Odontoterapie
Yüklə 3,31 Mb.
|
Răspunsuri corecte: a, b, c, d
A. Procese carioase B. Carii radiculare C. Preparări de cavități și bonturi D. Avulsii dentare E. Fisuri structurale ale smalțului, eroziuni, fracturi coronare cu expunerea dentinei
A. Rata fluxului sanguin B. Grosimea stratului de dentină restantă C. Suprafata expusă D. Prezența/ absența smear layer-ului E. Mărimea organului pulpar dentar
A. Localizată la nivelul pulpei coronare – pulpită totală B. Localizată la nivelul pulpei coronare – pulpita partială C. Extinsă în întregul spațiu endodontic – pulpită totală D. Extinderea procesului inflamator în spațiul periapical – parodontită marginală E. Extinderea procesului inflamator în spațiul periapical – parodontită apicală
A. Condiții de umiditate B. Temperatură C. Condiții de anaerobioză D. Condiții de aerobioză E. Mediu alcalin inițial
A. Devin toți patogeni la nivelul canalului radicular B. Se găsesc în șanțurile gingivale C. Se găsesc în placa bacteriană D. Nu devin patogeni E. Numai o parte din ei devin patogeni la nivelul canalului radicular
A. Absentă B. Treptată C. Moderată D. Violentă E. Dificil de precizat
A. Accelerarea metabolismului B. Depuneri de dentină de iritatie C. Dilatație prelungită a vaselor sanguine D. Hiperemie E. Elaborare intensă de colagen
A. Hiperemie B. Pulpită purulentă C. Pulpită seroasă D. Necroza pulpară septică E. Necroza pulpară aseptică
A. Pot determina reacții inflamatorii pe cale directă B. Rezultă din obiceiuri vicioase, contacte premature, bruxism C. Pot determina reacții inflamatorii pe cale indirectă D. Pot rezulta din manevre ortodontice necontrolate E. Pot rezulta din preparari de bonturi
A. Sunt printre alții alcoolul, cloroformul, fenolul B. Produc grave leziuni la nivelul odontoblastelor C. Alcoolul și fenolul produc și deschiderea tubulilor dentinari D. Cloroformul și alcoolul produc și deschidere tubulilor dentinari E. Atacul acid determină și creșterea permeabilității pulpare
A. Anamneză B. Examen clinic subiectiv C. Teste de sensibilitate D. Examen clinic obiectiv E. Examen radiografic
A. Pacienți cu afecțiuni coronare, hipertensiune arterială sau cei protezați valvular B. Hepatită C. Diabet zaharat D. Boli de coagulare a sângelui E. Pacienți suferinzi de enterocolită
A. Nespecificați B. Localizarea, intensitatea și caracterul C. Debutul, periodicitatea și durata D. Intensitatea – răspunsul poate fi : continuu, slab, moderat, sever E. Caracterul: pulsatil, lancinant, spontan, surd, provocat de diverși stimuli
A. Inspecția: forma arcadelor dentare și apelul dintilor B. Inspecția: doar apelul dinților C. Palparea dintelui/ dinților cauzali cu ajutorul sondei dentare, a oglinzii și spatulei D. Palparea dintelui/ dinților cauzali cu ajutorul sondei dentare, a oglinzii dentare și apelând la transiluminare E. Percuția care se realizeaza dinspre ocluzal, vestibular si lingual
A. Pulpa sanatoasă deschisă accidental determină o durere vie, urmată de hemoragie B. Inflamația ireversibilă simptomatică determină o durere violentă urmată de apariția unei picături de puroi, la deschiderea camerei pulpare C. Inflamația ireversibilă simptomatică determină o durere violentă urmată de hemoragie D. Inflamația ireversibilă asimptomatică cu raspuns slab la palpare dar hemoragie abundentă, apare în cazul pulpitelor cronice deschise E. Necroza pulpară , când durerea este surdă
A. Pulpitele ireversibile simptomatice – percuția este pozitivă în cazul celor incipiente și negative în cazul celor avansate B. Pulpitele ireversibile simptomatice – percuția este negativă în cazul celor incipiente și pozitivă în cazul celor avansate C. Necrozele și pulpitele ireversibile asimptomatice dau un raspuns negativ sau ușor pozitiv la percuție D. Parodontitele apicale cronice cu rezorbția tablei osoase externe, la percuție și palparea mucoasei apicale evidențiază așa numita “vibrație a apexului” E. Pulpa sănătoasă clinic, determina un raspuns slab pozitiv la percuție
A. Organul pulpar cu patologie moderată, prezinta hipersensibilitate la rece B. Organul pulpar cu inflamație avansata, produce imediat o durere atroce la rece C. Organul pulpar cu inflamație avansată, produce imediat o durere atroce la cald D. Testul la rece se execută cu ajutorul unei bulete de vată îmbibată în clorură de etil sau gheață si se aplică pe fața orală a dintelui E. Testul la rece se execută pe fața vestibulară a dintelui suspect
A. Cu ajutorul unui baton de Kerr verde încălzit până la punctual de ramolire termică B. Cu ajutorul unui bastonaș de gutapercă încălzit până la punctual de ramolire termică C. Punctul de ramolire termică este aflat între 95-105 grade Celsius D. Răspunsul dureros la cald este mai puternic în pulpitele ireversibile purulente E. Cu cât inflamația pulpară progresează, durerea se intensifică la rece și este calmată la cald
A. Dinții examinați trebuie uscați excesiv cu jetul de aer și izolați cu diga sau rulouri absorbante pentru evitarea răspunsurilor eronate B. Dinții examinați trebuie uscați cu jet de aer și izolați cu rulouri absorbante C. Vârful electrodului se acoperă cu un strat de pasta de dinți, pentru a asigura un bun contact electric D. Electrodul se sprijină pe smalț, în treimea ocluzală, indiferent daca există sau nu o restaurare în acea zonă și fără a se tine cont de țesutul gingival E. Electrodul se sprijină pe smalț, în treimea ocluzală, făara a se lua contact cu vreo restaurare existent sau cu țesutul gingival
A. În cazul pacienților cu pacemaker B. În cazul premedicației cu analgezice, narcotice, tranchilizante sau alcool C. Necroză totală D. Necroză parțială E. Contact inadecvat cu smalțul
A. Fracturilor coronare B. Disfuncțiilor miofaciale C. Inflamația ligamentelor parodontale, secundare unor afecțiuni endodontice D. Inflamația ligamentelor parodontale secundare unor parafuncții E. Artropatii temporo-mandibulare
A. Reprezintă o imagine tridimensională a unei situații bidimensionale B. Are valoare de diagnostic pozitiv și diferențial cu formațiunile anatomice osoase normale C. Are valoare de diagnostic pozitiv și diferențial cu gaura mentonieră, gaura naso- palatină D. Reprezintă o imagine bidimensională a unei situații tridimensionale E. Formațiunile anatomice nu au nici o implicație în examenul radiographic endodontic
A. Relevă formațiuni anatomice normale ale dintelui atât la nivel coronar cât și la nivel radicular B. Relevă prezența unor leziuni patologice: periapicale, fracture, corpi străini, resorbții externe, interne, calcificări C. Sunt de mai multe tipuri în endodonție: retroalveolare, panoramice, de tip bite- wing, CT D. Cele mai folosite în endodnție sunt:panoramice, retroalveolare, bite-wing E. Pe parcursul tratamentului endodontic este suficientă realizarea unei singure radiografii
A. Pulpită simptomatică reversibilă – hiperemia pulpară B. Pulpite simptomatice ireversibile (cronice) C. Pulpite seroase și purulente parțiale sau totale D. Pulpite asimptomatice ireversibile (cronice) E. Pulpite asimptomatice: hiperplazice, ulceroase, granulomatoase
A. Reprezintă primul stadiu al ciclului inflamator pulpar B. Constituie un răspuns pulpar initial ireversibil C. Ca fenomene fiziopatologice apare marginația leucocitară și predispoziție la edem, cu creștere presiuni intrapulpare în zona afectată D. Are ca etiologie factori: traumatici, microbieni, chimico-toxici E. Din punct de vedere obiectiv, se caracterizează prin durere localizată, care durează doar câteva minute după încetarea acțiunii excitantului
A. Evidențiază un proces carios care a deschis camera pulpară B. Evidențiază un proces carios care nu a deschis camera pulpară C. Hiperemia se întâlnește când cariile sunt superficiale D. Hiperemia se poate întalni în cazul existenței unor obturații metalice realizate cu puțin timp în urmă , sau în cazul unui dinte recent șlefuit E. Testele de vitalitate sunt întotdeauna positive în hiperemie
A. Hiperestezia B. Necroza pulpară C. Hipersensibilitatea D. Pulipte cronice E. Pulpite acute coronare
A. Reprezintă o stare de intoxicare a tuturor structurilor cu alterarea funcțiilor lor B. În pulpita seroasă modificările circulatorii sunt caracterizate de vasoconstricție și permeabilitate endotelială C. În pulpita seroasă modificările circulatorii sunt caracterizate de vasodilatație și permeabilitate endotelială D. Alterarea peretelui capilar sau arteriolar determină o creștere progresivă a permeabilității E. Doar într-o fază mai avansată a inflamației pulpare, leucocitele încep să străbată peretele vascular
A. Vasodilatația pe un teritoriu pulpar întins B. Nu se justifică realizarea unui examen microscopic C. Permeabilitatea crescută a pereților vasculari D. Marginație leucocitară intense E. Hiperfuncția odontoblaștilor
A. Durere vie localizată la un anumit dinte B. Durere mai mare la cald decât la rece C. Durerea se manifestă timp mai îndelungat, de la câteva minute până la câteva ore D. Initial crizele dureroase sunt frecvente, apoi cu timpul devin mai rare E. Initial crizele dureroase sunt rare, dar cu timpul devin frecvente, putând să apară și spontan
A. Prezintă un proces carios profund, cu depozit bogat de dentină alterată B. Poate releva o restaurare coronară cu închidere marginală defectuoasă C. Fractura unui cuspid, sau fractura coronară D. Subluxații E. Prezintă un proces carios superficial
A. Se stabilește pe baza episoadelor dureroase spontane sau provocate care durează de la câteva minute la câteva ore B. Testele de vitalitate sunt pozitive mai ales la rece și curenți electrici C. Subiectiv, existența unui proces carios profund fără deschiderea camerei pulpare D. Obiectiv, existența unui proces carios profund fără deschiderea camerei pulpare E. Prezența hiperemiei la atingerea fundului cavității
A. Nevralgia de trigemen B. Hiperemia pulpară C. Pulpita acută seroasă totală D. Pulpita purulentă totală E. Pulpita purulentă partială
A. Se mai numește si coronoradiculară B. Tabloul clinic este dominat de durere localizată C. Durerea apare spontan, având fie un character progresiv, fie unul brutal D. Tabloul clinic este dominat de durere difuză E. Mai este denumită si “turbarea dinților”
A. Percuția în axul dintelui este moderat dureroasă B. Testele de vitalitate sunt intens pozitive C. Examenul radiografic va evidenția pierderea de țesut dur dentar în raport direct cu camera pulpară D. Caracterul durerii este pulsatil E. Caracterul durerii este lancinant
A. Reprezintă un stadiu al inflamației care deschide porțile proceselor de necrobioză B. Sunt compuse din două categorii de fenomene morfopatologice: diapedeza și procesele litice C. Tot timpul succed pulpitele acute seroase D. La excitanții termici li electrici, pulpita purulentă coronară răspunde numai la intensități foarte mari E. Fenomenul de hiperexcitabilitate care caracterizează activitatea nervoasă locală în pulpitele seroase, crește considerabil
A. Este difuză B. Este localizată și apare spontan sau în crize provocate de agenți termici C. Crizele dureroase sunt exacerbate de rece și apar mai ales noaptea D. Crizele dureroase sunt exacerbate de căldură E. Are caracter pulsatil
A. Este caracterizată prin dureri spontane, violente, localizate, aproape continue, cu caracter pulsatil, exacerbate nocturn B. Durerile nu cedează la calmante locale C. Pacientul nu are probleme la masticație D. Modificările pozitiei capului și ale corpului pot accentua durerea E. La examenul obiectiv, camera pulpară este deschisă
A. Sunt grupate în pulpite cronice deschise și închise B. Inflamația pulpară poate succeda unei pulpite seroase și chiar unei hiperemii pulpare C. Acțiunea macrofagelor începe întotdeauna din centrul procesului inflamator D. Acțiunea macrofagelor începe întotdeauna de la periferia procesului inflamator E. Condiția cronicizării inflamației este ca ăn cursul evoluției acesteia, camera pulară sa rămână închisă
A. Pulpa este compusa din 3 straturi B. Pulpa este compusa din 4 straturi C. Pulpa este compusă din 5 straturi D. Stratul superficial este alcatuit din țesut de granulație E. Nu conține straturi în componența sa
A. Pulpita cronica ulceroasă prezintă o cavitate carioasă profundă, cu deschiderea camerei pulpare, relevând o pulpă dentară de culoare roșu-închis spre brun, cu prezența ulcerațiilor superificiale B. Pulpita cronică granulomatoasă prezintă un polip pulpar de culoare roz și o suprafață rugoasă când este epitelizat C. Polipul pulpar este roșu-hemoragic, cu depozite de fibrina când nu este epitelizat D. Camera pulpară este închisă E. Polipul pulpar prezintă în partea superioară o oarecare mobilitate
A. Se întâlnesc des în clinică B. Au în majoritatea cazurilor o evoluție simptomatică din punct de vedere clinic C. Se organizează în condițiile unei camere pulpare închise D. Evoluează spre necroza pulpară E. Granulomul pulpar intern se întâlnește mai ales la vârstnici
A. Are loc subțierea pereților dentari până la perforarea lor B. Leziunea este în general nedureroasă C. Uneori, când localizarea pulpopatiei este in regiunea radiculară a dintelui, se poate vedea prin transparență, pulpa de culoare roz – pink spot D. Testele de vitalitate relevă sensibilitatea scăzută a pulpei E. Dacă leziunea este situată în apropierea apexului, imaginea radiografică poate fi asemănătoare cu cea a granulomului apical
A. Pulpita acuta seroasă parțială B. Necroza pulpară C. Pulpita cronica deschisă ulceroasă D. Pulpita cronică închisă granulomatoasă hiperplazică E. Pulpita acuta purulentă totală
A. Pulpita cronică deschisă ulceroasă B. Pulpita acută purulentă totală C. Necroza pulpară D. Pulpita cronică închisă propriu-zisă E. Hiperemia pulpară
A. 16 mm B. 15 mm
C. 21 mm D. 18 mm
E. 21 mm Răspunsuri corecte: a
A. 0,02 mm B. 0,03 mm C. 0,04 mm D. 0,06 mm E. 0,01 mm
A. 4% B. 5%
C. 6% D. 3%
E. 2% Răspunsuri corecte: e
A. 0,50 mm B. 0,70 mm C. 0,90 mm D. 0,40 mm E. 0,30 mm
A. faţa internă a curburii coronare B. faţa externă a curburii apicale C. faţa externă a curburii coronare D. faţa internă a curburii apicale E. ambele feţe ale curburii apicale
A. ruperea acelor în canal B. colorarea dintelui C. aspirarea sau înghiţirea acelor D. crearea de praguri sau dopuri de dentină E. fractura coronară
A. se folosesc în obturare împreună cu un material primar de obturare B. au rol de a sigila interfaţa rămasă între gutapercă şi pereţii canalului radicular C. au o stabilitate dimensională mai mică decât gutaperca D.au o stabilitate dimensională mai mare decât gutaperca E. au rol de a sigila cavitatea de acces
A. să fie radioopac B. să fie bacteriostatic C. să nu coloreze structurile dure dentare D. să nu se contracte în timpul întăririi E. să se întărească rapid
A. este o reaţie de chelatare B. duce la formarea eugenolatului de zinc C. are nevoie de formaldehidă ca şi catalizator D. este o reacţie de hidratare E. este o reacţie exotermă
A. cloroperca B. eucaperca C. cloroformul D. eucaliptolul E. obţinuţi prin dizolvarea gutapercii în solvenţi
A. au un pH bazic B. disociază în ioni de calciu şi hidroxil C. îsi pierd etanşeitatea în timp D. sunt cei mai stabili dimensionali E. au un pH acid
A. pe bază de hidroxid de calciu B. pe bază de răşini C. pe bază de eugenol D. pe bază de hidroxid de calciu E. pe bază de paraformaldehidă Răspunsuri corecte: b
A. este obiectivul final al terapiei endodontice B.are drept scop sigilarea de lungă durată a sistemului endodontic preparat și aseptizat în prealabil C. împiedică pătrunderea fluidelor tisulare și recolonizarea bacteriană D.C este obiectivul inițial al terapiei endodontice E. influențează succesul terapiei endodontice
A. previne percolarea și microinfiltrația exudatului periapical în canalul radicular B. previne reinfectarea cu microorganisme a spațiului endodontic C. sigilează foramenul principal și cele accesorii D. facilitează vindecarea leziunilor periapicale E. sigilează camera pulpară
A. de design-ul preparației endodontice B. de curățirea și prepararea corectă a canalului radicular C. doar de materialul ales în obturare D. doar de tehnica de obturare E. doar de irigarea corectă a spațiului endodontic
A. este umplerea completă, tridimensională a spațiului endodontic, cât mai aproape de joncțiunea cemento-dentinară B. necesită o cantitate cât mai mare de material de obturare primar, stabil dimensional C. necesită o cantitate minimă de ciment de sigilare (sealer endodontic) D. necesită o cantitate mare de sealer endodontic E.necesită o cantitate minimă de material primar de obturare
A. gutaperca B. sealer-ul endodontic C. hidroxidul de calciu D. hipocloritul de sodiu E. paraformaldehida R. C: a
A. ciment endodontic B. sealer endodontic C. pastă endodontică D. ciment de legare E. ciment de sigilare
A. 90%-10% B. 80%-20% C. 1/3 D. 50%-50% E. 10%-90% R. C: a
A. pacientul nu prezintă semne de parodontită apicală acută B. traiectul unei fistule existente este închis C. spațiul endodontic este curățat și debridat suficient și poate fi uscat D. există semne de umiditate canalară E. există sângerare la nivel apical
A. condensarea laterală B. compactarea verticală clasică C. tehnica Thermafil D. tehnica compactării termomecanice E. injectarea gutapercii termoplasticizate
A. condensarea laterală B. compactarea verticală clasică C. tehnica Thermafil D. tehnica compactării termomecanice E. injectarea gutapercii termoplasticizate
A. este o tehnică utilă în obturarea majorității canalelor radiculare B. este o tehnică simplă C. nu necesită aparatură sau instrumente scumpe pentru compactarea gutapercii D. este o tehnică rapidă E. este aplicabilă în majoritatea situațiilor clinice
A. un con master de gutapercă B. conuri accesorii de gutapercă nestandardizate C. doar conuri master de gutapercă D. doar conuri accesorii de gutapercă E. sealer endodontic
A. vârf ascuțit B. vârf rotunjit C. conicitate de 2% D. conicitate de 6% E. conicitate de 7%
A. spreader B. plugger C. heat-carrier D. compactor McSpadden E. freză Gates-Glidden
A. trebuie să se potrivească ca dimensiune diametrului determinat al foramenului apical B. trebuie să ajungă pe toată lungimea de lucru C. se probează în canalul radicular în prezența unui irigant D. se decontaminează în soluție de NaClO 5.25% și alcool E. se taie cu 1 mm mai scurt față de lungimea de lucru pe o leră de calibrat gutaperca
A. fără spire tăietoare și ascuțite la vârf B. de variate dimensiuni și conicități C. din oțel-inoxidabil sau nichel-titan D. fară spire tăietoare și plate la vărf E. palmare (hand-spreadere) și digitale (finger-spreadere)
A. spreder-ul trebuie să pătrundă cu 1 mm mai scurt ca lungimea de lucru în canale radiculare drepte B. spreder-ul trebuie să pătrundă cu 2 mm mai scurt ca lungimea de lucru în canale radiculare curbe C. se preferă spreadere palmare D. se preferă spreadere digitale E. spreder-ul trebuie să pătrundă cu 2 mm mai scurt ca lungimea de lucru în canale radiculare drepte
A. curățirea inadecvată a canalului B. blocarea canalului cu dentină C. insuficienta preparare a canalului radicular în treimea apicală D. prezența canalelor drepte E. existența unor praguri de dentină
A. un con de hârtie B. un con de gutapercă (pe vârful conului master) C. un ac de avans steril D. prin injectare E. cu un lentulo de mână
A. se alege un con master mai mic B. se alege un spreader mai mic C. se deplasează spreder-ul în interiorul și exteriorul canalului pentru a defroma gutaperca D. se reprepară canalul în scopul creșterii diametrului lui E. se alege un spreader mai mare
A. mărimea spreader-ului utilizat B. lărgimea și conicitatea preparației endodontice C. spațiul creat de spreader de-a lungul conului master D. tipul de sealer utilizat E. conicitatea conului master de gutapercă
A. sunt alese conuri accesorii prea mari B. spreader-ul ales este prea mic și nu crează spațiu suficient pentru con C. compactarea conului master a fost insuficientă D. sealer-ul începe să se întărească E. în toate situațiile de mai sus
A. scade semnificativ calitatea obturației radiculare B. determină apariția unor zone de goluri vizibile pe imaginea radiografică C. compromite în timp rezultatele obturației radiculare D. nu are importanță E. nu poate fi corectat imediat
A. secționarea tuturor conurilor de gutapercă cu un instrument încălzit B. compactarea în sens vertical a conurilor secționate, atât timp cât gutaperca, e caldă cu un plugger de dimensiune potrivită C. secționarea conului master cu freza D. îndepărtarea conurilor rămase cu o freză Gates-Glidden E. secționarea conurilor de gutapercă cu un bisturiu steril
A. apă distilată B. o buletă de vată sterilă îmbibată în alcool C. hipoclorit de sodiu 5,25% D. soluție de EDTA E. spray-ul de apă
A. Neomogen B. Stabil dimensional C. Tolerat biologic D. Inert
E. Omogen Răspunsuri corecte: b, c, d, e
A. Realizează cel mai frecvent și umplerea canalelor laterale B. Nu reuseste sa obtureze canalele laterale C. Realizează și umplerea foramenelor accesorii D. Pentru utilizarea acestei tehnici e necesară o preparație conică continuă a canalului radicular E. Nu trebuie să se țină cont de curburile natural ale canalului în mai multe planuri
A. Conuri de gutapercă doar standardizate B. Conuri de gutapercă cu conicitate mică C. Sealer endodontic adecvat D. Pluggere gradate E. Instrumente pentru transfer de căldură (heat carriers)
A. este ales cu 0,5-1 mm mai scurt decât lungimea de lucru B. este ales mai scurt deoarece nu este necesară obturarea până la nivelul foramenului apical C. este ales mai scurt deoarece în timpul compactării, materialul termoplasticizat avansează spre apical și se adaptează formei neregulate a foramenului apical D. va fi scurtat în funcție de lungimea și lățimea canalului E. va fi scurtat în funcție de lungimea și curbura canalului
A. Sunt instrumente pentru compactarea gutapercii B. Nu seamănă deloc cu spreader-ele C. Vârful lor este ascuțit D. Permit exercitarea forțelor verticale în timpul compactării E. Pot avea mânerul confecționat din metal sau silicon colorat
A. Sunt în număr de 7 B. Sunt în număr de 9 C. Sunt disponibile în două seturi pentru dinții posteriori și pentru cei anteriori D. Între cele două seturi există doar o diferență de angulație între partea activă și mâner E. Toate instrumentele sunt marcate la nivelul părții active prin niște inele gravate, situate la interval de 5 mm unul de altul
A. Conul master va fi dezinfectat prin imersie, timp de 1 minut, în NaOCl 5,25%, după ce a fost adaptat și probat B. Conul master va fi dezinfectat prin imersie, timp de 1 minut, în NaOCl, 5,25%, înainte de a fi adaptat și probat C. Conul master se imersează în alcool etilic 90grade, pentru a înlătura eventualele cristale solubile de pe suprafața conului D. Este contraindicate imersia conului master în alcool etilic E. Ultimul pas este uscarea conului master pe o compresă sterilă
A. În general se folosesc 3 pluggere de diferite dimensiuni B. Plugger-ul mic, subțire trebuie sa ajungă până în treimea apicală, la 4-5 mm de limita apicală a preparației C. Cand este ales plugger-ul, nu se tine cont de forma preparației D. Când este ales plugger-ul se tine cont de diametrul preparației E. Adâncimea de penetrare în canal va fi marcată cu ajutorul stopper-ului de silicon
A. Sealer-ul poate fi aplicat în canal cu ajutorul ultimului instrument utilizat la preparare B. Va fi aplicat în strat gros , consistent în canalul radicular C. Nu se folosește instrumental Lentulo pentru aplicarea sealer-ului D. Se aplică sealer și pe ultimii milimetri ai conului master E. Nu se aplică deloc presiune pe conul master, pentru a nu reflua seler-ul
A. Forma preparației este conică doar apical B. Conul master este adaptat corect C. Temperatura este aleasă corect, în cazul folosirii unui heat carrier cu comandă electronică D. Vârful heat-carrier-ului sau al pulgger-ului, va fi plasat mai aproape de 4-5 mm față de foramenul apical E. Conul master este ales cu un număr mai mare decât ultimul ac folosit la prepararea canalului
A. Se mai numește si Back-Fill B. Se mai numește si Down-Pack C. Se realizează după etapa de down-pack D. Se realizează înainte de etapa de down-pack E. Tradițional, această etapă se realizează cu mici bucățele de gutapercă tăiate dintr-un con de aceeași mărime cu master-ul
A. Densitatea obturației B. Absența golurilor C. Absența obligatorie a micilor butoane de sealer (sealer puffs) de la nivelul foramenelor D. Dacă conul master a fost bine adaptat, puff-urile de sealer sunt mai mari la nivelul canalelor laterale decât la nivelul foramenului principal, unde pot fi chiar absente E. Puffurile de sealer confirmă eliminarea în totalitate din circuitul biologic a spațiului endodontic
A. Poate fi considerată o variantă simplificată a tehnicii clasice, preconizată de Schilder B. Alterează calitativ rezultatul final C. Pentru utilizarea acestei tehnici sunt necesare: o sursă de căldură System B și un sistem de injectare (ex. Obtura II) D. Se mai poate folosi și noul sistem Elements Obturation E. Este o tehnică imaginată tot de Schilder
A. Conține sursa de căldură, piesa de mână și inserturile B. Temperatura selectată la sursa de căldură nu trebuie sa fie mai mare de 100 grade Celsius C. Temperatura de la vârful insertului este monitorizată permanent de un microprocessor, fiind astfel menținută constantă D. Piesa de mână este atașată la sursa de căldură printr-un cablu electric E. Inserturile sunt atât pluggere cât și heat carrier
A. Este un sistem care nu folosește gutaperca încălzită B. Piesa de mână este de tip pistol C. Canulele de injectare sunt din argint, de diferite dimensiuni D. Se utilizează conuri de gutapercă E. Se utilizează batoane de gutapercă disponibile în două consistențe, regular și flow
A, Tehnica acestui tip de obturație consă în mișcarea orizontală a instrumentului hybrid plugger/heat carrier prin centrul unui material thermoplastic (gutapercă sau Resilon) B. Mișcarea folosită este menită să distribuie eficient materialul thermoplastic în spațiul endodontic C. Prin această metodă sunt umplute cu material de obturație detaliile de microanatomie D. Niciodată însă nu se vor putea umple toate ramificațiile laterale ale canalului principal E. Este o tehnica greoaie
A. Tehnica Schilder este o tehnică cu undă de compactare întreruptă B. Plugger-ele System B nu aproximează forma preparațiilor conice C. În tehnica Buchanan, etapa de down-pack se realizează printr-o singură mișcare, de încălzire și compactare simultană D. În cazul tehnicii clasice, pătrunderea materialului de obturație în canalele accesorii și laterale este pornită și oprită succesiv E. În tehnica Buchanan, compactarea are loc simultan la toate nivelele
A. Pregătirea canalului este diferită de cea folosită în tehnica clasică B. Se folosesc drept conuri master, conuri de gutapercă GT (Maillefer) sau Autofit (SybronEndo) care corespund ca li conicitate, conicității preparației obținute cu sistemul rotativ GT Files C. Chiar daca acestea au vârful ascuțit, nu este necesară folosirea lerei D. Uscarea canalului se face cu conuri de hârtie necalibrate E. În cazul canalelor lungi, se va utiliza un plugger mai mic care să pătrundă sufficient
A. Gutaperca caldă se compactează cu cel mai mic plugger rece, formându-se astfel platoul de la care se pornește compactarea B.Se pornește căldura , prin apăsarea arcului de activare, conducând plugger-ul prin masa de gutapercă, până stopper-ul de silicon se situează la 3-4 mm de reperul coronar C. Faza de la punctual b. durează între 1,5-3,5 minute D. La 3-4 mm de poziția finală, este oprită căldura E. Plugger-ul nu își va mai continua mișcarea de avansare
A. Se realizează cu plugger-ul încălzit B. După 1 secundă după oprirea căldurii, plugger-ul este scos rapid din canal C. Se poate aplica căldură și mai mult de 1 secundă D. Cu un plugger rece, se compactează masa de gutapercă apicală E. Nu este necesară compactarea masei de gutapercă apicală
A. Se poate realiza doar cu sistemul Obtura II B. Obturarea cu sistemul Obtura II este o metodă greoaie si laborioasă C. Dacă nu se efectuează cu grijă, pot apare goluri D. Canula nu trebuie sa fie neapărat fierbinte înainte de a începe injectarea E.Nu este necesară măsurarea adâncimii de penetrare
A. Se ajustează stopperul de silicon pe plugger-ul B, astfel încât vârful acestuia să depășească nivelul golului B. Se introduce plugger-ul B încălzit în canal până când trece de gol și se sistează căldura, lăsând plugger-ul să se răcească în canal C. După 5 secunde, plugger-ul rece se eliberează din masa de gutapercă D. Spatial rămas liber nu se umple cu nimic E. În spatial rămas liber se injectează gutapercă cu pistolul Obtura
A. Se poate realiza și cu două conuri de gutapercă și System B B. Se alege un con de gutapercă de aceeași conicitate cu a conului master și a plugger- ului B utilizat initial C. Conul pentru back-fill nu trebuie tapetat cu sealer când este introdus în spatial rămas liber D. Temperatura de lucru va fi reglată la 100 grade Celsius E. Căldura se activează pentru 1-2 minute
A. Se obține o hidraulică îmbunătățită în etapa de down-pack folosind această tehnică B. Cu ajutorul ei, nu se pot umple mai multe canale laterale C. Presupune injectarea unei cantități suplimentare de gutapercă, pe lângă conul master D. După ce plugger-ul avansează la 3-4 mm de poziția finală, temperature va fi reglată la 300 grade Celsius E. În această tehnică nu mai este necesară etapa de back-fill
A. Se referă la obturarea prin injectare B. Se mai numește și Tehnica Squirt C. În locul conului master, în canal se va găsi sealer D. Este un protocol foarte simplist E. Se poate folosi și în cazul unui canal cu diametru apical foarte mare
A. Nu necesită valuri repetate de injectare de gutapercă termoplasticizată și compactare B. Timpul necesar umplerii canalului radicular variază de la câteva secunde la câteva minute C. Este o tehnică foarte rapidă D. Gutaperca injectată este într-o stare semisolidă E. Gutaperca injectată este lichidă
A. Se aleg 3 plugger-e de același diametru B. Primul plugger trebuie să ajungă până la 4-5 mm de lungimea de lucru și să asigure compactarea gutapercii în treimea apicală a canalului radicular C. Al doilea plugger va compacta gutaperca din treimea medie a canalului D. Nici unul din cele trei pluggere nu este necesar să se probeze anterior compactării, în canalul radicular E. Al treilea plugger va realiza platoul de gutapercă final
A. Sealer-ul se introduce în canal cu ajutorul unui con de hârtie B. Sealer-ul trebuie să reflueze din canal C. Această tehnică necesită o cantitate mare de sealer, tocmai din cauza ne-utilizării unui con master de gutapercă D. Se folosește sealer în exces deoarece gutaperca nu reușește să umple spatial endodntic în totalitate E. Sealer-ul este necesar să se prepare într-o consistență foarte fluidă
A. Gutapercă rămâne în stare termoplastică timp de 20-30 de secunde de la injectare B. În timpul injectării nu este necesară menținerea unei presiuni constant pe trăgaci C. Pe măsură ce gutaperca pătrunde în canal și umple spațiile goale, va exercita o presiune înapoi care va ridica vârful canulei din canalul radicular D. Presiunea exercitată în timpul pătrunderii în canal va impinge gutaperca spre exterior E. Este indicat să se repete minimum 3 valuri de injectare-compactare manuală pentru a evita golurile din masa de gutapercă
A. Se mai numește și Tehnica McSpadden B. Este o tehnică introdusă foarte recent C. Pentru realizarea acestei tehnici, se folosește un instrument de oțel denumit compactor McSpadden D. Compactorul McSpadden este răsucit spre înainte E. Compactorul McSpadden este descries uneori ca un ac Hedstrom invers
A. Este într-o piesă cu turație înaltă B. Este fixat într-o piesă de mână la turație joasă C. Are o conicitate de 2% D. Diametrele de la vârf sunt variabile E. Diametrele vârfului corespund standardizării ISO a instrumentelor endodontice
A. Plasticizarea gutapercii de către căldura fricțională degajată de instrument B. Căldura fricțională variază între 30 și 60 grade Celsius C. Gutaperca este împinsă înspre lateral și apical D. Pentru folosirea acestei tehnici cavitățile de acces nu trebuie să fie foarte extinse E. În această tehnică nu există riscul fracturării instrumentului în spațiul canalului radicular
A. Conține compactoarele McSpadden cu conicitate 2% și dimensiuni la vârf de 25, 30, 35 B. Recent au apărut și alte instrumente asemănătoare unui ac Hedstrom invers C. Noile instrumente sunt disponibile în lungimi de 21 și 25mm D. Există și compactoare confecționate din aliaje de nichel-titan, fără a avea modificări ale flexibilității E. Recent au apărut și alte instrumente asemănătoare unui ac Reamer invers
A. Se alege dar nu se probează în canalul radicular B. Trebuie să fie de conicitatea și diametrul preparației endodontice C. Conicitatea minima a lui, trebuie să fie de minimum 4% D. Conul master trebuie să fie în contact cu pereții canalului E. Conul master trebuie sa ajungă exact până la lungimea de lucru
A. În cazul canalelor de formă ovală și suficient de largi, este bine ca pe lângă conul master să se introducă și un con accesor B. Unii autori nu recomandă inserarea unui con accesor alături de conul master C. Unii autori recomandă, anterior compactării termo-mecanice propriu-zise, chiar condensarea laterală a conului master si a conului/ conurilor accesorii D. Unii autori recomandă, după crearea platoului de gutapercă, prin secționarea conurilor cu un instrument încălzit, compactarea asupra acestuia cu compactorul neturat E. Secționarea conurilor nu se face cu un instrument încălzit
A. Se alege în funcție de lungimea de lucru B. Lungimea la care va pătrunde turat în canal va fi cu 4-5mm mai scurtă față de lungimea de lucru C. Compactorul ales poate fi și cel de 15 (0,15mm) D. Compactorul fixat în piesa contraunghi nu trebuie să prezinte interferențe la nivel coronar E. Sensul de rotație al compactorulul trebuie să fie obligatoriu cel orar
A. Conul master se probează în canalul uscat B. Sealerul se aplică în canal cu un con de hârtie C. După cimentarea conurilor în canal, acestea se secționează la nivelul orificiului coronar cu un instrument de mână încălzit D. Conurile se mai pot secționa și cu un plugger de tip System B E. Sealerul se aplică în canal cu ajutorul unui instrument Lentullo
A. Compactorul de turează între 5000 – 10000 de rpm B. Se aplică deasupra platoului de gutapercă C. Se avansează cu compactorul turat înspre apical, fără a exercita presiuni laterale D. Compactorul turat, nu ramolește gutaperca decât înspre apical E. Canalele laterale nu vor putea fi sigilate nici în această etapă
A. La nivelul orificiului coronar, gutaperca nu mai trebuie compactată B. Gutaperca se va compacta la nivelul orificiului coronar, atâta timp cât ea se menține în stare termoplastică C. Prin această tehnică nu va exista vreun exces de gutapercă pe pereții laterali D. Plugger-ul cu care se va compacta gutaperca la nivel coronar trebuie să aibe diametrul cât mai mic E. Compactarea gutapercii la nivel coronar se va face în sens vertical
A. Este deosebit de importantă existența și confirmarea unei preparații endodontice cu stop apical B. Este deosebit de importantă realizarea unei preparații cu conicitate crescută în ultimul mm apical C. Este deosebit de importantă realizarea unei preparații cu parallelism în zona apicală D. Daca preparația nu se realizează cu stop apical, depășirea cu material de obturație, chiar dacă conul este adaptat diametrului preparației, este inevitabilă prin această tehnică E. În nici un caz, prin tehnica compactării termomecanice, nu se poate realiza o obturație în depășire
A. Cel mai frecvent accident este reprezentat de fractura compactorului în canalul radicular B. Un alt accident este reprezentat de trecerea compactorului prin masa de gutapercă și fracuta sa, dincolo de foramenul apical C. Fractura compactorului în canal, se poate datora folosirii compactorului în rotație inversă în timpul compactării D. Fractura compactorului în canalul radicular se datorează, folosirii unui compactor prea mare pentru preparația endodontică efectuată, folosirea unei viteze de rotație prea mare E. Cavitatea de acces subdimensionată nu favorizează apariția accidentelor în cazul tehnicii compactării termomecanice
A. Hidraulica este îmbunătățită și dacă conul master nu este perfect adaptat preparației B. Hidraulica nu poate fi îmbunătățită niciodată înaintea etapei de down-pack C. Compactorul termomecanic, este introdus turat în masa de gutapercă, cu presiune vertical, după tăierea conului master la nivelul orificiului coronar și formarea platoului initial de compactare D. Apare o contrapresiune, data de masa de gutapercă termoplastifiată E. Contrapresiunea dată de gutaperca termoplastifiată nu tinde să scoată instrumental din canal
A. Este cunoscută în literatură ca tehnica Thermafil B. Folosește gutapercă în faza beta C. Obturatoarele Thermafil conțin suportul sau miezul și gutapercă în faza alfa D. Suportul pe care este plasată gutaperca poate fi din plastic, oțel inoxidabil sau titan E. Încălzirea gutapercii are loc într-un cuptor special – ThermaPrep Plus
A. Este setat astfel încât încălzirea gutapercii se face electronic B. De pe panoul frontal se alege diametrul obturatorului C. De pe panoul frontal se poate alege și conicitatea obturatorului D. Trebuie setat și timpul de lucru E. Timpul de lucru este prestabilit automat
A. Sunt alcătuite dintr-un mâner, suportul de cauciuc și gutaperca în faza alfa B. Au fost destinate obturării canalului radicular preparat cu instrumente rotative din aliaje de nichel-titan C. Sunt alcătuite dintr-un mâner, suportul de plastic și gutaperca în faza alfa D. Au fost destinate obturării canalului radicular preparat cu instrumente ale sistemului Profile E. Au o conicitate de 4%, constantă pe toată lungimea lor
A. Au un suport de plastic cu o lungime de 25mm B. Acest suport prezintă un șanț de-a lungul său, ce are avantajul unei flexibilități sporite C. Mânerul obturatoarelor este colorat, dar nu respectă codul culorilor din standardizarea ISO a instrumentarului endodontic D. Obturatoarele Thermafil sunt disponibile în 17 mărimi E. Miezul de plastic, prezintă un stopper de silicon
A. Nu se mai utilizează în present la scară largă B. Manipularea lor este greoaie C. Calitatea obturațiilor obținute cu ajutorul lor este foarte bună D. Gutaperca ce căptușește miezul suport are o bună adaptare la pereții canalului radicular E. Manipularea lor este extreme de ușoară
A. Obturatorul ales trebuie să corespundă ca mărime diametrului apical al preparației endodontice B. Obturatorul trebuie să pătrundă în canalul radicular cu 1 mm mai scurt față de lungimea măsurată a canalului C. Obturatoarele pot trebuie verificate și probate în canal D. Se apelează la niște instrumente special – verifiers, din aliaj de nichel-titan, care permit verificarea mărimii obturatorului E. Aceste instrumente , verifiers, nu trebuie să sufere interferențe la nivel coronar sau de-a lungul traiectului preparației
A. Sealerul se introduce în canalul radicular în cantitate mare B. Excesul de sealer se poate îndepărta cu un con de hârtie C. Este recomandat să se îndepărteze gutaperca de pe ultimul mm apical al obturatorului cu o lama de bisturiu sterile D. Stopper-ul se fixează la lungime de lucru E. Obturatorul se așează într-unul din endo-lifturile cuptorului de încălzire ThermaPrep Plus, întotdeauna de mâner, nu de stopper
A. Obturatorul se introduce brusc in canalul radicular B. Obturatorul se introduce în canal cu mișcări de rotire-contrarotire C. Dupa aproximativ 10 secunde de la inserția sa pe lungimea de lucru, obturatorul poate fi secționat la nivelul orificiului coronar al canalului radicular D. Obturatorul se secționează cu freze globulare special de turbine E. Gutaperca rămâne în stare termoplastică timp de 5 minute
A. Pacientul se reporgramează după sigilarea coronară prvizorie B. Spatial necesar pentru inserția pivotului se realizează cu freze speciale ale sistemului Thermafil C. Frezele special ale sistemului Thermafil permit dezobturarea pe două treimi a canalului radicular D. Frezele pentru tăierea obturatoarelor Thermacut Burs sunt disponibile în 4 dimensiuni: ISO 010, 012, 014 și 016 E. Frezele Post-Space Burs sunt disponibile în 3 dimensiuni: ISO 005, 007 și 009
A. Primele materiale adezive introduse în endodonție au fost cele pe bază de ionomeri de sticlă B. Obturațiile radiculare cu material de tipul ionomerilor sunt foarte eficiente din punct de vedere al etanșeității C. Alte materiale adezive la pereții canalului radicular, apărute în endodonție sunt cele de tipul compozitelor cu priză duală D. Materialele adezive de tipul compozitelor cu priză duală asigură sigilarea spațiului endodntic față de fluidele tisulare periapicale și o sigilare bună la nivelul orificiului coronar al canalului radicular E. Materialele de tipul compozitelor cu priză duală au dezavantajul că permit, în timp, recontaminarea cu fluide din cavitatea bucală
A. Material introdus cu mult timp în urmă pe piața produselor destinate obturării canalului radicular B. Este un izomer al gutapercii C. Conține un sealer pe bază de rășini composite duale, primer-ul, rășina de fluidificare și conurile Resilon D. Este un material polimeric sintetic thermoplastic E. Sigilează canalul radicular semnificativ mai bine decât gutaperca
A. Conține sulfat de bariu pentru radioopacitate B. Conține copolimeri metacrilici ce îi permit să reacționeze cu sealer-ul adeziv și primer-ul autodemineralizant C. Este un material toxic D. Este biocompatibil, radioopac și termoplastic E. Are o radioopacitate inferioară gutapercii
A. Este foarte dificil de îndepărtat din canalul radicular B. Este disponibil sub formă de conuri standardizate de diferite mărimi și conicități C. Este disponibil și sub formă de conuri nestandardizate sau accesorii și pellet-uri pentru sistemul Obtura D. Are o termoplasticitate mai mare decât a gutapercii E. Are o termoplasticitate mai scăzută decât a gutapercii
A. Este o rășină compozită duală B. Conține o matrice organică și o umplutură anorganică C. Conține o matrice anorganică și o umplutură organică D. Se găsește într-o seringă cu două compartimente E. Este automixabil
A. Are priză duală auto și foto B. Este indicat să fie polimerizat imediat după finalizarea obturației radiculare dinspre coronar, 40 secunde D. Va elibera pasiv ioni de calciu și ioni hidroxil E. Este non-citotoxic, non-mutagenic, iritativ
A. Este o soluție apoasă de monomeri acizi, HEMA și inițiatori de polimerizare B. Permite adeziunea sealer-ului la pereții canalului radicular C. Nu polimerizează D. Formează monoblocul endodontic care fortifică dinții tratați endodontic E. Scade rezistența la fratură a rădăcinilor
A. Resilon poate fi folosit în oricare din tehnicile de la obturația cu gutapercă B. Singurele diferențe apar la metodele de prepare a canalului C. Dacă se utilizează System B-Obtura, temperature trebuie să fie mai mica decât în cazul folosirii gutapercii D. Iriganții folosiți sunt aceiași ca și la tehnicile de obturare cu gutapercă E. Folosirea hipocloritului de sodiu ca irigant final, afectează procesul de adeziune dentinară
A. Ultimul irigant folosit înainte de obturarea canalului cu Resilon, este de preferat sa fie soluția de EDTA 17% B. Conurile și pellet-urile de Resilon se decontaminează prin imersie în soluție de clorhexidină 2% C. Primerul se introduce excesiv în canal D. Sealer-ul Resilon se automxează și se introduce în canal pe un ac de avans răsucit în sensul acelor de ceasornic E. Sealer-ul nu se poate introduce prin injectare
A. Vârful conului master este introdus în sealer și conul este plasat în poziția corectă în canalul radicular B. Pentru a evita depășirea cu sealer dincolo de foramen, conul este plasat cu mișcări ușoare C. Pentru realizarea obturației radiculare , sunt necesare tehnici special D. Poziția conului master nu se poate verifica decât după finalizarea obturației E. Obturația radiculară se poate realiza prin oricare din tehnicile descrie la obturația cu gutapercă
A. Se începe înainte ca obturația radiculară să fie finalizată B. Se fotopolimerizează dinspre coronar timp de 20 secunde C. Determină o sigilare coronară rapidă a interfeței pereți dentinari- primer- sealer D. În profunzime sealer-ul va polimeriza complet în 45 de minute de la finalizarea obturației E. Fotopolimerizarea dinspre coronar se face după ce obturația radiculară este finalizată
A. Este una din cele mai dificile situații clinice B. Nu se mai poate realiza cu gutapercă și sealer C. Obturația radiculară a acestor dinți implică folosirea unei bariere apicale dure D. Cel mai folosit material este MTA-ul (trioxide agregat mineral) E. MTA-ul va umple tot canalul radicular
A. Trebuie realizată o debridare riguroasă a treimii apicale, sub control microscopic B. Trebuie îndepărtate toate resturile existente din materialul de obturație astfel încât MTA-ul să poată fi plasat în contact direct cu pereții radiculari C. Chiar dacă dinții au fost rezecați, nu e nevoie de griji special D. Atenția medicului trebuie sa se concentreze doar pe controlul umidității E. Atenția medicului trebuie să se concentreze pe plasarea MTA-ului cât mai aproape de foramenul apical
A. Controlul sângerării trebuie să fie perfect B. Debridarea apicală trebuie efectuată cu menajarea țesutului periapical C. În cazul unei hemostaze foarte bune se poate utiliza chiar si hipoclorit de sodiu 5,25% încălzit D. Este necesară folosirea unor agenți hemostatici E. Plug-ul apical trebuie să aibe minim 6 mm
A. Nu sunt necesare instrumente speciale B. Sunt necesare și instrumente speciale, utile în debridarea și curățirea la nivel apical a canalului radicular C. Aceste instrumente speciale sunt îndoite într-un unghi de 200 grade D. Pentru compactarea la nivel apical a plug-ului de mTA se folosesc doar pluggere de mână tip Schilder E. Pentru compactarea la nivel apical se mai pot folosi și pluggere Dovgan cu două capete active
A. Se face cu port-amalgamul B. Se face cu orice fel de instrument care prezintă o parte retentive C. Se face cu instrumente de transport, asemănătoare unui port-amalgam D. Se face cu instrumente Dovgan carriers E. Se face cu instrumente disponibile în 3 mărimi , ce se pot precurba anterior introducerii lor în canal
A. Canalul radicular se usucă cu conuri de hârtie B. Canalul radicular se usucă cu ajutorul canulelor subțiri de irigare C. MTA-ul trebuie introdus cu 3-4 mm mai scurt decât lungimea de lucru D. În compactarea MTA-ului nu se poate utiliza capătul bont al unor conuri de hârtie E. Toată cantitatea de MTA se compactează dintr-o data
A. Uneori se refluidifică după activarea ultrasonică și astfel poate fi împins mai apical B. Absența activării ultrasonice duce la formarea unor goluri între porțiile de MTA C. În cazul în care operatorul decelează un exces de umiditate la nivelul MTA-ului plasat, nu există nimic care să îndepărteze acest exces D. Excesul de MTA se poate îndepărta de pe pereții canalului radicular cu ajutorul unei K-file de seria a IIIa E.Plug-ul apical de MTA se verifică ca poziție li grosime printr-o radiografie de control
A. Se întărește complet în peste 7 ore B. Nu se realizează etapa de back-fill cu gutapercă termoplasticizată în aceeași ședință C. Prize MTA-ului are loc în mediu uscat D. Nu există nici o incompatibilitate între MTA și oricare dintre adezivi, cimenturile și pivoții folosiți în reconstituire E. În cea de-a doua ședință se verifică consistența și întărirea MTA-ului
Yüklə 3,31 Mb. Dostları ilə paylaş:
|