financiare sau cu implicații financiare desfășurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv din fonduri provenite din finanțarea externă; plățile asumate prin angajamente bugetare și legale, inclusiv din fonduri comunitare; concesionarea sau închirierea bunurilor din domeniul public al statului; constituirea veniturilor publice; alocarea creditelor bugetare la Inspectoratul Școlar

2. Respectarea la nivelul inspectoratului școlar și al unităților de învățământ preuniversitar a cadrului legal, normativ și procedural în ceea ce privește acordarea drepturilor salariale, respectiv plata drepturilor stabilite prin hotărâri judecătorești la Inspectoratul Școlar și unitățile școlare din județ - ordonatori de credite

3. Sistemul informatic la Inspectoratul Școlar

4. Evaluarea procesului și a stadiului de implementare a sistemelor de control intern managerial la Inspectoratul Școlar și unitățile conexe.
În orientarea activităţii de audit public intern, la analiza riscurilor activităţilor/operaţiunilor auditabile, s-au avut în vedere următoarele criterii semnal:

- recomandările primite de la MENCS şi de la conducătorul instituţiei

- deficienţele constatate în rapoartele de audit public intern anterioare ale auditorilor interni

- deficienţele consemnate în Rapoartele Curţii de Conturi

- informaţii deţinute sau obţinute cu privire la disfuncţionalităţi sau abateri

- aprecierea unor specialişti cu privire la structura şi dinamica unor riscuri interne sau de sistem

- evaluarea impactului unor modificări în mediul de desfăşurare a sistemului auditat,
Gradul de realizare a planului este de 80 %

În cadrul misiunilor de audit, recomandările formulate au fost discutate cu structurile auditate, au trecut prin faza de conciliere, fiind acceptate de structurile auditate şi aprobate de Inspectorul Şcolar General. Recomandările au vizat eliminarea într-o mai mare măsură a riscurilor cu privire la legalitatea utilizării resurselor şi la protejarea patrimoniului.

Raportarea anuală confirmă că au existat numeroase recomandări care au contribuit la întărirea sistemelor de control intern existente sau la efectuarea unor controale în puncte cheie ale lanţului procedural.

Auditorul intern urmăreşte implementarea recomandărilor ca etapă finală în care se adaugă valoare activităţilor auditate. Urmărirea recomandărilor se face de către auditorul intern pe baza „Fişei de urmărire a recomandărilor”. Gradul de implementare a recomandărilor a fost de aproximativ 50 %, celelalte fiind în curs de implementare.

Contribuţia auditului la adăugarea de valoare în cadrul entităţilor publice

• 
  A fost adusă valoarea adăugată prin schimbarea mentalităţii celor auditaţi, prin crearea şi promovarea unei culturi de conştientizare a riscurilor în cadrul entităţilor.
  
• 
  Compartimentul audit intern a formulat asigurări privind conformitatea cu legislaţia în vigoare, cu standardele de control intern şi cu standardele de audit intern.
  
• 
  Structurile auditate au beneficiat şi de un proces de consiliere informală din partea auditului intern însoţite de recomandări.
  

Contributia auditului intern la procesul de management al riscurilor

• 
  A fost efectuată o misiune de audit cu tema “Evaluarea procesului şi a stadiului de implementare a sistemului de control managerial”. Prin efectuarea acestei misiuni de audit au fost formulate unele recomandări cu privire la implementarea sistemului de control intern/managerial şi a managementului riscului. În consecinţă, apreciem că prin implementarea recomandărilor auditorului intern, aceste activităţi vor cunoaşte o ameliorare semnificativă.
  

Contribuţia auditului intern la îmbunătăţirea controlului intern

• 
  Auditul intern, printr-o abordare sistematică şi metodică, a furnizat o asigurare obiectivă şi a consiliat managementul cu privire la nivelul de funcţionalitate a sistemelor de control ataşate activităţilor sale, în vederea eliminării /diminuării riscurilor potenţiale care pot afecta realizarea obiectivelor entităţii.
  
• 
  Compartimentul audit intern a formulat asigurări privind conformitatea cu legislaţia în vigoare, cu standardele de control intern şi cu standardele de audit intern.
  
• 
  Structurile auditate au beneficiat şi de un proces de consiliere informală din partea auditului intern însoţite de recomandări.
  

Contribuţia auditului la procesul de guvernanţă sau conducere

• 
  Aportul auditorului intern, reflectat în recomandările formulate, a contribuit la facilitarea realizării obiectivelor entităţilor.
  
• 
  Activitatea de audit intern a contribuit la îndeplinirea obiectivelor instituţiilor, prin prezentarea sistematică de rapoarte şi recomandări cu privire la eficienţa sistemului de control intern, a procesului de administrare a riscurilor şi a proceselor de conducere.
  

.

Conştientizarea managementului privind necesitatea consolidării auditului intern

• 
  Au fost depuse eforturi pentru conştientizarea managerilor de la toate nivelurile pentru înţelegerea corectă a activităţii de audit intern, atât în ceea ce priveşte regulile după care aceasta se desfăşoară, cât şi în modul în care se fructifică cel mai bine această nouă funcţie.
  

Propuneri privind îmbunătăţirea activităţii de audit desfăşurată la nivelul instituţiilor publice.

• 
  Auditorul public intern consideră că activitatea de audit intern este pe un “traseu ascendent”, dar trebuie susţinută cu tot efortul din partea persoanelor cu putere de decizie care trebuie să perceapă auditul intern ca un ajutor, un sprijin competent şi independent şi nu ca pe un “nou control”
  
• 
  Conştientizarea permanentă a managerilor de la toate nivelurile pentru înţelegerea corectă a activităţii de audit intern, atât în ceea ce priveşte regulile după care aceasta se desfăşoară, cât şi în modul în care se fructifică cel mai bine această nouă funcţie.
  
• 
  Participarea conducătorilor structurilor de audit la dezbaterea problemelor importante la cel mai înalt nivel de decizie din instituţie, creându-se astfel posibilitatea orientării activităţii de audit intern către problematica cu care se confruntă managementul.
  
• 
  Asigurarea unei independenţe reale a auditorilor interni, care să permită desfăşurarea misiunilor de audit în condiţii de maximă obiectivitate.
  

19. 
    ROLUL ŞI GRADUL DE IMPLICARE A COMUNITĂŢII (ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ) ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR ŞCOLII DIN PERSPECTIVA LEGII EDUCAŢIEI NAŢIONALE
    

În viziunea noastră prioritare au fost, în perioada analizată, direcţiile de acţiune în educaţie, derivate din Legea Educaţiei Naţionale, respectiv:

1. 
   stabilirea setului de valori după care trebuie să se orienteze evoluţia societăţii şi a educaţiei sale;
   
2. 
   identificarea factorilor implicaţi în domeniul educaţional;
   
3. 
   susţinerea parteneriatului tuturor factorilor sociali care sunt interesaţi de educaţie;
   

Societatea a fost nevoită să extindă câmpul educaţional de la nivelul instituţiei şcolare la nivelul altor agenţi de educaţie şi să multiplice oferta educaţională. Analiza pe care o propunem, privind relaţia şcolii cu comunitatea, are în vedere următoarele variabile:

1. 
   Şcoala
   

• 
  este o instituţie care oferă un serviciu social; orice proiect pedagogic este eficient daca împinge înainte dezvoltarea;
  
• 
  este direct influenţată de ceea ce se întâmplă în mediul social;
  
• 
  transmite cunoştinţe, dezvoltă abilităţi, norme şi valori recunoscute şi acceptate social;
  
• 
  are o logică internă de dezvoltare, are propriul sistem de organizare, uneori neînţeles corespunzător de anumite componente ale societăţii;
  
• 
  este o instituţie care funcţionează alături de alţi factori educaţionali;
  
• 
  depinde de mediul în care funcţionează;
  
• 
  funcţionează într-un context social imediat, într-o comunitate locală care furnizează elevii, comunitate care are aşteptări, uneori nerealiste, cum ar fi depăşirea tarelor genetice;
  
• 
  trebuie să-şi definească mai bine, mai clar şi mai eficient demersul;
  

2. 
   Comunitatea
   

Principiile care stau la baza parteneriatului şcoală-comunitate sunt stipulate în Legea Educaţiei Naţionale. Inspectoratul Şcolar Judeţean, în demersurile sale nu s-a abătut de la aceste principii. Comunitatea se caracterizează prin:

• 
  este bazată pe voinţa şi sentimentele celor ce trăiesc în ea, de aici şi sursa conflictelor;
  
• 
  legăturile dintre oameni se nasc din relaţiile lor, dintre voinţe umane;
  
• 
  este un organism viu, acţiunile sale se sprijină pe o apartenenţă comună, resimţită subiectiv/afectiv sau tranzacţional;
  
• 
  uneori, familia devine victima confuziilor şi iluziilor, vehementă în afirmarea unor drepturi şi libertăţi;
  
• 
  solidarizare în neputinţă şi lamentaţie;
  
• 
  implicare mai activă a administraţiilor locale în finanţarea de lucrări la clădirile în care se desfăşoară activitatea şcolară. Se detaşează municipiul Baia Mare prin implicarea Primăriei și a Consiliului Local, orașul Târgu Lăpuș, care au înţeles prevederile din Legea Educaţiei Naţionale privind finanţarea complementară a sistemului de educaţie. În bugetul consiliului local Baia Mare obiectivele de investiţii, pe ani, cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul local este un capitol separat, care cuprinde lucrări de reabilitare, studii de fezabilitate şi documentaţii tehnice de execuţie, dotări, reparaţii instalaţii interioare pentru unităţile şcolare şi reparaţii la sălile de sport din municipiu. Pentru anul 2015 (deci și semestru I din anul școlar 2015-2016) suma propusă pentru lucrările de reabilitarea şi dezvoltarea bazei materiale este de 44623,00 mii lei. Primăria municipiului Baia Mare a susţinut în acest interval de timp dezvoltarea infrastructurii mai multor unităţi unde se realizează educaţia timpurie (trei creşe) şi învăţământul preşcolar (două grădiniţe);
  
• 
  şi alte unităţi administrativ-teritoriale din judeţ s-au implicat pentru susţinerea lucărilor de investiţii din şcoli, din fonduri proprii, după cum urmează:
  

- Municipiul Sighetul Marmaţiei a obţinut finanţarea în continuare a proiectului de CAMPUS ŞCOLAR la Liceul Tehnologic Forestier prin POR 2007-2013, lucrări finalizate la sfârşitul anului școlar;

- Oraşul Borşa a finanţat reabilitarea unui spaţiu existent pentru funcţionarea unei grădiniţe cu program prelungit, finalizarea parţială a clădirii noi a Şcolii Gimnaziale nr.3, reabilitarea spaţiilor din corpul B a Şcolii Gimnaziale nr.9 şi întocmirea unui Proiect tehnic pentru extinderea şi reabilitarea corpului A a Şcolii nr.9, realizarea zidului de sprijin şi a împrejmuirii la Şcoala Gimnazială nr.8 reabilitată prin proiectul ministerului educaţiei PRIS.

- Oraşul Cavnic a finanţat reabilitarea sistemelor de încălzire a Liceului Economic Pintea Viteazu şi Şcolii Gimnaziale nr.2, realizarea de lucrări de reparaţii interioare în spaţiile şcolare.

- Oraşul Târgu Lăpuş a implementat în continuare proiectul de CAMPUS ŞCOLAR la Liceul Teoretic Petru Rareş în vederea finalizării lucrărilor de construcţii la clădirile noi: internat, cantină, garsoniere profesori.

- Oraşul Tăuţii Magherăuş prin deschiderea corpului de şcoală în Nistru şi a documentaţiei tehnice pentru extinderea clădirii Liceului Traian Vuia.

- comuna Cicîrlau a implementat în continuare proiectul de Reabilitare şi extindere a Şcolii Gimnaziale prin Proiectul POR 2007-2013, recepţia lucrărilor fiind programată la sfârşitul lunii martie 2016.

- comuna Recea a implementat proiectul de Reabilitare a Grădiniţei cu Program Prelungit prin Proiectul POR 2007-2013, recepţia lucrărilor fiind realizată la sfârşitul lunii octombrie 2015.

- comuna Satulung a finalizat lucrările de construcţii la clădirea nouă P+1E a Şcolii Gimnaziale ( lucrare demarată în anul 2006), spaţiu în care se desfăşoară activitatea instructiv-educativă a elevilor.

În concluzie putem afirma că de gradul de implicare a comunităţii locale în viaţa şcolii prin investiţii în infrastructura şcolară, asigurarea utilităţilor, reparaţii şi igienizări curente, asigurarea siguranţei elevilor şi cadrelor didactice se reflectă în rezultatele elevilor.

1. 
   Blocaje care au intervenit în relaţia de parteneriat dintre şcoală şi comunitate
   

• 
  cei implicaţi în relaţia de parteneriat se raportează la valori diferite;
  
• 
  şcolile în majoritatea lor nu au o politică în ceea ce priveşte relaţia cu comunitatea;
  
• 
  educaţia precară si dezinteresul părinţilor;
  
• 
  sărăcia - educaţia costă si familia si statul;
  
• 
  aşteptări nerealiste ale populației în susţinerea educaţiei de către stat;
  
• 
  neidentificarea avantajelor şi a finalităţilor;
  
• 
  rezistenţa /orgoliul cadrelor didactice;
  
• 
  cuantificarea, în exces, a drepturilor şi libertăţilor;
  

2. 
   Obstacole identificate, la nivel de judeţ, în relaţia şcoală –familie
   

De regulă dificultăţile în relaţia dintre reprezentanţii şcolii şi familiei au rezultat din ideile divergente privind :

• 
  responsabilitatea statului şi familiei privind educaţia copiilor;
  
• 
  sursa revendicărilor în exces;
  
• 
  libertatea de alegere a şcolii de către părinţi sau unicitatea învăţământului;
  
• 
  impactul mediului familial asupra rezultatelor şcolare;
  
• 
  randamentul şcolar şi datoria parentală;
  
• 
  înghesuiala fără precedent de „performanţe” exprimată în pretenţia notelor mari şi foarte mari;
  
• 
  participarea, lipsită de consistenţă, a părinţilor la procesul decizional din şcoală;
  
• 
  migraţia forţei de muncă;
  
• 
  integrarea în mediul școlar a elevilor care se întorc din alte sisteme de învățământ;
  
• 
  lipseşte cultura educaţiei - uneori părinţii, elevii şi profesorii nu merg în aceiaşi direcţie;
  

3. 
   Şcoala şi administraţia publică
   

Legea administraţiei publice şi Legea Educaţiei Naţionale au stat la baza colaborării Inspectoratului şcolar şi unităţilor de învăţământ cu administraţia publică, în anul şcolar 2015-2016. Apreciem ca fiind foarte bună colaborarea cu Instituţia Prefectului şi Consiliul Judeţean Maramureş. În teritoriu mulţi primari şi consilieri au înţeles şcoala şi rostul ei în comunitate. Au făcut eforturi să asigure finanţarea complementară, pentru a dezvolta baza materială a învăţământului, asigurarea accesului egal la educaţie, combaterea sărăciei, asigurarea transportului şcolar, decontarea navetei cadrelor didactice, combaterea abandonului şi absenteismului şi asigurarea protecţiei drepturilor copiilor. Au înţeles iniţiativele inspectoratului şcolar pentru eficientizarea reţelei şcolare şi utilizării resurselor publice.

4. 
   Blocaje pe relaţia şcoală-autoritate publică
   

• 
  tendinţe anarhist-utopice în restructurarea reţelei şcolare ale unor consilieri/primari;
  
• 
  conflicte între director şi primar/viceprimari sau consilieri locali;
  
• 
  multiple sesizări şi reclamaţii generate de supralicitarea emotivităţii şi nevoii de recunoaştere socială la nivel de comunitate;
  
• 
  ingerinţe nejustificate ale unor primari în organizaţia şcolară (simţul comun este cel mai mare adversar al cunoaşterii ştiinţifice);
  
• 
  jocuri politice în susţinerea unor candidaturi pentru funcţii de conducere - la unele cadre didactice se resimte nevoia ridicată de apropiere de putere;
  

20. 
    IMAGINE, COMUNICARE ŞI RELAŢII CU MASS-MEDIA
    

Activitatea de comunicare cu mass-media reprezintă o preocupare constantă a Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş, realizată prin intermediul responsabililor desemnaţi şi cu sprijinul tuturor angajaţilor instituţiei. Obiectivele propuse în vederea creşterii prestigiului şi a vizibilităţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş constau în:

• 
  credibilitatea mesajului instituţional
  
• 
  imaginea pozitivă pentru sistemul educaţional şi pentru instituţia Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş
  
• 
  satisfacerea nevoilor de informare a presei şi a publicului privind învăţământul preuniversitar din judeţ
  
• 
  vizibilitatea pentru unităţile de învăţământ şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş
  
• 
  comunicarea în situaţii de criză
  

În procesul de comunicare cu mass-media, biroul de presă al Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş a respectat principiul transparenţei şi al corectitudinii, urmărind, de asemenea, dezvoltarea unei colaborări eficiente cu reprezentanţii presei. Pe parcursul anului şcolar 2015-2016 au fost organizate patru conferinţe de presă, dintre care o conferinţă de presă a avut ca temă starea unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţul Maramureş la începutului anului şcolar, o conferinţă a avut ca subiect situaţia instituţiilor de învăţământ particular din judeţul Maramureş, iar două conferinţe au marcat deschiderea, respectiv închiderea proiectului POSDRU/190/1.1/S/156870 „Învață să organizezi propria învățare”, al cărui beneficiar a fost Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş. Pe lângă conferinţele de presă, comunicarea cu mass-media s-a realizat prin intermediul interviurilor, declaraţiilor de presă, comunicatelor etc. Totodată, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş au participat la emisiuni în cadrul cărora au oferit informaţii de interes public legate de evenimentele din spaţiul învăţământului maramureşean. Astfel, au fost abordate teme legate de mobilitatea personalului didactic, concursul de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în management educaţional, programul naţional „Bani de liceu”, activitatea de perfecţionare a cadrelor didactice, planurile – cadru propuse spre dezbatere pentru clasele V-VIII, reţea şcolară, examene naţionale etc.

Rezultatul comunicării cu mass-media constă în numărul mare de articole şi de ştiri care reflectă atât activităţile Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş, cât şi evenimentele din domeniul învăţământului ce au un impact direct asupra beneficiarilor educaţiei.

COMISIA DE LUCRU

Analiza stării învăţământului din judeţul Maramureş pe anul şcolar 2015-2016,

	Analiza calităţii procesului de predare-învăţare – Filip Pavel, Mărieş Iuliana
	Situaţia resurselor umane – Abraham Mihaiela, Vida Flaviu
	Populaţie şcolară, fluxuri de elevi – transfer elevi - Cătană Simona
	Participare la educaţie (facilităţi acordate elevilor) - Dancu Liliana, Chiuzbăian Daniela, Kramarik Elisabeta
	Finanţare – Pop George
	Situaţia bazei materiale – Infrastructura – Kramarik Elisabeta
	Management şcolar şi evaluare instituţională – Coroiu Mircea, Bogdan Camelia, Trif Georgeta
	Formarea continuă a cadrelor didactice – Vele Liviu, Todoruţ Gelu
	Învăţământ particular – Dorca Onorica
	Învăţământul alternativ – Ferţigan Mariana
	Activitatea de Performanţă – Maiorescu Gheorghe
	Programe de interes naţional şi judeţean - Duruş Ligia, Meșter Adriana
	Relaţii internaţionale, programe de cooperare internaţională, parteneriate, înfrăţiri – Duruş Ligia, Meşter Adriana
	Orientarea şcolară şi profesională a elevilor. Activitatea la nivelul unităţilor şi la nivelul judeţului. Preocupări pentru şcolarizarea elevilor şi pentru derularea proiectelor din învăţământul special – CJAP – Pop Marcela, Bud Cristina
	Activitatea extraşcolară – Bănică Amelia Rezultatele sportive din CSS-uri – Toma Simona
	Abandon şcolar, neşcolarizare, absenteism, programe de recuperare – Duţă Camelia
	Activitatea juridică la nivelul I.S.J. Maramureş – Oţel Alin Constantin
	Analiza activităţii de audit public intern pe semestrul I, anul şcolar 2015-2016 – Herman Călin
	Rolul şi gradul de implicare a comunităţii în rezolvarea problemelor şcolii. Soluţii adoptate la nivelul judeţului Maramureş – Filip Pavel
	Imagine şi relaţii cu mass-media – Bogdan Camelia, Meşter Adriana

Inspector şcolar general, Întocmit,

prof. Ana MOLDOVAN Inspector școlar, prof. Iuliana MĂRIEȘ