Organizaţii europene şi euroatlantice prof univ dr. Andrei popescu obiective
Yüklə 0,96 Mb.
|
| Sistem. Cuvântul ca atare este unul dintre cele mai vechi, şi nu o
creaţie a secolului XX, aşa cum s-ar crede. Etimologic, provine din grecescul systema, reuniunea mai multor lucruri într-un tot (ansamblu organizat). Conceptul de sistem are o dublă condiţionare: materială şi spirituală: 1. Un ansamblu de elemente, obiecte, stări, procese existente în realitatea lor. 2. Construct mental în vederea cunoaşterii acestor realităţi. Există deci două tipuri de sisteme: concrete şi abstracte. Orice sistem este un ansamblu de elemente aflate în conexiune, alcătuind o structură integrată (întreg) cu proprietăţi şi funcţii proprii, distincte de proprietăţile părţilor componente. Organizarea presupune existenţa unor grade de manifestare a interrelaţiilor statornicite între părţile (stările) diferitelor sisteme. După cum se ştie, societatea, privită într-o abordare sistemică, constituie un sistem social global, adică un ansamblu de relaţii, procese şi activităţi umane aflate în interacţiune dinamică, având ca finalitate crearea bunurilor materiale şi valorilor spirituale menite să asigure existenţa şi progresul social.
Între sistemul politic şi sistemul social global există un raport ca de la parte la întreg, sistemul politic reprezentând o parte a sistemului 51 social global, şi anume acea parte care se referă la elementele de organizare şi conducere a vieţii sociale. Societatea este un sistem social global, deoarece omul ca element fundamental al societăţii este, în primul rând, o fiinţă socială, care comunică şi intră în relaţii interumane cu semenii săi. În literatura de specialitate, deşi societatea este privită ca un sistem social global, mulţi o consideră mai mult decât un sistem social global, sau un sistem social global de un anumit fel, şi anume un sistem social global care se reflectă pe sine şi întreg universul şi care are posibilitatea de perfecţionare continuă. Ca orice sistem, şi cel macrosocial reprezintă un ansamblu de elemente aflate în conexiune şi interacţiune reciprocă, alcătuind un întreg cu funcţii şi caracteristici proprii, calitativ distincte. Ordinea lăuntrică a oricărui sistem este dată de natura şi dinamica relaţiilor dintre părţi şi întreg, ca raporturi dintre sistem şi subsisteme. Coeziunea legăturilor interne ale unui sistem este mult mai puternică decât aceea a legăturilor sistemului cu exteriorul. Totodată, orice sistem este un subsistem al unui sistem mai cuprinzător. Abordată din diferite unghiuri de vedere, societatea, ca sistem social global, este alcătuită din mai multe subsisteme care, luate fiecare în parte, constituie sisteme de sine stătătoare, cu specific, relaţii, dinamică şi activităţi proprii. În mod cert, societatea omenească privită ca sistem social global nu poate fi redusă la nici una din componentele sale şi nici nu reprezintă doar suma acestora. Sistemul societal, ca sistem complex, este relativ deschis, capabil nu numai de autoreglare, ci şi de autoperfecţionare. Corelaţia de interdependenţă dintre sistemul social global şi sistemul politic este esenţială prin faptul că sistemul politic ca subsistem al unui sistem social global, mai ales prin componenta sa – puterea politică, constituie liantul necesar al dinamismului tuturor subsistemelor care alcătuiesc societatea globală, asigurând organizarea şi conducerea la nivelul întregii societăţi.
Yüklə 0,96 Mb. Dostları ilə paylaş:
|