Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte


exista speranţă de progres. (Orville Wright) Diavolul recunoaşte existenţa



Yüklə 7,81 Mb.
səhifə18/162
tarix07.04.2018
ölçüsü7,81 Mb.
#47002
1   ...   14   15   16   17   18   19   20   21   ...   162

exista speranţă de progres. (Orville Wright)

Diavolul recunoaşte existenţa lui Dumnezeu, crede în El, dar asta nu-l schimbă deloc. 1.5

Din mirare în mirare existenţa se deschide. (Lao Tse)

Durerea este necesară numai acolo unde există scindare şi negare. (Paul Ferrini)

E mare lucru să ştii să-ţi trăieşti viaţa. Majoritatea oamenilor doar există. (Oscar Wilde)



Este bine să fim conştienţi că există o pronie dumnezeiască şi că nimic nu se întâmplă în lumea aceasta,

fără ca să nu ştie Dumnezeu. (Părintele Sofian de la Antim)

Eu nu cred că există Dumnezeu. Eu sunt sigur că există. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi psiholog

elveţian)

Există ceva mai îngrozitor decât calomnia: adevărul. (Talleyrand)

Există doar un lucru bun, ştiinţa, şi doar unul rău, neştiinţa. (Socrate)

Există două feluri în care poţi fi prostit. Primul este să crezi ceea ce nu este adevărat; cel de al doilea este

să refuzi să crezi ceea ce este adevărat. (Soren Kierkegaard, filosof şi teolog danez)



Există două impulsuri contrare care guvernează mintea umană – unul care determină un comportament nor-

mal, sănătos şi un altul responsabil de comportamentul excentric. Cele două alternează la intervale

regulate. (Franz Schubert)

Există în oameni mai multe lucruri de admirat decât de dispreţuit. (Albert Camus)

Există o bunătate care respinge şi o răutate care atrage. (Carmen Sylva, poetă şi prima regină a României)

Există o linie subţire între geniu şi nebunie. Iar eu am şters această linie. (Oscar Levant)

Există o singură Biserică adevărată, aceea care este cu adevărat veche, în care potrivit planului lui

Dumnezeu sunt adunati drepţii pentru că există un singur Dumnezeu şi un singur Domn. De aceea,

se cuvine laudă Bisericii pentru singularitatea ei, fiind o copie a principiului unic. Biserica cea Una

este moştenitoarea Celui care prin fire este Unic şi pe această Biserică se silesc ereziile s-o împar-

tă în multe biserici. Spunem deci că numai Biserica Veche şi Universală este una şi în ce priveşte

fiinţa ei, si în ceea ce priveşte începutul ei, şi în ceea ce priveşte superioritatea ei.

(Cuviosul Clement Alexandrinul)

Există oameni care vorbesc cu o clipă înainte de a fi gândit. (Jean de la Bruyère)

Există poezie fără filosofie, dar nu există filosofie fără poezie. (Tudor Vianu)

Există premii pentru feciorie, există răsplată pentru văduvie, este loc şi pentru meritele căsătoriei.

(Sfântul Ambrozie al Mediolanului)



Există puţin adevăr în fiecare exagerare şi puţină exagerare în fiecare adevăr. (Leonard Barnes)

Există suficient în lume pentru nevoile omului, dar nu şi pentru lăcomia lui. (Mahatma Gandhi)

Există un drum al ochiului către inimă care nu trece prin intelect. (G. K. Chesterton)

Există un singur caz de deznădejde pură. Al condamnatului la moarte. (Albert Camus)

Există undeva, în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde se întâlneşte cu poezia. (Poetul Ion

Barbu)


Există unele conştiinţe pentru care cerul nu e niciodată senin. (Alexandre Dumas)

Existăm vremelnic prin ceea ce luăm din jur, dar vom trăi veşnic prin ceea ce dăruim. (Douglas Lawson)

Existenţa lui Dumnezeu nu se poate dovedi şi e păcat să cauţi s-o explici cuiva. Crezi numai … şi afirmi.

(Camil Petrescu)



Fără credinţă nu există virtute, nu există viaţă spirituală. 7.15

Fără Dumnezeu nu există scop, valoare sau sens în lume. (Jean-Paul Sartre)



Fără ispite nu există luptă, fără luptă nu există biruinţă, fără biruinţă nu există răsplată.

(Fericitul Teofilact)

Fără legătura cu Hristos nu există mântuire. 10.19

Fără suflet nu există viaţă. (Sfântul Maxim Mărurisitorul)

Fii sigur că un stat în care nu există pedeapsă pentru neobrăzare şi pentru libertatea de a face orice sfâr-

şeşte prin a se prăbuşi. (Sofocle)

Inspiraţia există, dar trebuie să te găsescă lucrând. (Pablo Picaso)

Inteligenţa este cel mai greu şi cel mai înalt produs al naturii, creaţiunea cea mai rară şi cea mai preţioasă

din câte există pe lume. (Arthur Schopenhauer)

În dicţionarul meu, cuvântul imposibil nu există. (Napoleon Bonaparte)

În geometrie nu există drumuri speciale pentru regi. (Euclid)

În inconştient nu există nici negare, nici contraziceri şi nu există conceptul de timp. (Sigmund Freud)

În lume există un singur bine şi un singur rău. Unicul bine este mântuirea, iar unicul rău este pierderea ei.

(Patericul)

În lumea aceasta vremelnică nu există stare de fericire deplină. (François Rabelais)

În popor se spune că nu există om care să nu aibă duşman. Pentru că dacă n-am avea duşmani, înseamnă

că în noi n-ar străluci darurile lui Dumnezeu. Se spune în popor foarte simplu: În pomul fără de

roade nu se aruncă cu pietre. (Episcopul vicar patriarhal Ambrozie Sinaitul)



Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte. Am spus prietenie? E totuşi

un cuvânt destul de slab, mai potrivit ar fi termenul unire duhovnicească cu Dumnezeu, asemenea le-

găturii dintre soţ şi soţie. La o aşa unire sunt chemaţi toţi oamenii, fiindcă aşa cum zice Scriptura, sun-

tem neam sfânt, neamul lui Dumnezeu şi al Celui Preaînalt prin harul Lui. Dacă nu voim să pierdem

acest dar, trebuie să-l păzim prin sfinţenia vieţii noastre. (Seneca)

Jurnalismul îşi justifică propria existenţă prin marele principiu Darwinian al supravieţuirii celui mai vulgar.

(Oscar Wilde)

La răscruce de viaţă nu există indicatoare. (Charlie Chaplin)

„La un moment dat, Dumnezeu a venit să mă caute, iar eu L-am primit. Am pus în paranteză tot ce ştiam

despre religii şi I-am încredinţat existenţa mea. Am hotărât să devin creştin, dar creştin-ortodox,

influenţat de Lossky şi de Părinţi, pe care acesta îi preda cu o mare claritate“, mărturisea ade-

sea Olivier Clément studenţilor, prietenilor sau jurnaliştilor, dar fără să omită trecutul său.

(Ziarul Lumina din 23.12.2014)

Lepădarea de sine din Evanghelia de astăzi (Marcu 8.34-38 şi 9.1) nu înseamnă o desfiinţare a eului pro-

priu, nu înseamnă o negare a identităţii proprii, ci înseamnă o metamorfoză spirituală a modului de a gân-

di, de a vorbi şi de a făptui. Lepădarea de sine înseamnă schimbarea modului de existenţă egoist într-

un mod de existenţă generos, trecerea de la o viaţă centrată pe eul propriu la o viaţă atentă la nevoile

celor din jur, este trecerea de la de la starea de egoism la starea de altruism, am spune mai pe înţeles.…

(Patriarhul Daniel)

Limita curajului? Nu există limită pentru curaj. (Gabriele d’Annunzio)

Literatura nu există fără virtute. Pentru că literatura îşi are rădăcinile în adevăr, iar adevărul reprezintă

virtutea. (Bankim Chandra Chattopadhyay)

Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. (Regele României Mihai-I)

Mari şi multe minuni sunt în lume, dar minune mai mare decât omul nu există. (Sofocle)

Măreţia omului este reală, atunci când el îşi cunoaşte limitele. Cel care rezistă tendinţelor de mărire, acela

este corect situat în existenţă şi stăpân pe însuşirile sale spirituale. Fericit este cel care nu se evaluează

pe sine în săvârşirea faptelor sale bune, sau cel care nu se socoteşte pe sine a fi lucrat ceva demn de la-

udă. Aceasta este adevărata smerenie; orgoliul, în schimb, pretinde recunoaşterea meritelor, a reuşitelor,

ca fiind proprii, fără a le atribui ajutorului dat de Dumnezeu. “Sunt smerit, dar vreau să se ştie!”, sună un

cuvânt care revendică dobândirea unei virtuţi întotdeauna discrete, niciodată atinsă, atunci când pro-

clami că o deţii. (Blaise Pascal)

Merit fără reuşită există, dar nu şi reuşită fără un oarecare merirt. (La Rochefoucauld)

Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va fi mai importantă decât relaţiile interumane. În lume va exista o

generaţie de idioţi. (Albert Einstein)

Moralitatea politică nu poate exista niciodată având la bază imoralitatea individuală. (Samuel Smiles)

Mulţi filosofi şi savanţi au ajuns la convigerea că Dumnezeu există, dar n-au ajuns să-L cunoască pe

Dumnezeu. 1.1

Nu există alt diavol decât cel din inima noastră. (Hans Christian Andersen)

Nu există armonie fără existenţa contrariilor. (Heraclit)

Nu există bucurie mai mare ca aceea pe care o simţi atunci când învingi dificultătile. (Samuel Johnson)

Nu există bucurie mai mare decât cea venită pe neaşteptate. (Sofocle)

Nu există ceva mai trist decât un pesimist tânăr. (Mark Twain)

Nu există decât un singur bine, acela de a făptui după cum îţi dictează conştiinţa. (Simone de Beauvoir)

Nu există frumuseţe decât atunci când mintea şi inima ştiu ce este iubirea. (Krishnamurti, filosof indian)

Nu există geniu fără un dram de nebunie. (Aristotel)

Nu există înălţimi prea mari, ci numai aripi prea scurte. (Giovanni Papini)



Nu există jertfă fără iubire şi iubire fără jertfă. (Părintele Calistrat de la Bârnova)

Nu există pace în afara lui Dumnezeu. Nu puteţi găsi pace în lume. O puteţi găsi numai în inima voastră,

atunci când ea se deschide. (Paul Ferrini)

Nu există mântuire fără efortul dat pentru mântuirea celuilalt. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Nu există moştenire mai preţioasă decât cinstea. (William Shakespeare)

Nu există nimic sigur în viaţa unui om cu excepţia faptului că trebuie să moară. (Eschil)

Nu există o mândrie mai mare decât aceea de a fi mândru de ceilalţi. (Ana Blandiana)

Nu există pentru oameni un câştig mai mare decât prevederea şi o minte înţeleaptă. (Sofocle)

Nu există secrete în geometrie. (Voltaire)

Nu există semn mai bun al reuşitei decât ura şi invidia celorlalţi. (Gabriel Liiceanu)

Nu există un domeniu al matematicii, oricât de abstract ar fi el, care să nu se dovedească cândva aplicabil

la fenomenele lumii reale. (N. I. Lobacevski)

Nu există vaccin împotriva optimismului. (Mario Benedetti)



Nu există vrăjmaş mai mare pentru om decât omul însuşi. 6.6

Nu te teme niciodată de umbre. Ele arată doar că există lumină prin apropiere. (Gary Sinise)

Numai fumul ştie că există vânt. (Jules Renard)

Omul nu există decât dacă există Dumnezeu şi nemurirea. (Dostoievski)

Ori de câte ori, neputând să-L înţelegem pe Dumnezeu şi făurindu-ne un alt dumnezeu decât Cel care, ori-



cum există, nu vom manifesta decât atitudinea gadarenilor, stăpâni ai ţinutului Gadara care, incomod

fiindu-le Dumnezeu, L-au poftit să plece din ţinutul lor. … (Episcopul vicar patriarhal Sebastian

Ilfoveanu)

Ori faci avere în lumea aceasta, ori în cealaltă; cale de mijloc nu există. (Stendhal)

Oricât ar fi muntele de înalt, tot există o cărăruie până în vârf. (Proverb afgan)

Pentru a exista mari poeţi este nevoie de mari cititori. (Walt Whitman)

Pentru cei drepţi nu există moarte, ci doar o trecere la viaţa cea veşnică. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Pentru fiecare dintre noi există un drum al Damascului. (Părintele Constantin Galeriu)

Pentru mine, elementul esenţial în teatru este surpriza, pentru că fără surpriză nu există viaţă.

(Andrei Şerban)

Pentru orice problemă complicată există o soluţie simplă – şi aia greşită. (Umberto Eco)

Pentru orice rău există două leacuri: timpul şi tăcerea. (Alexandre Dumas)

Pocăinţa este părăsirea păcatului. Fără părăsirea păcatului nu există pocăinţă. (Părintele Teofil Pârâian)

Psihozele, bolile sufletului, se produc din lipsa sau pierderea sensului existenţei. Bolile sufleteşti aici îşi au

obârşia, în lipsa sau pierderea sensului existenţei. Noi nu ne putem da singuri sensul existenţei noastre,

dar suntem obligaţi, pentru sănătatea şi restul existenţei noastre, să-l căutăm. (Psihiatrul austriac Viktor

Frankl, citat de părintele Constantin Galeriu) E o cerinţă adâncă a sufletului omenesc de a avea despre

lume o viziune, o înţelegere coerentă şi unificatoare. În lipsa acestei viziuni, acestei înţelegeri, se nasc: an-

goasa şi schizofrenia. (François Jacob, biolog francez, laureat al Premiului Nobel în 1965, citat de

părintele Constantin Galeriu)

Războiul trupesc firesc se retrage cu postul, privegherea, rugăciunea, dar numai atunci când nu există

mândrie. (Cuviosul Paisie Aghioritul)

Religia este baza existenţei omeneşti. (Karl Wilhelm Friedrich von Schlegel)

Rugăciunea este un lucru deosebit de greu. Stările duhului nostru sunt într-o necontenită schimbare; câteoda-

tă rugăciunea curge în noi ca un râu prea puternic, altădată însă inima pare a fi uscată. A te ruga – ade-

sea – înseamnă a-I grăi lui Dumnezeu despre starea noastră dezastruoasă: neputinţă, mâhnire, îndoială,

frică, tristeţe, deznădejde – într-un cuvânt, despre tot ceea ce ţine de conditiile existenţei noastre. Să

ne exprimăm fără a căuta expresii elegante sau chiar o succesiune logică. Adesea acest mod de a ne a-

dresa lui Dumnezeu este începutul rugăciunii – conversaţie. (Din cartea “Despre rugăciune”, pagina 8, a

Arhimandritului Sofronie Saharov)

exişti este normal, să trăieşti este o artă. (Sri Sri Tanka)

Se poate crede că putem să fim mai dom al lui Hristos căutând suferinţa, dar astfel cădem în orgoliu spiritu-

al. Înţelepciunea crucii în schimb înseamnă să primeşti zidirea pe care ţi-o dă duhul şi să fii conştient că

prin acea iubire se intră în logica pascală, deoarece acela care iubeşte, suferă. Cine se expune iubirii şi

în iubire îşi scrie istoria propriei existenţe, intră inevitabil în cruce. …(Teologul catolic Marko Rupnik)

Secularismul este starea în care omul trăieşte, ca şi cum Dumnezeu nu ar exista. (Mircea Eliade)

Suntem nişte pigmei în comparaţie cu Puşkin. Nu mai există printre noi un asemenea geniu. (Dostoievski)

Tot ce există se află în Dumnezeu şi nimic nu poate nici să existe, nici să fie conceput fără Dumnezeu.

(Baruch Spinoza)

Totul ar fi posibil dacă n-ar exista pesimiştii. (Gavriil Stiharul)

Trebuie să ne menţinem întotdeauna speranţa, credinţa, convingerea că există o viaţă mai bună, o lume mai

bună, dincolo de orizont. (Franklin D. Roosevelt)

Un alt criteriu al spiritualităţii autentice este înţeleapta raportare a omului la cruce. E vorba desigur de



crucea ca atitudine existenţială în faţa necazului şi a suferinţei. Viaţa spirituală include înţelegerea

spirituală a crucii, care inevitabil e întâlnită în viaţă. Să ai un raport echilibrat cu crucea e



într-adevăr o artă spirituală. (Teologul catolic Marko Rupnik)

Un om liber este numai acela care trăieşte alături de Hristos, alt om liber nu există. Numai el este deasupra

oricărei dureri şi oricărei nenorociri. Dacă el însuşi nu se va nedreptăţi pe sine în vreun fel şi nu va greşi

faţă de sine cu nimic, nimeni nu are şi nu va avea vreodată, vreo putere de a-i face rău, pentru că nu

poate fi atins în niciun fel. Lipsurile nu-l vor chinui niciodată, pentru că ştie că n-am adus cu noi nimic

când am venit în lumea aceasta şi este limpede că nici când o vom părăsi, nu vom putea lua cu noi nimic.

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Universul mă încurcă şi nu pot gândi măcar, că ar putea exista ceasul fără un ceasornicar. (Voltaire)

Vanitatea e o mitocănie de netăgăduit; nu există nobleţe a cărei calitate să n-o stigmatizeze. (Vladimir

Ghika)


A explica/ Dacă nu poţi explica ceva unui copil de şase ani, atunci nici tu nu ai înţeles. (Albert Einstein)

Dumnezeu n-a venit în lume ca să pună capăt suferinţei umane. El n-a venit în lume nici măcar să explice

suferinţa. Dumnezeu a venit în lume să umple suferinţa umană de prezenţa Lui. (Paul Claudel)

Existenţa lui Dumnezeu nu se poate dovedi şi e păcat să cauţi s-o explici cuiva. Crezi numai … şi afirmi.

(Camil Petrescu)

Permanenta emoţie a unui om inferior este frica – frica de necunoscut, de complexitate, de inexplicabil.

(Scriitorul american Henry Louis Mencken)

Profesorul mediocru spune. Profesorul bun explică şi demonstrează. Profesorul perfect inspiră.

(William George Ward)



Profesorul mediocru vorbeşte. Profesorul bun explică. Profesorul foarte bun demonstrează. Profesorul

eminent inspiră. (William Arthur Ward)

Ştiinţa este modul cel mai comod de a ne explica lucrurile. (Jules Henri Poincaré)

Ziaristul este cineva a cărui funcţie este să explice altora lucruri pe care nici el însuşi nu le pricepe.

(Alfred Northcliffe)

A face bine nu-i niciodată rău. (Sfinţii Părinţi)

A face cu uşurinţă ceea ce e greu altuia, iată talentul; a face ce e imposibil talentului, iată geniul. (Henri-Frédéric

Amiel)

A face înseamnă a fi. (Voltaire)



A face pe prostul la timpul potrivit este cea mai mare înţelepciune. (Cicero)

A face/ A făcut Dumnezeu fiarele sălbatice după felul lor, şi animalele domestice după felul lor, şi toate târâtoarele

pământului după felul lor. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a zis Dumnezeu: "Să facem om după

chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domesti-

ce, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!" Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul



Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie. Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zi-

când: "Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsă-

rile cerului, peste toate animalele, peste toate vietăţile ce se mişcă pe pământ şi peste tot pământul!"

(Facerea 1.25-28)

A fi într-o minoritate, chiar şi o minoritate de unul, nu te face nebun. (George Orwell)

A întrebat un frate pe Avva Pimen: Mai bine este a vorbi sau a tăcea? I-a răspuns lui bătrânul: Cel ce

vorbeşte pentru Dumnezeu, bine face; şi cel ce tace pentru Dumnezeu, tot bine face.

A nu face binele înseamnă a face răul. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

A te transforma pe tine însuţi şi a te desface în vitrina tiparului altfel de cum eşti, este culmea artei.

(Gala Galaction)

A zis acestea, şi după aceea le-a spus: Lazăr, prietenul nostru, a adormit; Mă duc să-l trezesc. Deci I-au zis

ucenicii: Doamne, dacă a adormit, se va face bine. Iar Iisus vorbise despre moartea lui, iar ei credeau

că vorbeşte despre somn ca odihnă. Deci atunci Iisus le-a spus lor pe faţă: Lazăr a murit. Şi Mă

bucur pentru voi, ca să credeţi că n-am fost acolo. Dar să mergem la el. (Ioan 11.11-15)

Abilitatea prin care guşti o glumă făcută ţie, şi nu cea de a face o glumă, este cea care-ţi dovedeşte simţul

umorului. (Max Eastman)

Această smerenie este cea care i-a făcut dumnezei după har. 5.14

Acela (Ioan) era făclia care arde şi luminează, şi voi aţi voit să vă veseliţi o clipă în lumina lui. Iar Eu am măr-

turie mai mare decât a lui Ioan; căci lucrurile pe care Mi le-a dat Tatăl ca să le săvârşesc, lucrurile

acestea pe care le fac Eu, mărturisesc despre Mine că Tatăl M-a trimis. (Ioan 5.35, 36)

Acţiunea pripită este uşor executabilă, acţiunea prudentă cere judecată. (Kalidasa)



Adevărata măsură după care se judecă orice putere: cât de bine a făcut pe lume, nu după cât zgomot

a făcut. (Alexandru Vlahuţă)

Am stat lângă multe persoane care şi-au dat sfârşitul, am stat lângă mulţi muribunzi, i-am vegheat până la ca-

păt. Toţi, invariabil toţi, cereau o clipă în plus de viaţă, ca să-şi rezolve criza, problema lăuntrică. (Un du-

hovnic în vârstă, pomenit de părintele Arsenie Papacioc. Din păcate nu-i ştim numele.) Este cutremurător!

Şi spunea: Care este clipa? Este clipa pe care tu acum o pierzi, care a trecut pe lângă tine. Cum a definit

Dostoievski infernul?: “Prea târziu, când nu mai poţi face nimic.” (Părintele Vasile Gavrilă)

Am văzut oameni simpli smerindu-se cu fapta şi s-au făcut mai înţelepţi decât înţelepţii.

(Sfântul Marcu Ascetul)

Apoi s-a dus repede în cortul unde era sălaşul Iuditei, dar n-a găsit-o. Şi alergând apoi în mulţime, a strigat:

"O, roabe viclene! O singură femeie evreică a făcut de ocară casa regelui Nabucodonosor. Olofern

zace la pământ, cu capul retezat!" (Iudita 14.17, 18)

Arta nu este ceea ce vezi, ci ceea ce-i faci pe alţii să vadă. (Edgar Degas)

Arta rămâne o taină şi o credinţă. Iar când se face după vreo teorie, este falsă. (Constantin Brâncuşi)

Aşteptarea este dureroasă. Uitarea este dureroasă. Dar cea mai mare suferinţă este aceea de a nu şti ce să

faci. (Paulo Coelho)

Atunci a zis Domnul Dumnezeu către Cain: "Pentru ce te-ai întristat şi pentru ce s-a posomorât faţa ta?



Când faci bine, oare nu-ţi este faţa senină? Iar de nu faci bine, păcatul bate la uşă şi caută să te

târască, dar tu biruieşte-l!" (Facerea 4.6, 7)

Atunci, luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi

s-a făcut omul fiinţă vie. Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit, şi a pus aco-

lo pe omul pe care-l zidise. Şi a făcut Domnul Dumnezeu să răsară din pământ tot soiul de pomi, plă-

cuţi la vedere şi cu roade bune de mâncat; iar în mijlocul raiului era pomul vieţii şi pomul cunoştinţei

binelui şi răului. (Facerea 2.7-9)

Aurul nu poate face zgomotul ce-l face arama. (Proverb indian)

Bătutul laptelui dă untul, lovitura peste nas face să ţâşnească sângele, iar întărâtarea mâniei duce la ceartă.



Yüklə 7,81 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   14   15   16   17   18   19   20   21   ...   162




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin