Odontoterapie
Yüklə 3,31 Mb.
|
|
A.este un sistem de matrici fără portmatrice B.se poziționează greu C.sunt preconturate D.realizează ușor un contur proximal fiziologic E.are spectul unor inele confecționate din patru tipuri de benzi
A.este necesară pentru a corecta discrepanțele marginale B.nu este necesară pentru îmbunănătățirea conturului marginal C.se poate face mai devreme de 24 de ore de la inserția amalgamulului în cavitate D.la nivelul marginilor proximale se face cu discuri fine abrazive E.nu este obligatorie în cazul folosirii amalgamului non-gamma2
A.este indicată pentru restaurările din compozite a leziunilor moderate şi mari B.obiectivul major este de a îndepărta cât mai puţină substanţă dură dentară C.conturul marginal se realizează cu o freză globulară adecvată ca marime D.se indică retenţii mecanice suplimentare E.se indică numai retenţia realizată de tratarea acidă a smalţului şi poate de condiţionarea dentinei
A.inserţie într-un singur strat pentru o mai bună închidere marginală B.inserţia în straturi succesive pentru o mai bună fotopolimerizare C.la cavitatea de clasa II-a stratul gingival va avea o grosime de 1 mm D.tehnica va fi a stratificării oblice în cazul folosirii matricei metalice E.tehnica straturilor verticale în cazul folosirii matricei transparente
A.menţinerea prismelor de smalţ friabile la cavităţi de clasa III-a şi a IV-a B.realizarea finisării conturului marginal la cavităţi de clasa III-a şi a IV-a C.neîndepărtarea în întregime a dentinei infectate de la nivelul JSD D.un tratament incorect de plagă dentinară E.neefectuarea bizotării în unghi de 20° a prismelor de smalţ de la nivelul pragului gingival al cavităţii de clasa II-a
A.nu are o configurație specială a pereților cavității B.are o configurație specială a pereților cavității C.are o adâncime specifică D.nu are o adâncime specifică E.are margini de smalț
A.restaurarea leziunilor coronare mari B.restaurarea leziunilor coronare noi C.restaurarea leziunilor coronare mici D.restaurarea leziunilor înconjurate de smalț E.corectarea defectelor de smalț
A.există un aliniament regulat al dinților B.caria extensivă s-a extins pe suprafața vestibulară C.caria extensivă s-a extins pe suprafața orală D.există o restaurație veche ce trebuie înlocuită care a fost plasată prin abordare vestibulară E.leziunea carioasă este cantonată înspre fața vestibulară Răspuns corect: B, D, E
A.abordarea dintelui se face cu freze de carbid nr. ¼ B.punctul de intrare este situat în interiorul dimensiunii incizo-gingivale a leziunii carioase C.se vor prepara pereți perpendicular pe suprafața de smalț D.dacă leziunile carioase sunt mari pereții nu vor avea direcție divergentă de la peretele axial E.rezultă o formă de godeu sau lingură
A.prepararea inițială se face cu o freză rotundă sau eliptică B.nu se va îndepărta inutil substanța dentară pentru a realiza un unghi de 90 de grade la nivelul conturului marginal C.este ideală pentru leziunile mari D.este ideală pentru leziunile mici ale smalțului E.în etapa finală dacă există dentină infectată restantă se îndepărtează cu o freză cilindrică
A.apar din cauza îndoirii dinților în aria cervicală sub acțiunea forțelor ocluzale B.debutează cu microfractura structurii smalțului C.nu sunt progressive D.unul din criteriile de restaurare este esteticul E.se intâmplă în primul rând ca rezultat al dizolvării chimice
A.restaurarea după o preparare convențională a cavității B.restaurarea după o preparare modificată a cavității C.un contur marginal dictat de extensia defectului și/sau a leziunii D.prepararea unei cavități cu o freză globulară diamantată potrivită ca dimensiune E.obținerea retenției secundare prin trasarea șanțurilor de retenție
A. pacienții sunt tineri B. preparările sunt superficiale C.pacienții sunt în vârstă D.pacienții prezintă hipersesibilitate dentinară postoperatorie E.preparărille sunt de adâncime medie
A. Lacurile(varnish) B. Cimeturile ionomer de sticlă C.Preparatele pe bază de hodroxid de calciu D.linerii pe bază de ZnOE E.anumite materiale rășinice
A.La aplicare este suficientă o grosime de 1mm B.Includ produsele pe bază de hidroxid de calciu C.Includ produsele pe bază de ZnOE D.Sunt disponibile sun formă auto- sau fotopolimerizabilă E.Pot fi sub formă de lacuri
A.sunt rășini cu vâscozitate crescută B.sunt hidrofobe C.sunt rășini cu vâscozitate redusă D.sunt hidrofile E.reprezintă baza retenției în restaurările din materiale compozite
A.se folosește lichidul gravant în primul rând pentru condiționarea suprafețelor extinse B.gelul gravant se plasează pe peretele de smalț preparat numai 1mm dincolo de conturul marginal bizotat C.smalțul corect gravat acid după uscare capătă un aspect cretos D.se permite contaminarea suprafeței gravate cu saliva sau secreție sulculară E.zona se va usca cu seringa se aer timp de 30 de secunde
A.realizează o ușoară depărtare a dinților B.compensează grosimea matricii permițând refacerea punctului de contact C.se plasează dinspre vestibular în cazul în care caria a fost abordată de asemenea dinspre vestibular D.împiedică penetrarea în șanțul gingival materialului compozit E.fixează în poziție matricea
A.fotopolimerizarea prelungită în cazul culorilor deschise sau translucide B.conturarea matricii C.fotopolimerizarea adezivului pentru 30 de secunde D.polimerizarea compozitului direct prin matricea din poliester E.fotopolimerizarea în straturi când se restaurează o cavitate largă
A. discurile abrazive se folosesc la viteză mare B.se recomandă frezele diamantate cu granulație mare C.se recomandă frezele diamnatate cu granulație mică D.la îndepartarea excesului de pe fața vestibulară se poate folosi o freză flacără din carbid E. la îndepartarea excesului de pe fața vestibulară se poate folosi o freză de carbid globulară cu 12 lame
A.la pacienții cu risc scăzut la carie B.la pacienții cu risc crescut la carie C.pentru restaurarea cavităților de clasa a IV-a D.pentru restaurarea cavităților de clasa a V-a de pe suprafața radiculară E. pentru restaurarea cavităților de clasa a II-a tunelizate
A.nu este obigatorie B.sporește adeziunea majorității sistemelor CIS C.se face cu acid fosforic 10% D.nu îndepărtează detritusul dentinar E.se aplică în cavitate timp de cca 40 de secunde
A.se recomandă ca metrialul de sigilare sa fie folosit mai degrabă pentru prevenirea cariei decât pentru tratarea unei leziuni carioase existente B.dinții se curăță cu perie rotativă și pastă de piatră ponce C.dinții se curăță cu laser sau prin sablare D.gravarea acidă se face cu acid poliacrilic 35% E.se recomandă acidul lichid
A.creșterea cantității de încărcătură și reducerea matricei rășinoase B.reducerea cantității de încărcătură și creșterea matricei rășinoase C.reducerea porozității D.incluziunea de macrofile dispersate E.dimensiune crescută a particulelor primare de umplutură
A.conservă structura dentară B.modul de elasticitate scăzut C.coeficient de expansiune termică mare D.conductivitate termică redusă E.întăresc structura dentară restantă
A.restaurarea cavităților de clasa I și a II-a care pot fi izolate corespunzător iar contactele centrice se fac pe structura dentară B.restaurarea cavităților de clasa a VI-a C.reparația zonelor fracturate D.în zonele cu stressuri ocluzale mari E.când toate contactele ocluzale se fac numai pe compozit
A.impune efectuarea extensiei preventive B.se caracterizează prin realizarea unui bizou pe întreg conturul marginal de smalț C. se recomandă pentru clasa I si a VI-a când se poate efectua o prepararare ultraconservativă D.nu este dictată de extensia leziunii sau a defectului E.poate include un bizou adițional care se extinde pentru a include fosete, fisuri radiante sau defecte superficiale Răspuns corect: B, C, E
A.se folosește cel mai frecvent pentru restaurarea cavității de clasa a II-a B.va avea o extensie vestibule-orală minimă C.pe suprafața ocluzală se extinde în toate fosetele și fisurile indiferent dacă sunt afectate sau nu D.include prepararea unui bizou care are rolul sporirii retenției E. include prepararea unui bizou de 1mm lățime
A.se prepară cu freza globulară nr. ½ sau freza nr. 330 B.adâncimea inițială este de ccA. 2mm C.bizoul se consideră opțional în funcție de directive prismelor de smalț în această zonă D.bizoul este lat de 1mm E.extensia ocluzală este completă când aspectul ocluzal al fisurii este terminat sau s-a atins foseta opusă
A.adâncimea inițială a peretelui axial este de 0,2mm în dentină B.peretele proximal opozant va fi paralel sau convergent înspre ocuzal C.nu poate rămâne smalț nesuportat de dentină D.bizotarea conturului marginal este obligatorie E.dentina rezuduală infectată se îndeparetează cu o freză globulară sau cu un excavator
A.se realizează o extensie în direcție vestibulară și orală cu ajutorul unei freze diamantate flacără B. se realizează o extensie în direcție vestibulară și orală cu adâncimea de 0,5 - 1mm în smalț C.smalțul nesusținut de dentină se indepărtează D.materialul compozit acționează ca sprijin pentru smalț pentru ca dintele să reziste la forțele masticatorii E.smalțul friabil se va lăsa pe loc deoarece se va fortifia prin adeziunea compozitultui Răspuns corect: A, B, D,
A.nu este necesară dacă restaurarea de compozit aderă bine la pereții cavității B.este necesară în toate situațiile clinice C.se realizează prin aplicarea unei baze de hidroxid de calciu dacă există o deschidere clinică(cel mult 0,5mm) sau subclinică a camerei pulpare D.este necesară când adeziunea este pusă sub semnul întrebării E. se realizează prin aplicarea unei baze de hidroxid de calciu dacă există o deschidere clinică (cel mult 1mm)
A.nu sunt importante B.aplicarea lor constituie cel mai important pas C.se preferă benzile foarte subțiri din metal D.nu este necesară precontutarea matricilor proximale metalice E.cele metalice nu creează probleme la polimerizare dacă se folosește metoda straturilor mici adiționate
A.agenții adezivi se aplică numai pe smalț B.agenții adezivi se alică numai pe dentină C.agenții adezivi se aplică peste întreaga cavitate preparată D.inserția compozitului se face fie cu instrumente de mână fie cu seringa E.adezivul este fotopolimerizat de regulă 20 de secunde
A. pentru a asigura o bună fotopolimerizare B.primul strat de compozit nu mai gros de 1mm se aplică pe peretele gingival C.primul strat de compozit nu mai gros de 2mm se aplică pe peretele gingival D.dacă se folosește matrice transparentă și ic reflectorizant prima polimerizare se face din direcție ocluzală E. dacă se folosește matrice transparentă și ic reflectorizant prima polimerizare se face direct pe capătul exterior al icului
A.poate începe imediat după fotopolimerizare B.poate începe la trei minute după fotopolimerizare C.la nivelul marginilor proximale și ambrazurilor se face cu o freză flacără din carbură cu 12 lame și discuri abrazive D.la nivel ocluzal se face cu o freză globulară din carbură cu 12 lame E.se face cu gume abrazive conice sau discuri
A.lasă o cantitate mai mare de dentină decât prepararea tradițională B.lasă o cantitate mai mică de dentină decât prepararea tradițională C.are un potențial redus de realizare a unei restaurații debordante D.are un potențial crescut de realizare a unei restaurații debordante E.scade potențialul pentru microinfiltrații
A.accesul la leziune se face dinspre ocluzal B.accesul la leziune se face dinpsre proximal C.accesul se face cu o freză globulară nr. 2 montată la turbină D.accesul se face cu freza pară nr. 245 montată la turbină E.înlăturarea procesului carios se completează cu freza globulară nr. ½ la piesa contraunghi cu viteză redusă
A.se folosește tehnica laminării B.materialul de elecție este cimentul ionomer de sticlă C.materialul de elecție este rășina compozită D.materialul compozit se aplică la nivelul joncțiunii smalț-dentină E.cimentul ionomer de sticlă se aplică la nivelul joncțiunii smalț-dentină
A.apare sub restaurațiile coronare aparent corect restaurate B.apare la limita de contact dintre materialul restaurator și marginea cavității C.reprezintă singurul factor care-l determină pe medic să înlocuiască restaurările necorespunzătoare D.evoluează în profunzime provocând subminarea și fracturarea pereților cavității E.evoluează în suprafață la nivelul conturului marginal al cavității
A.neîndepărtarea în întregime a dentinei alterate de la nivelul joncțiunii smalț-dentină B.neîdepărtarea smalțului cretos sau pigmentat de la marginea cavității C.neefectuarea bizotării în unghi de 20 de grade a prismelor de smalț de la nivelul pragului gingival D.neîndepărtarea dentinei infectate de pe pereții bazali ai cavităților E.neexercitarea unei presiuni prin intermediul matricii asupra materialului în timpul prizei primare
A.palparea cu o sondă ascuțită B.radiografia cu film mușcat C.testarea vitalității dinților D.clinic prin control vizual E.diafanoscopie
A.intesității durerii B.caracterului durerii C.factorilor externi și interni ce declanșează durerea D.factorilor interni ce declanșează durerea E.factorilor externi ce declanșează durerea
A.în cazul durerii surde și prelungite influxul nervos se transmite prin fibre amielinice B.în cazul durerii surde și prelungite influxul nervos se transmite prin fibre mielinizate C.în cazul durerii acute și scurte influxul nervos se transmite prin fibre mielinizate D.în cazul durerii acute și scurte influxul nervos se transmite prin fibre amielinice E.senzația dureroasă este facilitată sau inhibată la diverse etaje, cortexul fiind unicul loc de control și integrare
A.poate apare cu pierdere de substanță B.poate apare fără piredere de substanță C.dispare spontan D.duce la complicații pulpare E.nu duce la complicații pulpare
A.leziunile periferice ale cariei la nivelul joncțiunii cu smalțul B.placa dentară depusă pe dentină C.placa dentară depusă pe smalț D.presiune prea mare exercitată pe freze E.presiune prea mică exercitată pe freze
A.să nu dea naștere la reacții de incompatibilitate cu materialul de bază sau restaurarea definitivă B.să posede capacitate mare de difuziune C.să nu posede capacitate mare de difuziune D.reacțiile de incompatibilitate cu materialul de bază sau restaurarea definitivă nu au importanță E.să constituie un mijloc de protejare a prelungirilor protoplasmatice amputate Răspuns corect: A, C, E
A.protejeze pulpa împotriva microinfiltrațiilor B.oblitereze fizic tubulii dentinari C.ajute la eliminarea mișcării fluidelor dentinare D.permită mișcarea fluidelor dentinare E.compenseze coeficientul de contracție al materialelor restauratorii
A.depinde de extensia preparării B.depinde de localizarea preparării C.nu depinde de localizarea preparării D.depinde de materialul restaurator ce se va utiliza E.nu depinde de materialul restaurator ce se va utiliza
A.în strat gros B.în strat relativ subțire C.să furnizeze o barieră de protecție pentru dentină față de reactanții reziduali D.să furnizeze o barieră de protecție pentru smalț față de reactanții reziduali Yüklə 3,31 Mb. Dostları ilə paylaş:
|