„1 aprilie” începe – în dosarul meu purtând indicativul: „Dosar I (sau 1?) 2217, voi 7” – cu. Situaţii statistice!
Primul „document” poartă sigla Ministerului de Interne, Direcţia I, (din 1 aprilie 1977), titlul „SITUAŢIE STATISTICA” „privind persoanele ce au intrat în contact cu P. G.”, iar în grila frumos, profesionist trasă cu rigla, rubricele cuprind: „TOTAL elemente apărute: 192” lămuresc pe loc: „elemente”, carevasăzică „indivizi”, cum s-ar spune: – s-a şi spusA o eternitate de decenii: „duşmani”, „bandiţi”.
În rest, „categoriile” imaginate, categoriile-umane impuse oamenilor de către Ne-oamenii Terorii: „Cu antecedente penale”, „Fără antecedente penale”; „Cu antecedente politice.”, „PCR”, „UTC”, „neîncadraţi”, „Fără servici”, „Pensionari, „în curs de identificare (37) „.
„Anexa 1”: „SITUAŢIE privind persoanele care au avut tangenţă cu „Bărbosul„ (TOTAL: 430)”, oamenii sunt împărţiţi pe „vârstă”, „naţionalitate”, „profesie”, „studii”; „în evidenţă Ministerul de Interne” (sau ne-), „foşti condamnaţi”, „alte motive” (aici subrubricele sunt: „legionari (7)”, „PNL-PNT (11)”, „sectanţi (16)”. Şi aşa cum pot (şi pot!) securiştii să înghesuie 252 oameni într-o „cameră” de cea 10/7 m. (un „stadion” la Gherla, în 1958), sunt capabili să facă să intre pe aceeaşi pagină, A 4, şi o „situaţie” a „elementelor” – pe „judeţul de reşedinţă”, „profile de muncă (I, II, III, RB)” – şi desigur „TOTAL”.
„Anexa 2 (Direcţia I-a, No. 170/001684 din 01.04.77” este dedicată unei „SITUAŢII – cuprinde date privind persoanele ce au avut tangenţă cu „Bărbosul„ şi li s-a aprobat plecarea în străinătate”.
Chiţibuşar fiind, compar această anexă cu cea precedentă: constat că dintre cei care „au avut tangenţă cu „Bărbosul„„ „li s-a aprobat plecarea în străinătate într-o „proporţie„ şchioapă: români: din 337 („tangenţi”) au primit aprobare: 137; germani: din 71 -29; maghiari: din 16 – toţi 16!
„alte naţionalităţi”: din 6 – doar 4.
În fine, o „SCHEMA – legăturile lui PAUL GOMA” se lătăreţeşte pe două pagini.
Jn^centrul SCHEMEI: „PAUL GOMA – total legături: 288”. În stânga, categorii: „DIPLOMAŢI (Belgia, RFG, SUA)”;
— ZIARIŞTI (Total: 28).: „ELEMENTE REACŢIONARE DIN EMIGATIE”;
— ELEMENTE AUTOHTONE (3 legionari, 15 nemul ţumiţi că nu au primit paşaport) „;
În dreapta: „1. MASURI LUATE” citeşte: pedepse:
— 12 persoane încadrate într-o muncă utilă [detaşamente de muncă] conform legii 25/1956;
— 12 persoane puse în dezbaterea colectivelor de muncă [demascate în public];
— 47 persoane avertizate;
— 11 persoane influenţate pozitiv [ah, eufemismele securiste!];
— 14 membri PCR despre care au fost informate organele de partid.
„2. MODALITĂŢI DE LUARE A LEGĂTURII:
— 138-direct a a a
— 19 – prin telefon
— Prin corespondenţă
— Prin intermediari
— 17 – interceptaţi de organele noastre [aşa este: de organele voastre!] „3. ANTECEDENTE POLITICE
— 8 legionari
— 19 foşti condamnaţi
— 92 nemulţumiţi că nu au primit paşapoarte”
Iată la ce slujeşte statistica la Casa Terorii.
O serie de NOTE şi FIŞE ale „tangenţilor”: Gherghişan Ioan, Birman Nicolae, Dulea Pantelimon.
În „Buletin de ştiri nr. 145 din 1 aprilie”, este transcrisă scrisoarea mea către Fondul literar la 11 martie – transmisă de Europa Liberă. Pentru că nu mai am originalul, o copiez: „Subsemnatul Paul Goma, membru al Fondului Literar, vă aduc la cunoştinţă că cedez în totalitate drepturile de autor în limba română pentru romanul meu Ostinato, în folosul victimelor cutremurului din 4 martie a.c.
„Rog Fondul Literar:
— Să nu-mi reţină datoriile din această carte;
— Să nu perceapă impozite asupra acestor venituri;
— Să deschidă un cont special, să-i zicem „Contul O”.
„Ca donator pun următoarele condiţii: „1. Să pot controla suma de bani cuvenită pentru carte, vărsată în „Contul O”; „2. Donaţia să fie destinată în întregime construirii de locuinţe; aceste pot fî repartizate numai familiilor de muncitori şi mici funcţionari, în nici un caz celor care lucrează în securitate, în organele de stat şi de partid şi îndeplinesc munci politice. Ca donator îmi rezerv dreptul de a verifica personal îndeplinirea acestei condiţii, „3. Pentru ca suma destinată sinistraţilor să fie cât mai mare, cer ca tirajul cărţii să fie şi el corespunzător şi să se tragă oricâte ediţii vor fî cerute de cumpărătorul de carte.
„De asemenea cer ca această carte să poată fi vândută în cadrul unor întâlniri ale autorului cu cititorii, cu care ocazie cititorii să poată dona în „Contul O” sume suplimentare.
„Profit de acest prilej pentru a face apel la scriitorii aflaţi în situaţii asemănătoare, să doneze o parte din drepturile de autor sinistraţilor.
„Bucureşti, 11 martie 1977” „Şi mai ce? N-oi fi dorind şi cheia de la cassa cu bani?” ar fi spus legendarul – şi nemuritorul – Ostap Bender, dacă ar fi ocupat scaunul lui Burtică, de pildă – îl numesc pe el, fiindcă el mi-a reproşat „provocarea”, depistând pe loc „manevra duşmanului”: dăruiam drepturile de autor pe o carte ne-aprobată, deci nepublicată, deci vindeam pielea ursului din pădure – deci „forţam mâna partidului nostru” să publice „o carte cu mari probleme”.
„Buletinul” reproduce câteva scrisori adresat mie de: Dan Enescu, Fraţii Boboia, Venera Ureche, Victor Sălăgeanu (a venit împreună cu Mavrodineanu), Constantin-Teo Ionescu.
Şi fragmente dintr-un interviu dat de Virgil Tănase postului de radio France International (din 31 martie). Citez: „Lucrurile contra lui GOMA vor deveni foarte grave. Îmi exprim o anumită [greşeală de traducere: probabil Tănase a folosit „certam„ care înseamnă, aici: „cert, indubitabil„] solidaritate cu el. Atunci când am auzit zvonurile că ar fi fost arestat, am vrut, în aceeşi zi, să mă întorc în România. Cert este că va fi ucis.”
* Tot în „1 aprilie 1977: „Miniserul de Interne nr. [necompletat] Strict secret, Ex. nr. 1 „NOTA
„în completare planului de măsuri privind izolarea şi neutralizarea acţiunilor întreprinse de PAUL GOMA şi unele cercuri reacţionare din Occident, se vor realiza următoarele:
1. ACŢIUNI DE IZOLARE A LUI PAUL GOMA „- înlăturarea oricăror posibilităţi ale acestuia de a intra sau menţine legături directe cu persoane din străinătate ori din ţară (cu excepţia rudelor apropiate).
— Interzicerea vizitelor acestuia la ambasade, domiciliul diplomaţilor, a contactelor cu ziarişti ori alţi străini aflaţi în ţara noastră. „Răspund: Direcţia IlI-a şi Unitatea Specială „F”
— Măsuri de documentare concretă a activităţii lui PAUL GOMA, în vederea începerii urmăririi penale.
— Blocare telefonului acestuia şi preluarea de către organele de securitate a convorbirilor cu persoane care încearcă să intre în contact cu el şi totodată exploatarea acestor convorbiri în interes operativ. „Răspund: Unitatea Specială „T„ şi Direcţia I-a „2. ACŢIUNI PENTRU NEUTRALIZAREA PERSOANELOR CARE AU INTRAT IN CONTACT ORI INTENŢIONEAZĂ SA IA LEGĂTURA CU PAUL GOMA.
— Instruirea ofiţerilor din Direcţia I-a care s-au deplasat la inspectoratele judeţene ale Ministerului de Interne pe raza cărora au fost identificate persoane ce au intrat în legătură cu PAUL GOMA, pentru analiza şi soluţionarea operativă a fiecărui caz şi depsitarea altor persoane pretabile la acţiuni asemănătoare [eterna „potenţialitate” a nesecuristului de a deveni duşman!]
— Instruirea şi trimiterea de ofiţeri şi în celelalte inspectorate judeţene, pentru a impulsiona [aşa! Impulsionaţi, tovarăşi!] munca informativă şi a depista în fază incipentă persoane cu intenţii de a intra în legătură cu PAUL GOMA.
„Răspund: Direcţia I-a şi Direcţia a Ii-a
— Analiza tuturor cazurilor în care persoanele au intrat în contact cu PAUL GOMA, punerea acestora în dezbaterea colectivelor de muncă şi aplicarea, după caz, a prevederilor legale asupra celor ce au comis fapte ce impun urmăriri penale.
„Răspund: Direcţia I, a Ii-a şi a IlI-a
— Interzicerea accesului în sediile misiunilor diplomatice din Bucureşti a tuturor persoanelor ce au intrat în contact cu PAUL GOMA ori sunt semnate că intenţionează să intre în legătură cu acesta [eh, tot potenţialitatea!] „Răspunde Direcţia IlI-a
— Control total al corespondenţei cu persoane din RF. Germania, Statele Unite ale Americii, Anglia şi Franţa [dar din Guatemala, Indonezia, Filipine, Mexic?
— Întrebare cu totul. Nevinovată.] „Răspunde Unitatea Specială „T”
— Blocarea tuturor convorbirilor telefonice cu posturile Europa liberă şi Vocea Americii [dar cu BBC? Dar cu Deutsche Welle?]
— Blocarea oricăror convorbiri telefonice cu străinătatea ale persoanelor ce au intrat în contact ori intenţionează să ia legătură cu PAUL GOMA.
„Răspunde Unitatea Special” „T”
3. MASURI DE INFLUENŢARE
— Trimiterea de scrisori către unele personalităţi politice, culturale, ştiinţifice din Occident, unele partide comuniste şi secretariatul Conferinţei (.) de la Belgrad prin care să fie demascată acţiunea lui PAUL GOMA şi a adepţilor săi.
— Publicarea continuă a unor articole demascatoare în presa occidentală „Răspund: U. M. 0920 şi Serviciul „D„ [altfel numit:”DEZINFORMAŢII„?] „4. Se constituie un colectiv de informare compus din ofiţeri de la Direcţia I şi C. I. D. [„Comitetul de Informare Dezinformatoare”?]
Raportarea situaţiei operative se va efectiua zilnic din 3 în 3 ore.
„5. Pentru coordonarea şi asigurarea executării măsurilor propuse se constituie un comandament în componenţa prevăzută în anexă.
„Şeful Direcţiei I-a, general-maior DUMITRU BORŞAN” „ANEXA
„ 1. Şef comandant „2. General-mr. BORŞAN DUMITRU şef Direcţia I-a „3. General-mr. MACRI EMIL şef Direcţia Ii-a „4. General-mr. MOGA GHEORGHE şef Direcţia IlI-a „5. General-mr. GHERGUT DUMITRU şef Direcţia IV-a „6. General-mr. BOLÂNU GHEORGHE şef U. M. 0920/F
„7. Colonel VASILE GHEORGHE şef Direcţia VI
„8. General-mr. DIACONESCU OVIDIU şef C. T. O. T.
„9. General-mr. GRIGORE GHEORGHE şef Unit. Specială „F„ „10. General-mr. ILIE GHEORGHE şef Unit. Specială „D” „11. Lt. colonel BRESTOIU HORIA şefC. I. D.”
Aceasta este componenţa „Comandamentului”.
Pe poziţia întâia – linie necompletată – este. Oare cine poate fi CEL al cărui NUME nu trebuie să apară în acte, probând fără tăgadă ordonarea şi conducerea TERORII:
NICOLAE CEAUŞESCU.
Împotriva cărui pericol, a cărei ameninţări a fiinţei naţionale s-a mobilizat elita armată alcătuită din Securitate, condusă de comandantul şi al ei – suprem – Ceauşescu? Cine era duşmanul ţării, vânzătorul ei „pe treizeci de arginţi”?
Un oarecare ins, „scriitor fără cărţi”, vorba lui Eugen Barbu – dar şi a lui Mircea Dinescu. O muscă, un vierme, un nimica pe care cizma securistului o/îl putea strivi oricând, fără efort, fără a da cuiva sama.
De ce „înnebunise”, nu doar scriitorimea şi mai grav: securimea? De ce îi era frică Aparatului?
De cuvânt – iată, mi-a scăpat vorba-mare.
Ca să apere, ce? Dar se poate să nu se ştie ce apăra Securitatea întreagă, cu Ceauşescu în frunte, cu liota de generali după el?
Patria Română!
Iată de ce după 1989 securiştii – de la Pleşiţă la Goran, şi la Achim declară fără să clipească: ei apărau Patria – deci acţiunea lor era patriotică – deci ei, găinarii, analfabeţii, criminalii antiromâni erau. Patrioţi!
Iar gazetarii care angajează „dialoguri” în presa scrisă şi la televiziune cu astfel de creaturi li se adresează cu „Domnule” (Pleşiţă, Brucan, Măgureanu) şi se uită în gura lor, astfel zeducându-i pe nefericiţii români să-i creadă -„Dacă s-a dat la televizor.” tot pe ei, tot pe cei care ne-au călărit şi ne-au martirizat şi înainte de decembrie 1989 -de la 23 august 1944.
Am ajuns în 2 aprilie.
Cu ce se ocupă „Comandamentul Suprem?” „Ministerul de Interne nr. 0068.249 din 2 aprilie 1977 – „Strict secret „RAPORT
„Potrivit planului de măsuri aprobat, organele de securitate au acţionat pentru neutralizare şi contracararea elementelor care (.) etc.
„în ziua de 1 aprilie a.c. orele 12,47 PAUL GOMA a fost reţinut [place eufemisul?], în prezent aflându-se în anchetă. La percheziţia efectuată au fost găsite materiale cu caracter fascist, scrisori de la legionari şi alte elemente reacţionare din străinătate [vezi Culoarea curcubeului, cap. XI. „Manifeste legionare„] „ (.) Asupra a 59 persoane din cele 192 care au semnat scrisoarea sau au aderat la acţiunea lui PAUL GOMA au fost întreprinse măsuri adecvate [curat „adecvate – dar umflaţi-le!”] „ (.) în cadrul măsurilor de izolare şi de prevenire a noi aderări la acţiunea lui PAUL GOMA, în ziua de 1 aprilie au fost interceptate în vecinătatea imobilului în care acesta locuieşte 13 persoane; au fost preluate [place eufemismul?] convorbiri telefonice (.); au fost reţinute [şi ele, săracele.] din circuitul poştal 10 scrisori interne, în care expeditorii îşi exprimau adeziunea faţă de acţiunea lui PAUL GOMA, iar alte două din străinătate prin care se elogia atitudinea acestuia.
„Organele de securitate continuă măsurile conform indicaţiilor primite.
„MINISTRU
„Teodor Coman”
Pentru prima oară întâlnesc la sfârşitul unui document următoarele indicaţii: „redactat: Gh. S. „dactilo: Z. E. „r. D. 00655/159 „4 ex.”
Dactilografa (Z. E.) o fi nevasta unui colonel – sau chiar general-maior!
— Şi nu prezintă interes.
Dar redactorul? Să fi fost un tovarăş de şaibă a lui Mircea Horia Simionescu – însă unul mult mai bine plătit, doar lucra la Secu', nu la amărâta de cultură.?
„Ministerul de Interne nr. 0069.252 din 3 aprilie 1977 „RAPORT
[acest raport a fost fotocopiat defectuos, se înţeleg-deduc câteva cuvinte printre care „elementele trădătoare, „Europa liberă„, „legionaro-fasciste„ „VLAD GEORGESCU, arestat în ziua de 29 martie a. c„; „spionaj„; probabil despre mine: „legionarii VIRGIL IERUNCA, CIORAN, PIERRE EMANUEL [sic] „,”materiale fasciste„; „DRAGOESCU VLAD„ [în anchetă]; „medicul VIANU IONEL (.) adunarea salariaţilor a hotărât excluderea din rândul cadrelor didactice şi deferirea organelor de cercetare penală [?] pentru ofensă adusă autorităţii” [curat ofensă – dar care autoritate?]
Finalul este lizibil: „în cadrul personalului diplomatic al Ambasadei SUA Bucureşti se constată o stare de tensiune şi nemulţumire pentru unele articole documentare apărute în presa noastră despre situaţia politică şi economică din America precum şi despre cronicile făcute filmului american 'Paravanul' transmis pe micul ecran în ziua de 30 martie.
„Ambasadorul H. BARNES şi ataşatul de presă LEVY JOEL pretind că acestea „ar constitui o propagandă antiamericană, în replică la propaganda desfăşurată în exterior în legătură cu drepturile omului”.
„Organele Ministerului de Interne continuă măsurile ordonate.
„MINISTRU „Teodor Coman„ în 2 şi în 3 aprilie (şi în zilele următoare) mi-au fost luate interogatorii, iar rezultatele lor: compuneri pe care nu le mai recunosc („documentele„ din dosar sunt „treceri pe curat” – cu corecturi substanţiale – ale adevăratelor procese-verbale, măcar semnate şi de mine) şi despre care am scris şi am dat exemple în Lăţeşti, continuarea neterminată a Gherlei. Aşadar, nu le voi copia decât dacă găsesc vreun pasaj original în sensul invenţiei, al contrafacerii flagrante.
În 4 aprilie: o altă NOTA – şi aceasta năclăită la fotocopiat din care pot fi deduse, pe sărite „legionarismul tatălui lui Vlad Georgescu”, legionarismul-fascismul „documentelor” confiscate după arestarea mea, precum şi un paragraf, în principiu consacrat lui Ion Negoiţescu.„cunoscut ca.” Ca ce? Ca cum? Cale de trei rânduri dactilo avem parte de o ştersătură – linie groasă, sigur aplicată pe o fotocopie, la rându-i fotocopiată. Din nou: când şi cine a şters. Homosexualitatea lui Negoiţescu? Cumva Mihai Pelin? Bine, dar sergentul-major Pelin avea ca sarcină ştergerea păcatelor de informatorie ale lui Ivasiuc, ale lui V. C. Tudor, ale lui I. C. Drăgan, ale lui Titus Popovici, ale lui Aurel Dragoş Munteanu – cu care bietul Nego nu avea nimic comun. Ultimele 3 pagini sunt descifrabile. Aflăm: „Prin posibilităţi externe [am înţeles, am înţeles traducerea.] a fost organizată o emisiune interviu la televiziunea belgiană în cadrul căreia s-a subliniat netemeinicia afirmaţiilor lui PAUL GOMA privind lipsa de libertăţi culturale ale scriitorilor din România. În urma acţiunilor întreprinse, persoane influente din emigraţia română au trimis scrisori unor personalităţi politice şi din domeniul culturii din SUA, Canada, Anglia, Italia, prin care se prezintă realităţile cu privire la libertăţile şi drepturile omului în ţara noastră (.) „în vederea prevenirii şi neutralizării activităţii persoanelor care au semnat „scrisoarea” (.), organele Ministerului de interne au efectuat cercetări în cazul a 149 persoane (.) Din totalul acestora, 131 au avut legături directe cu „cazul Goma”. În urma muncii de influenţare întreprinse, 35 persoane s-au desolidarizat (.), unele manifestându-şi dorinţa de a demasca public pe GOMA PAUL. (.) în 4 cazuri s-au luat măsuri de siguranţă prin internarea în clinici de specialitate, persoanele respective manifestând tulburări neuropsihice [pe româneşte: „Cine loveşte în Blandiana dă în democraţie” sau: „Cine cere drepturi, acela e „nebun-neuropsihiatric„! Cum mă trata anchetatorul Bistran]” „Buletinul de ştiri Special nr. 45” din 12 aprilie (intrat în 12.04), se dă seama de scrisoarea mea din 23 martie 1977 adresată lui Cornel Burtică; „Stimate Domnule Cornel Burtică, „Cu nelinişte constat neconcodanţa între atitudinea şi procedeele conducerii superioare, pe de o parte, pe de alta atitudinea şi mai ales procedeele executanţilor, securitatea. Nu slujeşte nimănui, nici chiar ei, securităţii, această mobilizare grotescă de mijloace materiale şi umane. Pentru ce?
„Pentru a astupa gura celor care cer aplicarea constituţiei R. S. România, aplicarea legilor ţării şi a acordurilor internaţionale la care ţara noastră a aderat?
„Concluzia se impune: securitatea nu vrea ca legile ţării să fie puse în practică. Oare nu se găseşte nimeni ca să o cheme la ordine? Dacă s-au iniţiat comisii de control obştesc în scopul de a supraveghea calitatea produselor vândute şi comportarea personalului distribuitor, pentru ce nu se acceptă supravegherea, controlul modului în care legile ţării sunt aplicate? Cui îi foloseşte această atitudine reacţionară? Da, am spus: reacţionară. Securitatea este, de departe, cea mai reacţionară instituţie ca manieră de a gândi şi a acţiona. Este inadmisibil ca poliţia secretă a unui stat să împiedece prin toate mijloacele – şi are mijloace – aplicare prevederilor constituţiei acelui stat. Este inadmisibil ca cetăţenii care cer aplicarea legilor ţării să fie consideraţi şi trataţi ca duşmani. Duşmani, reacţionari sunt cei care împiedecă aplicarea legilor existente.
„Cu stimă, „Paul Goma „Bucureşti, 23 martie 1977”
Nu există, în acest lot, vreun „document oficial” (vreau să spun: dactilografiat, semnat, cu stampila reglementar aplicată) cum era hârtia arătată – cu jubilaţie – în plină anchetă de colonelul Vasile Gheorghe, în jurul datei de 14 aprilie 1977. Ci doar o „NOTĂ-RAPORT scrisă de mână -de mâna lui Achim, înregistrată (?) sub: „151/A. V/9-04-1977„ „NQŢĂ: RAPORŢ
„Azi a avut loc şedinţa Comitetului Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti în care principalul punct al ordini [!] de zi a fost pregătirea alegerii viitoarelor organe.
„Cu această ocazie s-a pus în discuţie şi problema excluderii lui Paul Goma din Uniunea Scriitorilor.
[propoziţiune ştearsă, înlocuită cu: „iar la punctul diverse s-a pus în discuţie PAUL GOMA] „Au fost prezenţi şase din cei nouă membri ai Comitetului. A [!] lipsit NINA CASSIAN, EUGEN JEBELEANU şi MARIN PREDA, deşi au fost anunţaţi şi se găsesc la Bucureşti. Au mai participat Virgil Teodorescu, preşedintele Uniunii, Dumitru Ghişe, vicepreşedinte la C. C. E. S., Vasile Nicolescu, Directorul Direcţiei culturale din C. C. E. S. şi I. BUCUROIU, activistul secţiei care răspunde de Uniune.
„Când s-a discutat „Cazul Goma”, tov. George Macovescu, secretarul Asociaţiei, a făcut o scurtă informare în care a arătat pe scurt activitatea infracţională a lui GOMA PAUL.
„La acelaş [!] lucru s-a referit şi Dumitru Ghişe.
„Propunerea excluderii a fost votată în unanimitate conform articolului [două cuvinte şterse] fiind acuzat că a încălcat articolul 9 din Statutul Uniunii.
„în încheierea discuţiilor Fănuş Neagu, membru al Comitetului, a propus ca procesul verbal prin care s-a luat această hotărâre să fie semnat şi de cei trei membri care au lipsit de la această şedinţă. Propunerea a fost aprobată.”
Nota-raport nu este semnată, însă scrisul este al lui Achim – actualul editor!
O „NOTA NR. 001619 din 9 april. 1977” provenită de la „Municipiu” („Colonel Răducă Gheorghe”) dă seama de „unele păreri”, vorba lui Răducă, ceea ce se traduce prin: unele păreri-necritice la adresa lui Goma: „Prof. Universitar MIRCEA MANCAS (.) referindu-se la mesele rotunde transmise în ultimele zile remarca „sărăcia de idei mai ales a participanţilor români, nu există un discernământ în atacul la adresa fascismului, băgându-se în aceeaşi oală (.) acţiunile fasciste (.) şi unele acţiuni de altă natură promovate de aguvernul american cum este campania în jurul aşa-ziselor 'drepturi ale omului'; (.) ai impresia că fasciştii militează pentru drepturile omului„„.
„(.) CONSTANTIN PRUT: „neexistând acoperire suficientă pentru unele idei dezbătute, riscăm să apărem simpli executanţi ai unor directive„; „acţiunea trebuie făcută cu oameni documentaţi, cu simţul nuanţelor, nu de lozincari„. (.) „în legătură cu PAUL GOMA (.): „(.) auzind că ar fi fost arestat, scriitorul DAN MUSATESCU: „Măsură salutară şi singura dreaptă”.
„(.) NICOLAE MORARU [celebrul-sinistrul „Nikalai Mararu„, komisar al literaturii peste un deceniu] s-a întrebat: „Cum de a fost posibil ca un neisprăvit să ajungă să săvârşească aceste fapte reprobabile„, a considerat că: „aşa trebuie să se procedeze cu toţi de teapa lui GOMA”.
„(.) IONLOTREANU: „GOMA ar trebui pus la zid: nu ar trebui să i se tolereze ieşirile incompatibile cu calitatea de cetăţean român. Altfel vor apare tot mai mulţi gomişti (.) „ „ (.) scriitorul MIRCEA POPA: „ştiu din surse diplomatice că PAUL GOMA e susţinut şi sprijinit de Occident, că nimic nu i se poate întâmpla, nici lui, nici celor care aderă la poziţia sa, pe faţă” „Scriitorul ALEXANDRU MONCIU SUDINSCHI este de părere că: „GOMA are dreptate, este singura cale de a obţine mai multă libertate în cultură„. Totodată nu consideră că „GOMA insultă guvernul, el îşi spune părerea despre adevărurile pe care guvernul le cunoaşte”.
„MIRCEA POPA, RADU CONSTANTIN şi ALEXANDRU MONCIU SUDINSCHI sunt cunoscuţi că au făcut comentarii tendenţioase şi cu alte prilejuri. Aceştia se află în atenţia noastră, asupra lor luându-se măsuri de influenţare pozitivă” [curat pozitivă, să trăiţi, tov'colonel!] „NOTA nr. 00168 din 9 aprilie: „ (.) Discutând despre modul în care s-a desfăşurat punerea în dezbatere publică în cadrul Institutului medico-farmaceutic Bucureşti a medicului ION VIANU, asistentul MIHAI BĂLĂCESCU relata: „în sală s-a creat o atmosferă de spectacol regizat [subliniere de mână], după reţete încechite, cu invective în loc de idei, oamenii întrecându-se în violenţe de limbaj, spre a fi puşi într-o postură ridicolă de cuvântul rectorului care a fost deosebit de împăciuitorist [Cine? Cum – împăciuitorist?]. Din toată şedinţa cel care a ieşit avantajat a lăsat impresia a fi ION VIANU care tot timpul a fost demn, nu a retractat nimic şi a refuzat să răspundă la o întrebare esenţială cu privire la adevărul asupra existenţei unor internaţi politici în spitale psihiatrice, spunând că se află în cercetarea unor organe care i-au impus discreţia asupra acestui punct, de unde s-a dedus de toţi participanţii că este în afara posibilităţilor de a fi atins grav de şedinţa respectivă, care a rămas astfel inutilă iar el a devenit un fel de beneficiar al atitudinii sale”
Admirabil, Ion Vianu!
* „Ministerul de Interne, Direcţia I 170/329321 din 12 aprilie 1977 „RAPORT „Conform ordinului şi instructajului primit în ziua de 31.03.
Dostları ilə paylaş: |