Paul goma cod „BĂrbosul”

Nu mă pot stăpâni să-l citez pe şeful Dvs. direct şi poetul, pansatorul şi arătosul D. Popescu [subliniere, dublată la „pansatorul”, la „arătosul” şi, pe margine, de trei bare verticale şi de trei semne de exclamare, încercuite, vorba fiind de Popescu-Dumne-zeu, n.m.]: „Vă asigur de stima mea reciprocă”. Încă un citat din. Antzcitatul: „Femeile ele însuşi.” Mai am – pentru că şi Dânsul posedă. Cu stimă (dar nu recipropesciană)

Adăugat de mână – de mine:

P. S. Ministerul de Interne nu mi-a acceptat cererea, motivând că. M. I. nu e în măsură să acorde o asemenea aprobare, ci Direcţia Vămilor; că, după ce voi aduce aparatul în ţară, M. I. nu-mi va da aprobare de funcţionare.

Exact ceea ce aştept [sublinere triplă, pe margine bare – semne de mirare, de exclamare]

P-gCopiez „măsurile” luate ca urmare a cererilor mele de autorizare a unui Gestetner. Prima hârtie pe care o am este datată „29 ianuarie 1974”: „Nota raport „Din anul 1971 unitatea noastră îl are în lucru pe numitul Paul Goma, scriitor, fost condamnat (.) cunoscut cu activitate ostilă partidului şi statului nostru.

„încă din 1971 au fost instalate mijloace T. O. la locul de muncă şi din 10 iunie 1973 şi la domiciliu.

„în timpul urmăririi informative, folosind reţeaua informativă şi mijloacele T. O., s-au stabilit următoarele [cale de o pagină şi ceva, pe puncte, „activitatea„ mea] „Având în vedere cele de mai sus precum şi pericolul social deosebit pe care-1 prezintă activitatea lui P. G., rugăm să aprobaţi continuarea menţinerii şi exploatării mijloacelor T. O. instalate la domiciliul [?] până la clarificarea cazului.

„în ceea ce priveşte postul de la sediul redacţiei „România Literară„ vom lua măsuri de scoatere a instalaţiei [vor fi reparat peretele spart? Nu ştiu], întrucât obiectivul merge foarte rar în biroul respectiv şi eficienţa este scăzută.” „Şeful direcţiei, general maior Dumitru Borşan”.

A doua zi („30 ianuarie 1974”), alt raport: „Din materiale verificate rezultă că Paul Goma a făcut cerere prin care solicită organelor M. I. aprobarea de a aduce în ţară un aparat de multiplicat mecanic (şapirograf) pentru a-1 folosi în scopuri personale.

„Analizând baza legală a unei eventuale aprobări am constatat că Decretul 148/2 aprilie 1964 privind regimul multiplicatoarelor şi al materialelor necesar scrisului, prevede următoarele: „Art. l – Organizaţiile socialiste şi oricare alte organizaţii (.) sânt obligate să le înregistreze la org. De miliţie.

— Deţinerea sau folosirea de către persoanele fizice a multiplicatoarelor precum şi a materialelor necesare reproducerii diferitelor scrieri, ca: matriţe, litere de cauciuc şi paste, este interzisă.

„Art. 2-(.) „în altă ordine de idei H. C. M. 2288/1969 stipulează: „Constituie contravenţie la normele privind regimul multiplicatoarelor, al materialelor necesare reproducerii scrierilor şi al ştampilelor şi al sigiliilor fără stema R. S. R.” „(.) în art. 7 se prevede că multiplicatoarele (.) deţinute ilegal de persoane fizice se confiscă”.

Nu ştiu când va fi demarat „planul de măsuri „ETHOS„„ – ce culţi, desculţii!

— Am documentul din martie 1974 care zice: „Un grup de elemente [!] (Paul Goma, Dumitru Ţepeneag şi Virgil Tănase) [numele proprii sunt scrise în întregime cu majuscule – n.m.], membri ai Uniunii Scriitorilor sau Fondului Literar, prin acţiunile ostile ce le întreprind, urmăresc să creeza o atmosferă necorespunzătoare [!] în rândul oamenilor de litere din ţara noastră. În mod deosebit din a doua parte a anului 1973 aceştia au încercat să polarizeze în jurul lor scriitori tineri printre care Virgil Mazilescu, Cezar Ivănescu, Daniel Turcea, Florin Gabrea, Mihai Ursachi, o parte dintre ei nemulţumiţi că nu li se publică unele din lucrările prezentate la edituri sau reviste.

„în ziua de 27 februarie 1974 conducerea ministerului a analizat (.). S-au reliefat concluzii cu privire la concepţia de lucru (.) subliniindu-se următoarele: „a) Activitatea duşmănoasă desfăşurată de susnumiţii este produsul influenţei şi instigărilor ostile [!] din exterior îndeosebi ale grupului de intelectuali reacţionari de la Paris format de Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Ion Cuşa, Leonid Mămăligă şi alţii, precum şi de funcţonari ai postului de radio 'Europa Liberă'.

„Atitudinea lui Paul Goma şi [a lui] Dumitru Ţepeneag nu se bucură de apreciere sau adeziune din partea scriitorilor români ci dimpotrivă sunt repudiaţi, considerând că sub acest paravan ei îşi ascund de fapt incapacitatea profesională.

„b) Măsurile informative [subliniat de mână] de cunoaştere a activităţii lor, trebuiesc luate de aşa manieră încât să nu dea posibilitatea la declanşarea de campanii publicitare [subl. De mână] împotriva ţării noastre şi crearea artificială a unor cazuri.

„/” procesul de urmărire să se aibă în vedere descoperirea acelor fapte, comportări ori atitudini care îi compromit în opinia publică, ori dacă comit infracţiuni de drept comun [s.d.m.], creându-ne posibilitatea să acţionăm asupra lor şi pe această linie. Permanent să informăm organele în drept [s.d.m.] pentru a întreprinde asupra lor măsuri administrative, atunci când situaţia impune acest lucru.

„c) Prin mijloacele muncii informativ-operative să se stabilească din timp, pentru a fi controlate toate contactele lui P. G., D. Ţ. şi V. T. cu emisari ai emigraţiei reacţionare, ziarişti din Occident, turişti sau funcţionari ai unor ambasade [s.m.m.], urmând să precizăm ce alte acţiuni intenţionează să întreprindă, ce procedee vor folosi, în scopul documentării şi contracarării acestei activităţi.

„Vom depista şi controla căile ilegale prin care aceste elemente trimit în Occident manuscrise [s.d.m.] cu conţinut necorespunzător sau furnizează anumite date emigraţiei [s.d.m.] reacţionare în legătură cu „atmosfera„ din rândul oamenilor de litere din ţara noastră, procedându-se la sancţiuni conform legilor în vigoare [s.d.m.] „Să se documenteze, cu probe, întreaga activitate infracţională desfăşurată în ţara noastră şi în străinătate [s.d.m.] de P. G., D. Ţ., V. T. şi legăturile acestora, astfel încât să fim pregătiţi în orice moment pentru a lua împotriva lor măsurile corespunzătoare.

„Pentru cunoaşterea permanentă a poziţiei şi activităţii lor se va acţiona diversificat, astfel: „1. Asupra lui Paul Goma vom proceda astfel:

— Prin toate mijloacele muncii de securitate vom stabili activitatea ce o desfăşoară, conţinutul lucrărilor ce le scrie, intenţiile ce le are cu aceste materiale [!], alte acţiuni ce urmăreşte să le întreprindă în rândul scriitorilor, modul cum va proceda pentru realizarea scopului ce şi-1 propune.

„ a) (.) b) Informatorii „FALTICEANU„ şi „RUXANDRA” vor fi dirijaţi să desfăşoare o acţiune de influenţare [s.m.d.] asupra lui P. G. pentru a atenua conţinutul ostil al lucrărilor sale literare în curs de elaborare.

„c) Informatoarea „RUXANDRA” va urmări activitatea unora din relaţiiile lui P. G. [s.d.m.] (Sorin Titel, V. Mazilescu, I. Condiescu, Leonid Dimov) pentru a se stabili modul cum evoluează [s.d.m.], unde şi când putem interveni pentru destrămarea lor.

„d) „DONA ALBA„ va continua apropierea de Tănase Virgil, principala legătură a lui P. G., de la care vom afla amănunte privind acţiunile (.) „e) (.) primeşte valută din Franţa pe baza contractelor cu „GALLIMARD” şi existând prime sesizări că el foloseşte această valută pentru cumpărarea unor obiecte de la Magazinul „Comturist” [s.d.m.] pe care ulterior le vinde la preţ de speculă, vom proceda astfel:

— Împreună cu alte organe competente vom verifica ce cumpără şi cum foloseşte aceste obiecte.

— Vom lua măsuri de identificare şi verificare a vânzătorului de la magazinul din str. 30 decembrie nr. 44, de unde P. G. face cumpărături.

— Vom folosi sursa „S. D.” pentru a afla amănunte în plus despre modul cum întrebuinţează Goma bunurile cumpărate şi care sunt persoanele cărora le vinde.

— Vom cere informatorilor „RUXANDRA”, „M. N.” şi „GEOR-GESCU” să stabilească dacă Mona Ţepeneag şi Cristina Anastasiu Condeescu, legături apropiate ale lui P. G cumpără sau intermediază vânzarea unor obiecte de provenienţă străină.

„f) Vom avea în vedere să urmărim ce întreprinde obiectivul în legătură cu intenţia de a-şi procura un şapirograf [s.d.m.], cunoscând că urmăreşte să-1 obţină ilegal din străinătate sau cu sprijinul unor cunoştinţe. Ne vom deplasa în oraşul Făgăraş pentru a lua măsuri de identificare a persoanelor ce s-au angajat să-i procure şapirograful şi se va întocmi un plan detailat pentru a stabili şi preveni realizarea intenţiilor ce le au”.

„2. Asupra lui Dumitru Ţepeneag vom acţiona astfel:

(.) „b) Informatorii „GRADINARU„, „B.2.„, „CI„ şi „RUXANDRA„ vor fi dirijaţi să urmărească (.) „c) Prin reţeaua informativă (.) se va acţiona asupra lui Alexandru Ionescu, vicar al Patriarhiei, pentru ca acesta să exercite influenţă pozitivă asupra fiicei şi a ginerelui (.) „3. În legătură cu Virgil Tănase (.) „ (.) b) Prin informatorul „PODARU” vom obţine date cu privire la natura raporturilor obiectivului cu Paul Goma [s.d.m.] (.) „e) în scopul realizării unei pătrunderi mai directe în intimitatea obiectivului, se va efectua o recrutare [s.d.m.] în rândul celor mai apropiate legături ale sale. (.) „Atenţia organelor noastre va fi concentrată şi asupra principalelor legături (Cezar Ivănescu, Leonid Dimov şi Virgil Mazilescu) şi a celor câţiva tineri din anturajul lor. La aceste elemente să cunoaştem în amănunţime atitudine faţă de Paul Goma, Dumitru Ţepeneag şi Virgil Tănase, să desfăşurăm o acţiune de influenţare [s.d.m.] a lor cu ajutorul reţelei sau direct (avertizare, contactare) să le arătăm că aceştia (P. G., D. Ţ., V. T.) îi atrag în activităţi ostile, le cer să acţioneze în acest fel, pentru a-şi atinge scopurile ce le au.

„Având în vedere pericolul ce-1 reprezintă întâlnirile periodice pe care le organizează Virgil Tănase la domiciliul său cu diverşi scriitori la iniţiativa lui Paul Goma şi Dumitru Ţepeneag, vor fi luate măsuri pentru destrămarea acestui anturaj (s.d.m.], acţionându-se astfel:

— Vor fi contactaţi direct sau cu ajutorul reţelei Marius Robescu, Turlea Stelian, Ioana Crăciunescu, Daniel Turcea, Cezar Ivănescu (.) Cu acest prilej vom exercita o activitate de influenţare în ideea renunţării la participarea întâlnirilor (.) „Cu sprijinul U. M. 0920 vom urmări să stabilim:

— Care sunt persoanele ce-i sprijină în publicarea unor lucrări la editurile Flammarion şi Gallimard, scopul ce-i determină să facă acest lucru, influenţarea lor să renunţe la acordarea acestui sprijin.

— Să obţinem date în legătură cu materiale ale acestora ce apar în presa occidentală cât şi ceea ce se scrie despre activitatea lor.

— Dacă e posibil să se acţioneze pe linia influenţării [!] persoanelor din Occident care le acordă sprijin celor de mai sus, în acelaşi timp să-i determine să adopte o poziţie neutră sau defavorabilă faţă de aceştia (.) „

Şeful direcţiei, general maior Dumitru Borşan.„ în „10 aprilie 1974„: „Nota raport – asupra modului cum s-au realizat până în prezent sarcinile din planul „ETHOS”„ „ (.) După întoarcerea de la Paris (2.03.1974), Dumitru Ţepeneag a contactat toţi scriitorii ce se află în anturajul său (.) cu care s-a întreţinut individual sau în grup (.). Ca o concluzie (.) este aceea că Paul Goma şi Virgil Tănase nu se bucură de încrederea celorlalţi (D. Turcea, V. Mazilescu, Sorin Titel etc), există între ei neînţelegeri care au avut ca rezultat în primul rând refuzul de a semna „platforma program” (un memoriu către conducerea statului) şi aproape încetarea activităţii cenaclului ce funcţiona la domiciliul lui Virgil Tănase' [sublinierea mea, P. G.] „(.) Paul Goma este preocupat de strângerea datelor necesare scrierii unui roman „despre puşcăria de la Piteşti unde au fost deţinuţi tinerii intelectuali”. Din materialele obţinute rezultă că intenţia de a redacta [!] o asemenea carte a discutat-o cu Monica Lovinescu când se afla la Paris, căreia i-a comunicat ulterior că dacă nu va reuşi să se documenteze, va scrie totuşi o carte despre imposibilitatea de a obţine amănunte necesare acestui manuscris.

— A fost identificată o nouă legătură a obiectivului la care îşi lasă manuscrisele atunci când pleacă de acasă „pentru a nu fi sustrase de securitate”: Wexler Elian (.). S-a întreprins măsuri de (.) atragere la colaborare.

— A fost identificată (.) persoana din Făgăraş care i-a promis lui Paul Goma că poate să-i confecţioneze un şapirograf la Combinatul chimic [?]: Sofonea Martescu Doina (.)

— Cunoscând faptul că socrul lui Paul Goma şi-a construit o vilă la Breaza [nu socrul, ci sora sa – n.m.](.) am cerut la I. J. Prahova amănunte pentru a cunoaşte condiţiile informativ-operative existente în acea localitate (.)

— Cenaclul organizat de V. Tănase la domiciliul său în ultima perioadă de timp aproape că şi-a încetat activitatea, deoarece au avut loc unele neînţelegeri între participanţi (V. Mazilescu, C. Ivănescu) (.) „. S-a trecut la contactarea lui „T. G.” redactor la o revistă din Bucureşti (.) în vederea atragerii sale în colaborare.

„O serie de informatori („TOM„, „TEODORESCU„, „RUXAN-DRA„ etc.) au fost dirijaţi să desfăşoare activitate de influenţare atât direct asupra elementelor urmărite, cât mai ales asupra unor legături ale acestora (V. Mazilescu, I. Negoiţescu etc.) în scopul destrămării anturajului [s. mea, P. G.] „Raportăm că la 7 aprilie a.c. D. Ţepeneag a plecat la Paris (.) „Şeful Servicului Lt. Colonel Nicolae Mihai, „Şeful Direcţiei, General maior Dumitru Borşan„ „Ministerul de Interne, „Inspectoratul Municipiului Bucureşti „Securitate „- 122/BM – „Strict secret „Exemplarul 2 „4 martie 1974 „NOTA

„Din măsurile T. O. [Tehnica. Ascultării, dar nu ştiu cum se citeşte O.] întreprinse la domiciliul lui Tănase Virgil, într-o convorbire avută de cel în cauză în seara zilei de 28.02.1974 cu soţia lui Doina şi Paul Goma [de ce Tănase Virgil – dar Paul Goma? Mister] au rezultat o serie de aspecte [curat aspecte!

— Auditive] făcându-se diferite comentarii şi aprecieri cu privire la:

— Existenţa cenaclului literar clandestin ce funcţionează la domiciliul lui Tănase Virgil; despre persoanele ce participă (.);

— Venirea lui Dumitru Ţepeneag de la Paris (.);

— Evenimentele politice din ţara noastră (.) proferând ironii la adresa politicii partidului şi statului nostru;

— Intenţii de organizare a unei grupări politice (.), anunţarea conducerii unor partide socialiste din Occident. (De subliniat că multe din discuţiile purtate de cei trei au fost făcute pe un ton ironic şi sub influenţa consumului de băuturi alcoolice).

„(.) Discutând despre cenaclu, Tănase Doina [şi ea este tratată de Tănase!] îşi exprimă părerea că „aceste întâlniri sunt o pierdere de timp (.) discuţiile nu au aspect literar, sunt simple bârfe, certuri, se jignesc între ei, cum s-a întâmplat rândul trecut cu Virgil Mazilescu care a plecat supărat”.

„Paul Goma consideră că gestul lui V. Mazilescu a fost premeditat: urmărea de mai demult să se retragă şi a profitat de neînţelegerile pricinuite de comentarea critică a unor bucăţi literare citite de Florin Gabrea.

„în continuare se ascultă Europa liberă [cu care prilej o ascultă şi băieţii de la Secu, prin TO!], iar telefonic Dan Cristea anunţă că „nu mai vine, deoarece nici ceilalţi obişnuiţi nu pot participa: Mazilescu continuă să rămână pe poziţia lui imbecilă, Cristina Anastasiu are treburi, Cezar Ivănescu este bolnav – rămâne pe joia viitoare”.

„(.) redăm în continuare unele discuţii. [urmează trei pagini de transcriere de pe bandă a unei trăncăneli – n.m.] „Cei menţionaţi fac diferite afirmaţii în legătură cu „înfiinţarea partidului” lor (.). Paul Goma conchide „putem considera ziua de azi ca zi de naştere a partidului”! (.) Tănase Doina afirmă: „Lasă pe mâine, că e 1 martie – atunci vine şi Ciopolinache, câinele nostru”. [m-a uns la inimă transcrierea: Doina avea umor, Ciopolino fiind tatăl legal al lui Goofy, căţeluşa noastră – n.m. înlăcrimată] (.) a 'Faţă de situaţia nou apărută, propunem:

— Reţinerea benzii de magnetofon pe care sunt înregistare discuţiile;

— Raportarea (.) continuarea supravegherii informative semnalate”.

„I. M. B. Securitate Primit Cpt. Oprişor O. Sursa „FALTICEANU„ Nr. 0017/122/6.03.1974 „Strict secret „Exemplarul Nr. 1 „NOTA „în legătură cu un memoriu făcut de Paul Goma „La 22 februarie Paul Goma s-a interesat la editura Cartea românească dacă există noutăţi în legătură cu 'ân Cerc' (.).

„Editura a anunţat că a pregătit din punctul să de vedere o discuţie pe care o va face într-un viitor apropiat; de fapt, explică editura, o atare discuţie nu era atunci în cel mai potrivit moment [„Gafiţa Nuimomentul”, îl poreclisem – n/m. plină de răutate], întrucât expulzarea lui Soljeniţân din URSS ridicase într-o privinţă potenţialul de replică al lui Paul Goma şi discuţia s-ar fi desfăşurat avantajos pentru carte. Asupra acestei împrejurări Paul Goma n-a fost informat.

„însă P. G, el însuşi a arătat că are noutăţi, anume făcuse un memoriu către conducerea superioară şi avusese două discuţii în legătură cu situaţia sa.

„Cam odată cu intensificarea discuţiei despre Soljeniţân P. G. a alcătuit memoriul amintit, expunând situaţia sa, imposibilitatea de a tipări în România, faptul că în schimb, statul nu refuză banii care-i vin [de la capitalişti] (.)

Cale de 4 pagini Gafiţa-Fălticeanu povesteşte istoria cu banii; cu Geştetnerul; cu întâlnirea mea cu boii de la CC: Nedelea şi Potra, secretarii lui Burtică. Încheie: „în discuţia la editură i s-a atras atenţia că reluarea memoriului coincidea prea strâns cu cazul Soljeniţân şi că împrejurarea putea avea caracterul unui act de presiune din partea sa, într-un moment socotit prielnic. Paul Goma n-a negat.

„„FALTICEANU„„ 'N. B”. al cpt. Oprişor nu interesează.

„Primit: Lt. Maj. Moraru Augustin Sursa. Când. „TRANDAFIR„ Casa: domiciliul sursei Data: 17.04.1974 „151/MA/17.04.1974/006 „STRICT SECRET „Ex. 1 „NOTA

„Luni 15 aprilie 1974 restaurantul Athenee Palace: Ioana Crăciu-nescu, Gelu Colceag, Gabriel Iencec; cam după o oră în urma unei discuţii avute cu Iencec, Colceag a scos pe masă (vrând să ne citească un fragment) un dosar gros cu coperţi verzi. La întrebarea mea firească, ce-i acolo, mi-a răspuns că este un roman al lui Goma.

„Probabil că figura mea era atât de edificatoare [Trandafire, Trandafire, de ce nu citeşti tu şi neşte cărţi, nu doar Sportul?

— Întrebarea mea – indiferentă] încât imediat m-a întrebat cum de nu-1 cunosc pe Goma. Au început să-mi povestească despre el: „Gelu Colceag: „Este un tip care a fost închis în timpul rebeliunii din Ungaria [aşa să fi zis Colceag: „rebeliune„? Nu: „revoluţie„?], a fost în străinătate şi s-a întors, cărţile lui s-au publicat la Paris. Soljeniţân al nostru, un tip formidabil!” „Ioana C: „Aici povesteşte cam ce i s-a întâmplat în închisoare, dar exact ce a păţit!„ „G. Iencec: „Povestirea începe cu două zile înainte de a se libera, dar de fiecare dată revine şi-şi aminteşte o altă întâmplare mai veche” „G. Colceag: „Are mai multe romane. Am citit câteva. Sunt extraordinare! După ce-1 termin ţi-1 dau şi ţie!„ „Ioana C: „Să vezi ce i s-a întâmplat lui Victor Ştrengaru: Când citea cartea asta, a sunat la uşă cineva şi nu ştia ce să facă; întâi s-a aşezat pe ea, apoi a ascuns-o sub saltea, apoi într-un dulap – şi după aceea a deschis. Ca să-ţi dai sema de tensiunea din roman.” „G. Iencec (către G. Colceag): „Ţii minte fragmentul ăla cu turnătorii?„ „G. Colceag; „Da. Să vezi cum procedau turnătorii, cum spune cine era şeful (directorul) închisorii de la Gherla – un tip prieten cu Gheorghiu-Dej, cum vorbeau turnătorii direct cu Bucureştiul, ce bătăi mâncau deţinuţii din cauza lor”.

„Ioana C. „De ce nu-1 luăm şi pe el cu noi?„ („El” fiind eu?!).

„G. Iencec: Da chiar, ce faci sâmbătă? Dacă n-ai nici un program vii cu noi?” „G. Colceag: „Sigur, vino şi-ai să-1 cunoşti pe Goma! E un tip interesant!„ „S-au mai discutat câteva fragmente din romanele d-lui Goma. S-au mai povestit alte pasaje 'interesante' (!) iar în principiu a rămas să fiu chemat la telefon a doua zi pentru a stabili un contact direct sâmbătă seara.

„în orice caz după întreaga discuţiei am înţeles că toţi trei sunt 'inconştienţi' total, fiind subjugaţi de admiraţia pe care i-o arată acestui 'idol' al lor, dl. Goma!” „„TRANDAFIR„„ „N. L. „Trandafir” ne-a mai furnizat un material despre cei trei semnalaţi în prezenta notă care fac parte din legăturile lui Goma. A avut sarcina să cultive relaţii cu aceştia pentru a stabili poziţia şi atitudinea politică a acestora, sarcină care i-a fost trasată în continuare. A fost instruit să accepte invitaţia la Goma pentru sâmbăta următoare (inclusiv citirea romanului 'Ultima noapte la Gherla'), ocazie când vom putea verifica prin mijloace T. O. sinceritatea şi obiectivitatea acestuia.

„Nota se va exploata la D. U. I. „BĂRBOSUL„ „Lt. Maj. Moraru Augustin”

Am terminat de copiat ce mi-a trimis St. Olani a în al dolea plic.

Extrem de obositoare treabă.

Însă, pe măsură ce trăgeam în jug, mi se părea tot mai utilă (treaba: copierea – cu excepţia scrisorilor) – deci plăcută. Multe afirmaţii de ale mele despre acea perioadă – şi următoarele – fuseseră primite cu mefâenţă, când nu cu ostilitate. Acum am. Docomente.

Numai că. Eu însumi am considerat tot ce pleacă de la Securitate ca fals, falsificat, cu intenţii de diversiune.

Înainte, când nu aveam „documente”, doream fierbinte să fiu crezut, să nu mi se ia povestirile drept. Poveşti.

Acum, când am „acte la mână”.

— Ce să fac cu ele? Pe de o parte, oamenii care nu mă crezuseră atunci au uitat ce nu-crezuseră; pe de alta: cum să mă folosesc de aceste hârtii, „recolta Secu 2003”? Doar declarasem în atâtea rânduri că nu cred nimic din ce provine de la Securitate.

Dar nu rog pe nimeni să fiu crezut. Cine mă crede – m-a crezut şi fără aceste hârtii; cine nu – pe nu rămâne.

Fireşte, deplor „gaura” din dosar: lipsesc trei sferturi din anul 1974, 1975 şi 1976 în întregime (şi primele două luni din 1977).

Ce interesant ar fi să aflu de la sursa. Subterană ce gândeau-notau secii în legătură cu Gherla, apărută la Gallimard, în 1976, transmisă la Europa liberă în lectura mea, precum şi „măsurile”, printre care însărcinarea scriitorilor – colegi ai mei – Ivasiuc, Breban, Bălăiţă, Ţoiu -cu misiunea de a mă încondeia la editorul suedez Rene Coeckelbergh, care-mi publica chiar Gherla; pe lângă Noel Bernard, directorul secţiei române a Europei libere; pe lângă Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca – ei, da.

Nu am documente pentru aceşti aproape trei ani – şi nu voi avea începând din 1978.

Sper că nu definitiv.

FEBRUARIE.

Primul document din anul 1977 (Dosar I 2217, voi 6) parvenit mie este o NOTA din 25 februarie, din sursa „Petrescu”, primită de Maior Indrei Ioan şi clasat la „Problema 'Arte-Cultura'„ – „obiect: Virgil Tănase şi soţia sa, Doina”. NOTA a fost redactată la Timişoara şi a avut ca sarcină: convorbirile telefonice ale Marietei Ujică cu mama sa – prietenă cu Doina Tănase.

La „Observaţii” se reaminteşte că „Virgil Tănase este scriitor român, aflat la Paris, aderent la Charta 77”! (s.m.) în continuare: „Sursa a primit sarcini de a stabili dacă Andrei Ujică (.) cunoaşte telefonul lui Paul Goma”.

MARTIE

„330/003024/00/8 III. 1977 „„Nicuşor” STRICT SECRET Ex. nr. 1 „ltcol. DAVID NICOLAE

„NOTA

„Cu ocazia unei discuţii purtată cu NICU CARANDINO, scriitor şi critic de artă, fost membru al PNŢ, fost deţinut politic, acesta mi-a spus despre scriitorul român PAUL GOMA următoarele; „„Cu ani în urmă PAUL GOMA care se deplasa liber în Occident şi-ar fi oferit acolo serviciile sale unor organizaţii străine de spionaj care, bănuindu-1 de colaborare cu autorităţile române nu l-au luat în serios. Se pare că CIA i-ar fi spus că el nu poate fi util decât printr-o acţiune care să se desfăşoare nu în Occident, ci în România (.) P. G. ar fi acceptat această propunere care a fost urmată de publicarea mai multor cărţi ale sale în RFG şi Franţa, cărţi extrem de mediocre care n-ar fi văzut niciodată lumina tiparului. Publicarea (.) ar fi oferit americanilor prilejul de a-i pompa bani în Occident şi în România, sub acoperirea drepturilor de autor.