Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

mântuirea nimănui. (Sfântul Efrem Sirul)

Şi strângând Pavel grămadă de găteje şi punându-le în foc, o viperă a ieşit de căldu-

ră şi s-a prins de mâna lui. Şi când locuitorii au văzut vipera atârnând de mâna lui,

ziceau unii către alţii: Desigur că ucigaş este omul acesta, pe care dreptatea

nu l-a lăsat să trăiască, deşi a scăpat din mare. Deci el, scuturând vipera în

foc, n-a pătimit niciun rău. Iar ei aşteptau ca el să se umfle, sau să cadă deodată

mort. Dar aşteptând ei mult şi văzând că nu i se întâmplă nimic rău, şi-au schim-

bat gândul şi ziceau că el este un zeu. (Faptele Apostolilor 28.3-6)

Laşitatea devine la apogeul ei cruzime. (Henrik Ibsen)

Laşitatea este cel mai cumplit viciu. (Mihail Bulgakov)

Laşitatea este mama cruzimii. (Michel de Montaigne)

Laşitatea/ Calomnia este răzbunarea laşului şi disimularea apărării sale. (Samuel Johnson)

Ce fiinţă laşă şi jalnică făcuse din mine în acele zile frica, născută din pedepsa nedreaptă.

(Charlotte Brontë)

Dacă văd o nedreptate şi nu fac nimic să o îndrept, sunt laş. (Confucius)

De luptă se feresc doar laşii. Să lăsăm trecutul să fie trecut. (Homer)

Frica are folosul său, dar nu şi laşitatea. (Mahatma Ganhi)

Imposibilul e o fantomă a timizilor şi refugiul laşilor. (Napoleon Bonaparte)

Indiferenţa nu-i decât laşitate. (Lev Tolstoi)

Laşitate înseamnă nu numai să eviţi sau să fugi, tot laşitate e şi dacă nu-ţi pasă. (Octavian Paler)

Laşul ameninţă doar dacă se simte protejat. (Johann Wolfgang von Goethe)

Lăsaţi-L pe Cristos să vă găsească…. Să vă fie frică doar de nepăsare şi laşitate.

(Papa Ioan Paul-II)

Omul vanitos este laş în faţa judecăţii oamenilor şi arogant în faţa judecăţii lui Dumnezeu.

(Sfântul Ioan Scărarul)

Toleranţa intoleranţei este laşitate. (Ayaan Hirsi Ali)

Uitarea ni se pare o trădare. Uitarea e suprema laşitate. (Victor Eftimiu)

Lauda/ Ca cei morti să fii, să nu socoteşti nici lauda şi nici ocara, şi poţi să te mântuieşti. 11.2

Că vor fi oameni iubitori de sine, iubitori de arginţi, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi,

nemulţumitori, fără cucernicie. (II Timotei 3.2)

Cel ce caută lauda, e supus patimii şi cel ce se plânge de necaz, iubeşte plăcerea.

(Sfântul Marcu Ascetul)

Cel ce este cinstit şi lăudat mai presus de vrednicie, mult se păgubeşte, iar cel ce nicidecum nu

este cinstit de oameni, de sus va fi slăvit.(Avva Or)

E câte un soi de laudă mai urâtă decât ocara. (Proverb armenesc)

Cu îmbrăcămintea hainelor să nu te lauzi, nici în ziua măririi să nu te trufeşti, că minunate sunt lucrurile

Domnului şi ascunse faptele Lui între oameni. (Ecclesiasticul 11.4)

Fariseul, stând, aşa se ruga în sine: Dumnezeule, Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni, răpitori,

nedrepţi, adulteri, sau ca şi acest vameş. Postesc de douăori pe săptămână, dau zeciuială

din toate câte câştig. (Luca 18.11, 12)

Laudele şi ocările îl înnebunesc pe om pentru că îl fac să nu mai ştie cine este.

(Părintele Savatie Baştovoi)

Lucru greţos şi apăsător este omul care se laudă cu păcatele sale. (Părintele Savatie Baştovoi)

Nu te lăuda cu ziua de mâine, că nu ştii la ce poate da naştere. Să te laude altul şi nu gura ta, un

străin şi nu buzele tale. (Solomon 27.1, 2)

Singura cale de a scăpa de efectul coruptibil al laudelor este să continui să lucrezi. (Albert Einstein)

Unii se dau drept bogaţi şi n-au nimic, alţii trec drept săraci, cu toate că au multe averi.

(Solomon 13.7)

Lăcomia 8.9, 2.10, 6.9

Lăcomia duhovnicească. 2.9

Lăcomia adesea slăbeşte simţământul omeniei şi strică dreapta judecată. (Sfântul Ambrozie al Mediolanului)

Lăcomia este o amăgire a ochilor. 10.14

Lăcomia este o beţie mai rea decât beţia. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Lăcomia este o slujire la idoli. (Sfântul Ioan Casian)

Lăcomia este pierzătoare de suflet. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Lăcomia nu lasă niciun pic de odihnă celui pe care îl robeşte. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Lăcomia pântecelui. 2.10, 5.10, 6.9, 10.14

Lăcomia pântecelui/ Dintre dracii care se împotrivesc lucrării noastre, cei dintâi, care se ridică la luptă,

sunt cei încredinţaţi cu poftele lăcomiei pântecelui. Toti ceilalţi vin după aceş-

tia să ia în primire pe cei răniţi de ei. Căci este cu neputinţă să cadă cineva în

mâinile duhului curviei, dacă n-a fost doborât întâi de lăcomia pântecelui.

(Evagrie Ponticul)

Fraţilor, prea-săturarea este maica desfrânării, iar postul şi înfrânarea este bogăţia

sufletului. (Patericul)

Grija de trup să nu o faceţi spre poftă. 5.10

Iată care au fost fărădelegile Sodomei, sora ta, şi ale fiicelor ei: mândria, îmbuibarea şi

trândăvia; iar mâinile săracului şi ale celui nevoiaş nu le-au sprijinit. (Iezechiel 16.49)

Pentru robii stomacului, pântecele este Dumnezeu sensibil. Prin lăcomie, omul aduce

jertfă pântecelui şi gurii sale, în loc să aducă jertfă curată lui Dumnezeu.

(Sfântul Grigorie Palama)

Maica iubirii de plăcere este lăcomia pântecelui, căci aceasta naşte iubirea de plăceri,

dar şi multe din celelalte patimi. (Sfântul Nil Ascetul)

Robul pântecelui socoteşte cu ce mâncăruri va sărbători praznicul, pe când robul Dom-

nului, cu ce daruri se va îmbogăţi. (Sfântul Ioan Casian)

Trebuie să punem şi diagnoza gândurilor pătimaşe, prin care se săvârşeşte păcatul. Gân-

durile în care se cuprind toate păcatele, sunt opt: al lăcomie pântecelui, al desfrânării,

a iubirii de argint, al mâniei, al întristării, al trândăviei, al slavei deşarte şi al mândriei.

Ca aceste opt gânduri să ne tulbure, sau ca să nu ne tulbure, nu atârnă de noi. Dar ca

să stăruiască, sau ca să nu stăruiască, sau ca să stârnească patimile, sau ca să nu le

stârnească, atârnă de noi. (Sfântul Ioan Damaschin)

Truda nesomnului şi a greţii şi durerile îmbuibării sunt cu omul nesăţios.

(Ecclesiasticul 31.23)

Lăcomia/ Aceasta este soarta celor lacomi de câştig; lăcomia le aduce pierderea vieţii. (Solomon 1.19)

Căci niciodată nu ne-am arătat cu cuvinte de linguşire, după cum ştiţi, nici cu ascunse porniri de

lăcomie. Dumnezeu îmi este martor. (I Tesaloniceni 2.5)

Când cineva depăşeşte limitele legii este lacom. (Sfântul Vasile cel Mare)

Domnul nu lasă să piară de foame sufletul celui drept; însă el respinge lăcomia celor fără de lege.

(Solomon 10.3)

Drept aceea, omorâţi mădularele voastre, cele pământeşti: desfrânarea, necurăţia, patima,

pofta rea şi lăcomia, care este închinare la idoli. (Coloseni 3.5)

Există suficient în lume pentru nevoile omului, dar nu şi pentru lăcomia lui. (Mahatma Gandhi)

Fericit este acela care a putut să stârpescă lăcomia, rădăcina viciilor. Acesta în chip sigur nu

se va teme de cântarul judecăţii de apoi. (Sfântul Ambrozie al Mediolanului)

Ia-ţi gândul de la orice lăcomie şi atunci vei putea să vezi uneltirile diavolului.

(Sfântul Marcu Ascetul)

Mulţi sunt lacomi să ştie când va avea loc următoarea eclipsă de lună, sau să afle ce este cu petele

din soare, dar de norii păcatului din viaţa lor nu se neliniştesc deloc. (Sadhu Sundar Singh,

un vestit hindus convertit la creştinism în secolul trecut)

Nu ştiţi, oare, că nedrepţii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă amăgiţi: Nici desfrânaţii,

nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiţii, nici furii, nici lacomii,

nici beţivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu.

(I Corinteni 6.9, 10)

Pleacă inima mea la mărturiile Tale şi nu la lăcomie. (Psalmi 118.36)

Şi a zis către ei: Vedeţi şi păziţi-vă de toată lăcomia, căci viaţa cuiva nu stă în prisosul avuţiilor

sale. (Luca 2.15)

Lenea 2.3, 4.6

Lenea e cucoană mare, care n-are de mâncare. (Proverb)

Lenea este creativă: progresul este realizat de către oamenii leneşi care caută căi mai uşoare pentru a realiza

lucrurile. (Robert Heinlein)

Lenea este mama tuturor viciilor, dar – fiind o mamă – trebuie respectată. (Poetul american Robert Frost)

Lenea şi mândria ne apasă mai greu decât guvernele şi parlamentele. Să ne lecuim de primele şi le vom supor-

ta mai uşor pe cele din urmă. (Benjamin Franklin)

Lenea şi mândria sunt cele două izvoare ale tuturor viciilor. (Blaise Pascal)

Lenea te face să cazi în toropeală; sufletului trândav îi va fi foame. O casă şi o avere sunt moştenire de la pă-

rinţi, iar o femeie înţeleaptă este un dar de la Dumnezeu. (Solomon 19.14, 15)

Lenea trupului şi a minţii. 12.6

Lenea/ Asemenea unui morman de gunoi este leneşul; tot cel care îl va ridica îşi va scutura mâna.

(Ecclesiasticul 22.2)

Calea celui leneş e ca un gard de spini, iar calea celui silitor e netedă. (Solomon 15.19)

Călugărul cu nădejde tare junghie lenea omorând cu sabia acesteia pe aceea. (Sfântul Ioan Scărarul)

Cel leneş pune pricini şi zice: "Afară este un leu, aş putea să fiu sugrumat în mijlocul uliţelor".

(Solomon 22.13)

Dar în acelaşi timp se învaţă să fie leneşe, cutreierând casele, şi nu numai leneşe, ci şi guralive şi isco-

ditoare, grăind cele ce nu se cuvin. (I Timotei 5.13)

Diavolul nu te biruieşte prin puterea lui, ci prin delăsarea ta. (Sfântul Vasile cel Mare)

Du-te, leneşule, la furnică şi vezi munca ei şi prinde minte! Ea, care nu are nici mai-mare peste ea,

nici îndrumător, nici sfătuitor, îşi pregăteşte de cu vară hrana ei şi îşi strânge la seceriş mâncare. Sau

mergi la albină şi vezi cât e de harnică şi ce lucrare iscusită săvârşeşte. Munca ei o folosesc spre să-

nătate şi regii şi oamenii de rând. Ea e iubită şi lăudată de toţi, deşi e slabă în putere, dar e minunată

cu iscusinţa. (Solomon 6.6-8)

Flecăreala este mustrarea deşartă, care se manifestă prin ea, iar somnul lung este lenevirea

sufletului. 9.18

Ignoranţa este fiica lenei. (Arthur Schopenhauer)

Leneşul bagă mâna în blid, dar cu mare greutate o duce la gură. (Solomon 26.15)

Leneşul întinde mâna în blid şi nu are putere s-o ducă la gură. (Solomon 19.24)

Leneşul nu-şi frige nici vânatul lui; cea mai cumpă comoară pentru om este munca. (Solomon 12.27)

Mâna leneşilor pricinuieşte sărăcie, iar mâna celor înţelepţi adună avuţii. (Solomon 10.4)

Munca gândeşte, lenea visează. (Jules Renard)

Norocul este întotdeauna ultimul refugiu al lenei şi incompetenţei. (James Cash Penney)

Până când, leneşule, vei mai sta culcat? Când te vei scula din somnul tău? "Puţin somn, încă puţină

aţipire, puţin să mai stau în pat cu mâinile încrucişate!" (Solomon 6.9)

Plânsul amarnic este un medicament puternic împotriva vederilor de noapte zămislite de lene.

(Evagrie Ponticul)

Precum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este omul leneş pentru cei ce-l pun la treabă.

(Solomon 10.26)

Rugăciunea este marele medicament al lenei. (Sfinţii Părinţi)

Să nu crezi că se va împodobi cu cele mari, cel ce este leneş în cele mici (Sfântul Vasile cel Mare)

Să nu încetăm de a face binele, căci vom secera la timpul său, dacă nu ne vom lenevi. (Galateni 6.9)

Somnul lung, lenevirea spiritului. 9.18

Sufletul celui leneş pofteşte, însă în zadar. Numai sufletul celor silitori este îndestulat. (Solomon 13.4)

Sunt multe metode prin care se poate vindeca lenea, însă problema care se ridică este că cei leneşi

nu-şi doresc să se vindece. (Sfinţii Părinţi)

Şi răspunzând stăpânul său i-a zis: Slugă vicleană şi leneşă, ştiai că secer unde n-am semănat şi adun

de unde n-am împrăştiat? (Matei 25.26)

Uleiul de bici este cel mai bun remediu împotriva crampelor de lene. (Poetul american Robert Frost)

Lenevia 6.2

Lepădarea de sine înseamnă răstignirea egoului pătimaş din noi. (Patriarhul Daniel)

Liber cugetătorii 10.1

Linguşirea câştigă prieteni, iar adevărul stârneşte ură. (Terenţiu)

Linguşirea umflă, dar nu satură. (Lope de Vega)

Linguşirea/ Căci niciodată nu ne-am arătat cu cuvinte de linguşire, după cum ştiţi, nici cu ascunse porniri de

lăcomie. Dumnezeu îmi este martor. (I Tesaloniceni 2.5)

Căci nu mă pricep să linguşesc, altfel într-o clipeală m-ar smulge Ziditorul meu. (Iov 32.22)

Căci, mai ales, spunea el, prin aceea se deosebeşte prietenul de linguşitor; unul vorbeşte numai ce

ştie că place, pe când celălalt nu ezită să spună şi cuvinte care supără. De aceea, Sfântul Vasile

cel Mare îl numeşte pe adevăratul prieten bărbat înţelept, şi spune despre el că dacă ar locui în-

tr-o ţară îndepărtată, şi chiar dacă ochii mei nu l-ar vedea niciodată, tot prieten l-aş socoti. Aşa

spunea şi Euripide. (Din emisiunea “Cuvântul care zideşte” de la postul de radio “Trinitas”.

Multe din învăţăturile care nu au trimitere la CD-uri au fost luate din această emisiune, realizată

de părintele Narcis Stupcanu, precum şi din alte emisiuni transmise de acelaşi post de radio.)

Cine te linguşeşte în faţă, te bârfeşte pe la spate. (Napoleon Bonaparte)

Dacă are nevoie de tine, te va linguşi cu fel de fel de vorbe şi-ţi va zâmbi şi-ţi va da nădejde.

(Ecclesiasticul 13.8)

Dintre toate fiarele sălbatice, cea mai primejdioasă este bârfitorul, iar printre cele domestice e

linguşitorul. (Diogene din Sinope)

Escrocheria şi linguşirea sunt relaţii de sânge. (Abraham Lincoln)

Limba mincinoasă urăşte adevărul şi gura linguşitorilor pricinuieşte prăbuşirea. (Solomon 26.28)

Nu te uita la femeia linguşitoare, căci buzele celei străine picură miere şi cerul gurii sale e mai

alunecător decât untdelemnul, dar la sfârşit ea este mai amară decât pelinul, mai tăioasă decât

o sabie cu două ascuţişuri. (Solomon 5.3)

Omul care linguşeşte pe prietenul său întinde cursă paşilor lui. (Solomon 29.5)

Orice linguşitor trăieşte pe cheltuiala cui îl ascultă. (La Fontaine)

Prefer să deranjez cu adevărul decât să fac pe plac cu linguşiri. (Seneca)

Şi oşti trimise de el vor sta şi vor pângări locaşul sfânt şi cetatea, iar jertfa de fiecare zi o var da de

o parte şi vor pune în loc urâciunea pustiirii. Şi pe cei ce au săvârşit fărădelegi împotriva legă-

mântului îi va înşela prin linguşiri, iar poporul care cunoaşte pe Dumnezeul său va rămâne

statornic şi îl va urma. (Daniel 11.31, 32)

Ziceţi lui Dumnezeu: Cât sunt de înfricoşătoare lucrurile Tale! Pentru mulţimea puterii Tale, Te vor

linguşi vrăjmaşii Tăi. (Psalmi 65.2)

Lumea dă robilor săi atâţia stăpâni posibili, câte nevoi, pofte, patimi şi deprinderi au ei. (Mitropolitul Filaret)

Mândria 2.5, 3.2, 3.6, 4.13, 5.3, 5.14, 6.15, 8.9, 8.10

Mândria celor tineri este legată de putere şi frumuseţe, mândria celor bătrâni este legată de discreţie.

(Democritus)

Mândria e când te lauzi tu. 7.1

Mândria este complicată, având multe şi felurite feţe. Îşi atacă adversarul din toate părţile şi chiar pe învingă-

torul său în orice privinţă. (Sfântul Ioan Casian)

Mândria este mama aroganţei. (Toba Beta)

Mândria este supraevaluarea Eului. (Mitropolitul Antonie Plămădeală)

Mândria este un cancer al sufletului: distruge posibilitatea iubirii, sau a fericirii sau chiar a bunului simţ.

(Clive Stamples Lewis)

Mândria i-a orbit. 8.14

Mândria încearcă să-şi închipuie o lume şi să trăiască în ea. Smerenia primeşte lumea aşa cum a zidit-o

Dumnezeu. (Arhimandritul Sofronie Saharov)

Mândria ne face să ne amăgim întotdeuna. Dar adânc înăuntrul nostru, dincolo de suprafaţa conştiinţei obiş-

nuite, o voce mică şi liniştită ne spune “Ceva e în neregulă”. (Carl Gustav Jung, medic psihiatru şi

psiholog elveţian)

Mândria nu dă prilej decât la ceartă, înţelepciunea se află numai la cei ce primesc sfaturi. (Solomon 13.10)

Mândria nu ia în seamă două lucruri: puterea divină şi slăbiciunea omului. 2.8

Mândria nu reuşeşte niciodată ca atunci când este acoperită de modestie. (Antoine Gombaud, chevalier de

Méré)

Mândria se manifestă prin încrederea foarte mare în sine. 11.8

Mândria umileşte pe om, iar de cinste are parte cel smerit. (Solomon 29.23)

Mândria, boală spirituală. 11.8

Mândria/ Acceptând ispita, Adam s-a rupt de Dumnezeu şi a rămas numai la sine, şi în el s-a infiltrat satana,

denaturând eul lui prin mândrie şi provocând apoi ura, minciuna, crima şi toate celelalte. 8.9

Adevăratele trăsături ale ignoranţei sunt vanitatea, mândria şi aroganţa. (Samuel Butler)

Am fost mândru, extaziat şi extrem de surprins că am reuşit. (Neil Armstrong)

Am răbdare când e vorba de prostie, însă nu cu cei care sunt mândri de ea. (Edith Sitwell)

Bărbaţii sunt ca nişte copii. Plini de mândrie prostească. (James Clavell)

Beţivul este şi mândru; el nu se va considera beţiv. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Ca să înlături mândria, trebuie să te rogi cu lacrimi, să nu dispreţuieşti pe nimeni şi să primeşti ne-

cazurile cele fără de voie. (Sfântul Talasie Libianul)

Care faptă este mai mare decât toate celelalte? Şi a zis: socotesc că precum mândria este mai

mare decât toate patimile, încât a putut să surpe pe unii din cer, aşa şi smerita-cugetare este

mai mare decât toate faptele bune, pentru că poate să scoată pe om din însăşi adâncuri, mă-

car de ar fi păcătos ca un drac. Pentru aceea şi Domnul mai întâi de toţi fericeşte pe cei

săraci cu duhul. (Avva Longhin)

Căci de vă robeşte cineva, de vă mănâncă cineva, de vă ia ce e al vostru, de vă priveşte cineva cu

mândrie, de vă loveşte cineva peste obraz, - răbdaţi. (II Corinteni 11.20)

Când mândria şi îngâmfarea merg înainte, ruşinea şi paguba le urmează de aproape.

(Ludovic al XI-lea)

Când uiţi de propriile tale defecte ajungi mândru. (Democritus)

Cântarul strâmb este urgisit de Domnul, şi cântărirea dreaptă este plăcerea Lui. Dacă vine mândria,

va veni şi ocara, iar înţelepciunea este cu cei smeriţi. (Solomon 11.1, 2)

Cel mândru, viclean, rău nu ştie să ceară iertare, nici să ierte. 10.4

Chopin este şi rămâne cel mai îndrăzneţ şi mândru spirit poetic al vremii…. (Robert Schumann)

Cunoaşte-ţi ruşinea şi ascunde-ţi mândria, astfel vei fi un model sub ceruri. (Lao Tse)

Dacă eşti iubitor de învăţătură, fă-te iubitor şi de osteneală. Căci simpla cunoştinţă îngâmfă

pe om. (Sfântul Marcu Ascetul)

Dacă noi n-am avea deloc mândrie nu ne-am plânge de a altora. (François de La Rochefoucauld)

Dacă nu vei căuta să te dai în vânt după cuvinte, vei fi la bătrâneţe o comoară de înţelepciune.

(Platon)

Dacă vine mândria, va veni şi ocara, iar înţelepciunea este cu cei smeriţi. (Solomon 11.2)

Decât să-ţi faci o fală din merite străine, cu bruma ta de bunuri te-ai mulţumi mai bine. (Phaedrus)

E bine să parcurgem propriul drum şi să ne mândrim ce el. (Lauren Bacall)

E mai bine să bei vin cu măsură, decât numai apă, dar cu mândrie. (Sfinţii Părinţi)

Fariseul, stând, aşa se ruga în sine: Dumnezeule, Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni, răpi-

tori, nedrepţi, adulteri, sau ca şi acest vameş. Postesc de două ori pe săptămână,

dau zeciuială din toate câte câştig. (Luca 18.11, 12)

Făcut-a tărie cu braţul Său, risipit-a pe cei mândri în cugetul inimii lor. (Luca 1.51)

Frica de Dumnezeu este urgisirea răului. Mândria şi obrăznicia, calea răutăţii şi gura cea aprigă le

urăsc eu. (Solomon 8.13)

Iată care au fost fărădelegile Sodomei, sora ta, şi ale fiicelor ei: mândria, îmbuibarea şi trândăvia;

iar mâinile săracului şi ale celui nevoiaş nu le-au sprijinit. (Iezechiel 16.49)

Iertarea este veşmântul care acoperă orgoliile şi mândriile nemăsurate. Iertarea ne smereşte,

iertarea rea ne înalţă. Cine iartă, învinge întotdeauna. (Părintele Dumitru Păduraru)

Înalţă-Te Cel ce judeci pământul, răsplăteşte răsplătirea celor mândri. (Psalmi 93.2)

Între mândrie sau vanitate, pe de o parte, şi smerenie, despre care nici tu nici eu nu ştiu nimic, deci

nu te pot învăţa, se află un adăpost la jumătatea drumului. Acest loc, situat la jumătatea dru-

mului dintre mândrie şi smerenie, poartă numele de recunoştinţă. (Episcopul ortodox

Antonie Blum din Londra)

Lauda de sine nu miroase a bine. (Proverb)

Lenea şi mândria ne apasă mai greu decât guvernele şi parlamentele. Să ne lecuim de primele şi le

vom suporta mai uşor pe cele din urmă. (Benjamin Franklin)

Lenea şi mândria sunt cele două izvoare ale tuturor viciilor. (Blaise Pascal)

Mai bine să faci binele şi să te mândreşti, decât să faci răul şi să te smereşti. (Patericul)

Mai mult preţuieşte un om smerit dar harnic, decât unul mândru dar lipsit de pâine.(Solomon 12.9)

Mândriile rănite sunt mai periculoase decât interesele lovite. (Louis Jacques Maurice Cardinal de

Bonald)

Mântuieşte-mă, Doamne, că a lipsit cel cuvios, că s-a împuţinat adevărul de la fiii oamenilor. Deşer-

tăciuni a grăit fiecare către aproapele său, buze viclene în inimă şi în inimă rele au grăit. Pierde-

va Domnul toate buzele cele viclene şi limba cea plină de mândrie. (Psalmi 11.1-3)

Modestia nu trebuie să îngroape mândria. (Fabrizio Frizzi)

Multe lucruri are omul, / Dar virtutea cea mai mare / E să nu se ţie mândru / Cu virtuţile ce are.

(George Coşbuc)

Nimic nu poate sfâşia trupul Bisericii atât de mult ca mândria. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Nu cuvintele unuia sau altuia provoacă în noi supărarea, ci mândria nostră de a ne socoti mai buni

decât cel care ne-a jignit. 12.2

Nu există o mândrie mai mare decât aceea de a fi mândru de ceilalţi. (Ana Blandiana)

Numai mândria doare, numai mândria chinuieşte; smerenia odihneşte, e totdeauna odihnitoare.

(Părintele Teofil Pârâian)

Omul mândru nu atrage pe nimeni. Şi dacă atrage pe cineva, acela se va îndepărta repede! Legătu-

ra duhovnicească este indisolubilă numai atunci când există suflet de copil, nevinovăţie şi

sfinţenie. (Părintele Amfilohie Makris din Patmos)

Oriunde e geniu, acolo-i mândrie. (Goldsmith)

Patima mândriei îl luptă pe om până la mormânt. (Arhimandritul Sofronie Saharov)

Patriotismul este sentimentul de mândrie că ceva frumos s-a putut petrece în ţara ta.

(D. I. Suchianu)

Pe când mândria este moartea virtuţilor şi viaţa păcatelor, smerenia este moartea păcatelor şi viaţa

virtuţilor. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Pe scara mândriei putem urca atât de sus, încât ne trezim direct în iad. (Sfinţii Părinţi)

Prima cauză de prăbuşire a diavolului a fost trufia, prin care a meritat să fie numit şarpe, iar

prăbuşirea a doua a urmat din cauza invidiei. Între cele două prăbuşiri el încă putea să se

ridice şi să vorbească cu oamenii în tovărăşie cu ei, dar hotărârea dreaptă a Domnului

l-a aruncat atât de jos, încât de aici încolo n-a mai putut să privească în sus şi nici să

meargă cu statura dreaptă, ci să se târască pe pământ umilit şi să se hrănească din

lucrarea viciilor pământeşti. La început era vrăjmaş ascuns al omului, dar Dumnezeu l-a

dat pe faţă ca fiind duşman primejdios, să nu mai poată face rău omului prin prietenii

înşelătoare. (Sfântul Ioan Casian)

Războiul trupesc firesc se retrage cu postul, privegherea, rugăciunea, dar numai atunci când nu

există mândrie. (Cuviosul Paisie Aghioritul)

Sau vi se pare că Scriptura grăieşte în deşert? Duhul, care sălăşluieşte în noi, ne pofteşte spre zavis-

tie? Nu, ci dă mai mare har. Pentru aceea, zice: "Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar

celor smeriţi le dă har". Supuneţi-vă deci lui Dumnezeu. Staţi împotriva diavolului şi el va fugi

de la voi. (Iacob 4.5-7)

Să ai mândria cuvenită meritelor. (Quintus Horatius Flaccus)