Odontoterapie
Yüklə 3,31 Mb.
|
|
E.să ofere o izolare electrică inițială
A.sunt bazați pe un solvent nonapos volatil B.sunt bazați pe apă și au mai mulți constituenți suspendați C.se usucă mai greu decât soluțiile liner D.se usucă mai ușor decât soluțiile liner E.realizează un film de ccA. 20-25 micrometri
A.nu trebuie să ofere protecție termică B.trebuie să ofere protecție termică C.trebuie să reducă inflamația pulpară D.trebuie să faciliteze formarea unei punți dentinare E.se întăresc prin fotopolimerizare
A.sigilează și înlătură substratul alimentar pentru microorganismele cariogenice B.nu are capacitate de sigilare C.nu distruge microorganismele D.distruge microoganismele E.dăunează celulor pulpare
A.în solutie saturată este extrem de caustic B.ionizat în concentrație mică stimulează formarea dentinei de reparație C.posedă o reacție acidă de întărire D.nu se degradează cu timpul E.în formulă fotopolimerizabilă are o solubilitate redusă
A.refac morfologia dinților B.restabilesc funcțiile pierdute C.pot sa nu fie biocompatibile cu pulpa dinților D.trebuie să impiedice progresia leziunii carioase E.nu au rol profilactic
A.are o largă utilizare B.se folosește pentru restaurarea provizorie coronară C.se folosește pentru restaurarea definitivă coronară D.nu conduce căldura și electricitatea E.se recomandă pentru acoperirea pansamentelor calmante, antibiotice și antiseptice
A.rezultă în urma malaxării pulberii de ZnO cu un lichid ce conține acid fosforic B.rezultă în urma malaxării pulberii de ZnO cu un lichid ce conține acid poliacrilic C.răspunsul biologic al pulpei la acest material este nefavorabil D.este adeziv la structurile dentare E.nu aderă la structurile dentare
A.se folosește ca material de bază, liner, ca agent mascator B.are ph-ul asemănător cu al FOZ C.provoacă un răspuns pulpar comparabil cu cel al cimentului ZOE D.raportul pulbere/lichid pentru bază este 2-3/1 E.provoacă o incidență crescută a sensibilității postoperatorii
A.au o rezistență de ccA. 200MN/m pătrat B.au o rezistență de ccA. 400MN/m pătrat C.pulberea este un amestec de ioni de sticlă filtrabili D.lichidul este acidul fosforic E.lichidul este un copolimer al acidului poliacrilic
A.formează o legătură chimică adezivă la dentină și smalț B.nu se poate folosi ca înlocuitor de dentină sub restaurațiile supuse stressurilor ocluzale C.se folosește ca înlocuitor de dentină sub restaurațiile supuse stressurilor ocluzale D.nu formează o legătură chimică adezivă la dentină și smalț E.nu poate fi malaxat într-o vâscozitate redusă
A.este o procedură prin care se îndepărtează toate țesuturile cariate fără excepție B.este o procedură prin care se îndepărtează toate țesuturile cariate cu exceptția startului profund din vecinătatea pulpei C.are ca rezultat cavități sterile care nu necesită reintervenții D.are cel mai mare succes la pacienții tineri E.are cel mai mare succes la pacienții în vârstă
A.evidențierea vitalității pulpare B.vârsta pacientului C.mărimea expunerii suspectate D.localizarea dintelui pe arcadă E.tipul restaurației finale
A.dinte cu simptomatologie asociată B.dinte cu restaurație coronară C.dinte ce urmează a fi utilizat ca stâlp de punte D.dinte unde expunerea pulpei să fie mai mică de 1mm E.dinte unde expunerea pulpei sa fie mai mică de 2mm
A.o freză globulară diamantată B.o freză cilindrică din carbid C.o freză globulară din carbid D.freza pară nr. 245 E.o freză cilindro-conică din carbid
A.o freză diamantată efilată B.o freză flacără diamantată C.o freză cilindro-conică din carbid D.o freză cilindrică din carbid E.freza pară nr.330
A.freză globulară nr. 1 B.freză globulară nr. 2 C.freza pară nr. 245 D.freza pară nr. 330 E.freza globulară ½
A.o freză globulară nr.1 sau 2 B.o freză cilindro-conică din carbid C.o freză globulară nr. ½ D.o freză globulară ¼ E.freza nr. 245
A.0,25 mm B.0,75 mm C.0,50 mm D.1 mm
E.0,20 mm Răspuns corect: B
A.0,50 mm B.0,15 mm C.0,25 mm D.0,75 mm E.1 mm
A.o freză diamantată rotundă sau eliptică B.o freză globulară din carbid C.freza pară nr. 245 D.o freză cilinro-conică din carbid E.freza pară nr.330 Răspuns corect: A
A.o freză globulară din carbid B.o freză globulară diamantată C.freza pară nr. 245 D.o freză cilinro-conică diamantată E.freza pară nr.330
A.chimică B.în strat subțire C.în strat gros D.în cavitățile unde dentina restantă sănătoasă se presupune că are o grosime de cel puțin 2mm E.în cavitățile unde dentina restantă sănătoasă se presupune că are o grosime de cel puțin 1,5mm
A.15 secunde B.30 secunde C.45 secunnde D.20 secunde E.60 secunde
A.30-45 de secunde B.20-30 de secunde C.60-90 de secunde D.45-50 de secunde E.15-20 de secunde
A.30 de secunde B.20 de secunde C.40 de secunde D.10 secunde E.15 secunde
A.10 secunde B.20 de secunde C.30 de secunde D.45 de secunde E.15 secunde
A.30 de secunde B.45 de secunde C.1 minut D.2 minute E.3 minute
A.10-20 de secunde B.25-30 de secunde C.30-40 de secunde D.50 de secunde E.60 de secunde
A.clasa I B.clasa a II-a C.clasa a IV-a D.clasa a V-a E.clasa a VI-a
A.globulară nr. ¼ sau nr. ½ B.cilindro-conică din carbid C.cilindro-conica diamantată D.pară nr. 245 E.pară nr. 330
A.globulară nr.2 B.efilată diamantată C.globulară nr. 1 D.cilindro-conică din carbid E.pară nr. 330
A.efilată diamantată B.cilindro-conică diamantată C.cilindro-conică din carbid D.globulară nr. 1/2 E.globulară nr. 1
A.se alică în grosime de 2mm B.se aplică pe peretele pulpar al cavității C.se aplică în grosime de 1mm D.se aplică în grosime de 1,5mm E.se aplică pe pereții vestibulari și orali
A.globulară nr. ½ B.globulară nr. ¼ C.cilindro-conică nr. 169L D.globulară nr.1 E.globulară nr. 2
B.crește cantitatea de dentină dintre pinuri C.crește rezistența amalgamului D.scade pericolul perforării camerei pulpare E.scade rezistența amalgamului Răspuns corect: E
A.1mm B.2mm
C.1,5mm D.2,5mm
E.0,5mm Răspuns corect: D
A.globulară B.pară nr.245 C.pară nr.330 D.efilată E.cilindro-conică
A.minim 2mm B.minim 1mm C.minim 1,5mm D.minim 0,5mm E.minim 3mm
A.20-50μm B.2-5μm
C.0,2-1mm D.1-1,5mm E.10-20 μm
A.20-25μm B.2-5μm
C.0,2-1mm D.1-1,5mm E.10-20 μm
A.20-25μm B.2-5μm
C.0,2-1mm D.1-1,5mm E.10-20 μm
ENDODONȚIE
A. un țesut epitelial B. un țesut conjunctiv C. înconjurată de dentină D. înconjurată de smalț E. un țesut parodontal
A. plasat în interiorul dintelui B. divizat în camera pulpară și canalul radicular C. protejat de dentină și smalț la nivel coronar D. protejat de dentină și cement la nivel radicular E. protejat de dentină și cement lsa nivel coronar
A. continuă pulpa coronară B. are formă efilată C. se termină la nivelul foramenului apical D.conținută în canalul radicular E. conțimută în camera pulpară
A. pornesc din canalul radicular principal B. sunt mai numeroase în pulpa coronară C. nu sunt vizibile la examenul radiografic D. conțin numai spații pentru celule, vase, nervi și substanță fundamentală în cantitate redusă E. conțin numeroase odontoblaste
A. inextensibilității mediului înconjurător pulpei (dentina) B. rezilienței țesutului conjunctiv pulpar C. absenței unei circulații colaterale D. existenței unei circulații colaterale E. inextensibilității mediului înconjurător pulpei (smalțul) Răspunsuri corecte: a, b, c
A. trei zone distincte B. patru zone distincte C. două zone distincte D. cinci zone distincte E. șase zone distincte
A. zona centrală B. zona celulară C. zona acelulară D. capsula senzitivă periferică E. zona odontoblastică acelulară
A. sunt celule mezenchimale nediferențiate B. se găsesc de-a lungul vaselor mari de sânge C. se pot diferenția în funcție de necesitate în odontoblaste și fibroblaste D. sunt celule de apărare E. sunt limfocite B
A. sunt celulele pulpare cele mai puţin numeroase B. sunt denumite şi dentinoblaste, deoarece secretă dentina C. cresc în număr pe măsură ce vasele de sânge şi nervii scad cu vârsta D. formează o rețea prin prelungirile lor E. scad în număr odată cu înaintarea în vârstă
A. localizat la periferia pulpei B. denumit și dentinoblast C. puternic specializat în producerea de dentină D. localizat în centrul pulpei E. denumit și ameloblast
A. nu comunică între ele B. diferă ca formă în funcție de localizarea lor în pulpa dintelui C. își trimit prelungirile la nivelul tubulilor dentinari D. sunt în contact fizic unele cu altele E. comunică datorită numeroaselor complexe joncționale intercelulare
A. este o componentă amorfă a țesutului pulpar B. constituie un veritabil mediu intern al organului pulpar C. este constituită din mucipolizaharide, proteine și lichid tisular D. este hidrofilă E. este hidrofobă
A. sunt destul de slab reprezentate în pulpa tânără B. numărul lor crește odată cu înaintarea îm vârstă C. sunt fibre elastice și fibre de colagen D. sunt mai bine reprezentate în pulpa tânără E. de tip colagenic intervin în procesul de dentinogeneză
A. arteriolele pulpare pătrund în pulpă prin foramenul apical B. microcirculația pulpară este un sistem dinamic care reglează fluxul de sânge C. arteriolele pulpare se divid în arteriole terminale D. peretele arteriolelor pulpare este format dintr-un singur strat E. peretele arteriolelor pulpare este format din trei straturi
A. nu sunt inervate B. sunt formate dintr-un singur strat de celule endoteliale C. se dilată pasiv, dependent de diametrul arteriolei cu care vin în contact D. se dilată activ, deoarece sunt inervate adrenergic E. sunt formate din două straturi de celule: endotelial și muscular
A. trei straturi: adventicea, tunica musculară şi intima (tunica internă) B. două straturi: adventicea şi tunica musculară C trei straturi: tunică internă, intima şi tunică externă D. trei straturi: tunica medie, tunica musculară şi tunica internă E. un singur strat de celule endoteliale
A. ramuri ale nervului V cranian B. ramuri ale nervului trigemen C. ramuri ale sistemului nervios simpatic D. ramuri ale sistemului nervos parasimtaic E. ramuri ale nervului VI cranian
A. controlează mișcările stratului muscular din pereții vaselor de sânge B. reglează volumul sângelui și rata fluxului sanguin C. provoacă vasodilatație sau vasoconstricție D. este de tip parasimpatic E. este de tip simpatic
A. funcția de tampon mecanic B. funcția de formare a dentinei C. funcția de nutriție D. funcția nervoasă E. funcția de apărare
A. teoria agresiunii odontoblastelor B. teoria inervației dentinare C. teoria hidrodinamică D. teoria mecanică E. teoria hidrolitică
A. formarea dentinei peritubulare B. formarea dentinei terțiare C. inflamație pulpară D. formarea dentinei primare E. formarea smalțului
A. distrugerea iritantului la locul agresiunii B. neutralizarea acestuia prin diluție sau încorporare C. ameliorarea distrucției tisulare D. începerea procesului de reparație a țesutului distrus E. depunerea dentinei primare
A. oglinda endodontică B. pensa endodontică C. sonda endodontică D. odontometrul E. sonda parodontală
A. freze globulare cu gît lung B. freze globulare nr. 1/4 C. freze cilindroconice cu vârf inactiv D. freze con invers E. freze Gates-Glidden
A. doar radiografic B. doar tactil C. doar electronic D. prin combinarea tuturor acestor metode E. la sfârșitul tratamentului
A. este determinată de scăderea presiunii intrapulpare B. rezultă prin reducerea permeabilităţii celulelor nervoase C. este asociată cu stimularea fibrelor nervoase de tip simpatic D. este cel mai frecvent asociată cu stimularea fibrelor nociceptive C E. este asociată cu creșterea presiunii intrapulpare
A. este mai mic în regiunea coarnelor pulpare B. este mai mare în porţiunea radiculară a pulpei decât în cea coronară C. este mai mare decât fluxul sanguin în majoritatea organelor interne D. este controlat vasomotor de inervaţia simpatică adrenergică E. este mai mare în regiunea coarnelor pulpare
|