„Politica este un joc foarte serios în care trebuie să răspunzi întotdeauna pentru consecinţele faptelor tale

Doctrina liberală generează energii creatoare

• 
  Care este atitudinea membrilor de rând ai partidului faţă de acest scrutin?
  

- Oamenii noştri în mare parte sunt bine pregătiţi, nu se lasă adormiţi cu promisiuni şi vorbe frumoase. Sper că vor fi în stare să discearnă adevăratele intenţii de declaraţiile gratuite.

Fiecare candidat dispune de un program electoral, care constituie piatra de încercare pentru concurent şi punctul de atracţie pentru alegători, şi în jurul căruia ar trebui să se poarte discuţiile.

Anume pe acest teren urmează să se dea bătălia, să se pună întrebări, să se polemizeze, să fie dezbătute problemele arzătoare în vederea unei conlucrări eficiente dintre candidat şi alegători.

Opţiunile mele programatice vin în concordanţă deplină cu Programul Partidului Liberal. Dacă e să rezumăm, reperele principale ar fi următoarele:

1. 
   Indiferent de conjunctura politică internă şi externă, PL va pleda ferm şi consecvent pentru separaţia puterilor, drepturile omului, proprietatea privată şi libera concurenţă, pentru un stat minim în economie şi alte principii fundamentale ale liberalismului modern;
   
2. 
   Partidul Liberal este un promotor al capitalismului popular vest-european;
   

3) Pentru buna funcţionare a economiei trebuie asigurată securitatea energetică a statului, prin identificarea unor resurse energetice alternative;

4) Reindustrializarea R. Moldova se va baza pe prelucrarea materiilor prime locale prin intermediul tehnologiilor moderne;

5) În domeniul agriculturii, statul va garanta proprietatea privată asupra pământului, cu toate implicaţiile ce derivă din această noţiune.

• 
  Putem vorbi, în acest context, despre un model economic liberal pe care ni-l propuneţi?
  

- Doctrina liberală permite elaborarea şi implementarea unor programe economice de natură să genereze, în câţiva ani, schimbări calitative radicale. Pentru descătuşarea energiilor creatoare şi constructive, se impune reducerea la minimum a intervenţiilor restricţioniste ale statului în economie, combaterea corupţiei şi protecţionismului în instituţiile statale, asigurarea unei concurenţe loiale în toate domeniile, stimularea apariţiei elementelor capitaliste în agricultură şi crearea unor sisteme de producţie integrate vertical în cadrul formelor private, reducerea considerabilă a impozitelor pentru ţărani, finalizarea procesului de privatizare prin desfăşurarea concursurilor transparente şi elaborarea unui vast program de politică economică post-privatizare.

• 
  Aceste măsuri vor avea priză la un anumit segment al electoratului. Cum îl definiţi?
  
• 
  În virtutea doctrinei şi a programului său, Partidul Liberal mizează pe electoratul activ politic şi economic, pe cei care, în condiţiile economiei de piaţă, reuşesc să se adapteze şi să-şi asigure un nivel de trai decent. În acelaşi timp, contăm pe partea cea mai conştientă a electoratului care sprijină ideile naţionale, ale economiei de piaţă, ale integrării europene şi euroatlantice a Republicii Moldova. În linii mari, electoratul PL îl constituie fermierii, reprezentanţii businessului mic şi mijlociu, cadrele didactice, medicii, oamenii de ştiinţă şi de cultură, tineretul studenţesc, pensionarii cu viziuni democratice.
  

„În recunoaştere” poţi merge doar cu oameni de nădejde

• 
  Să revenim însă la scrutinul din cadrul partidului. Dacă ar fi să alegeţi, dintre cei doi contracandidaţi, cu cine aţi merge „în recunoaştere”?
  

- Vreau să cred că ambii sunt luptători curajoşi. „În recunoaştere” însă poţi merge doar cu oameni de nădejde, pe care îi cunoşti foarte bine şi pe care te poţi bizui oricând. Cum pe dl S. Mocanu l-am cunoscut abia în preajma campaniei electorale, revenirea lui în pripă la colegii pe care s-a supărat cândva, părăsindu-i, mă cam pune pe gânduri, aşa încât l-aş prefera pe dl V. Braga, cu care aş avea o colaborare mai fructuoasă.

• 
  În perspectiva dezbaterilor la care veţi participa, întrebările incomode, provocatoare, sunt în măsură să vă dezechilibreze?
  

- Mă pun în gardă, mai cu seamă, întrebările care tind cu orice preţ să te compromită, să te ponegrească în fel şi chip. Întrebările incomode sunt de cu totul altă natură, ele te ţin în formă şi îţi deschid ochii asupra unor lucruri pe care nu le observai sau cărora nu le dădeai atenţia cuvenită. În acest sens, întrebările incomode sunt uneori binevenite. Dacă eşti onest şi corect în ceea ce faci, răspunsurile se conturează de la sine.

Atunci când, de exemplu, în mod direct sau indirect, mi se aduce drept învinuire faptul că am fost angajat anterior în organele de interne, o asemenea abordare mi se pare simplistă, dacă nu chiar primitivă, şi vine mai mult din rea-voinţă, decât din dorinţa de a spune sau a descoperi adevărul. Există anumite domenii de activitate care, în virtutea unor relaţii speciale, sunt supuse mai mult sau mai puţin corupţiei. Ar fi nedrept însă să-i suspectăm, acuzându-i de luare de mită, pe toţi cei care activează în domeniile respective. O spun în cunoştinţă de cauză, deoarece am avut nu puţini colegi oneşti şi devotaţi profesiei. Sigur, cineva trebuie să plătească oalele sparte de alţii. În ceea ce mă priveşte, m-am străduit întotdeauna să-mi îndeplinesc cu cinste datoria. În ce măsură mi-a reuşit, o pot spune oamenii care mă cunosc. Ca jurist, aş prefera să operez totuşi cu probe. Nu mă consider fără păcate, iar cel care se crede fără pată, las’ să arunce primul piatra.

• 
  Care ar fi semnificaţia acestui scrutin pentru PL?
  

- În primul rând, alegerile s-au dovedit a fi o modalitate eficientă de a ne cunoaşte mai bine. Interesul viu pe care îl manifestă membrii mai vechi şi mai noi ai partidului faţă de chestiunea în cauză, este salutabil. Până acum discuţiile politice în cadrul unui partid aveau loc de la caz la caz, şi deseori se limitau la conflicte interne mărunte, evitându-se abordarea unor probleme cu adevărat importante ale vieţii politice moldoveneşti. Urmează deci să ne limpezim opţiunile, fie şi pe calea unor controverse, şi să facem un efort de asimilare a ideilor liberale, fapt care ar conduce implicit la consolidarea formaţiunii noastre.
Suntem dispuşi să promovăm un climat favorabil unui schimb liber de idei şi opinii

• 
  Nu credeţi că există totuşi pericolul unor erodări din interior a partidului?
  

- Noi vom desfăşura campania electorală după principiul – cine este cel mai bun, adică, vor fi menţionate în special calităţile candidatului respectiv, şi nu se va urmări scopul de a defăima oponentul, încât confruntarea să nu depăşească limitele unei competiţii civilizate. Sunt convins că vom avea suficientă înţelepciune şi nu vom ajunge să ne împroşcăm unul pe altul cu noroi, ceea ce nu ar aduce folos nici unui candidat în parte, şi va prejudicia imaginea în ansamblu a Partidului Liberal.

Evident, pe parcursul acestui maraton electoral ar putea să apară şi unele excese nedorite, chiar şi unele provocări. Echipa noastră însă, şi eu personal, suntem dispuşi să valorificăm latura pozitivă a lucrurilor, promovând dialogul constructiv şi un climat favorabil unui schimb liber de idei şi de opinii.

Nu uităm că suntem în primul rând colegi de partid şi că, oricare ar fi rezultatul alegerilor, va trebui să mergem mai departe împreună. Sper că la fel gândesc şi contracandidaţii mei.

În campania electorală pornim mai degrabă ca nişte concurenţi într-o competiţie, şi nu neapărat ca adversari înrăiţi. Asta însă nu înseamnă că nu vom fi combativi, că scrutinul va fi pur şi simplu un schimb de amabilităţi. Se va da o luptă, pe alocuri poate îndârjită, dar care se va încadra totuşi în spiritul celor mai frumoase tradiţii liberale.

• 
  Care este rolul dlui M. Snegur în acest scrutin?
  
• 
  Meritul dlui Mircea Snegur rezidă în atitudinea imparţială şi echidistantă de care a dat dovadă,cel puţin până acum, atitudine ce relevă valoarea unei personalităţi politice de mare calibru. Firea sa cumpătată, spiritul conciliant şi toleranţa care îl caracterizează, ne ajută să depăşim unele stări conflictuale, inerente, de altfel, într-o campanie electorală. Fiind autoritatea morală a Partidului Liberal, domnia sa constituie, totodată, factorul de stabilitate a formaţiunii noastre.
  
• 
  Pe ce, sau pe cine, contaţi în confruntarea care vă aşteaptă?
  

- Contez pe consecvenţa, flexibilitatea şi tăria de caracter, care m-au ajutat nu de puţine ori. Contez pe un dialog deschis şi un mesaj sincer adresat colegilor de partid. Contez pe sprijinul prietenilor devotaţi şi pe coeziunea echipei ce mă susţine şi îmi dă noi puteri. Contez, de asemenea, pe bunul-simţ politic al oponenţilor mei.

• 
  Dorindu-vă succes în competiţia pentru funcţia de preşedinte al PL, spuneţi-ne, care sunt obiectivele imediate ale Partidului Liberal?
  

- Partidul Liberal a fost instituit ca urmare a fuzionării a patru formaţiuni politice şi sarcina cea mai stringentă este omogenizarea internă. Pentru eficientizarea interacţiunii verigilor partidului, e nevoie de a finaliza, până la sfârşitul acestui an, constituirea organizaţiilor primare în toate localităţile R.Moldova şi de a se întocmi listele de candidaţi pentru funcţiile de primari şi de consilieri.

Conjugând eforturile tuturor structurilor şi ale fiecărui membru, sperăm să obţinem, cel puţin, 25 la sută din sufragii în alegerile locale, ceea ce va permite crearea, împreună cu alte formaţiuni democratice, a unei majorităţi în consiliile administrative teritoriale, în vederea formării structurilor puterii locale fără comunişti. Promovând ideile şi programele liberale, puterea locală îşi va aduce contribuţia la victoria PL în viitoarele alegeri parlamentare, pentru înlăturarea comuniştilor de la putere şi pentru asigurarea unei guvernări reformatoare durabile.

Luceafărul, 27 septembrie 2002

BLITZ-INTERVIU

- După care principiu (principii) vă conduceţi în viaţă?

- „Dacă vrei să avansezi, mergi înainte!”

- Cum credeţi, trandafirii au spini sau spinii au trandafiri?

- Pentru dragoste e caracteristică prima variantă, pentru politică – a doua.

- Un politician ar avea nevoie de cal, de puşcă sau de nevastă?

- Şi de câţiva prieteni devotaţi.

- Trădarea prietenilor poate fi iertată?

- Cine a trădat o dată, va trăda şi a doua oară.

- Aveţi mulţi duşmani?

- Sper să am.

- Cum reacţionaţi la critică?

- Dacă nu mă deranjează prea tare, zâmbesc.

- O caricatură ar putea să vă scoată din sărite?

- Nu, ar putea să-l scoată din sărite pe cel care o face.

- Grandomania e o boală incurabilă?

- E o boală molipsitoare, mai ales dacă nu ţii cont de realitatea ce te înconjoară.

- A fi politician e o vocaţie sau o necesitate?

- Este vocaţia de a fi necesar cuiva.

- Aveţi un model de politician?

- Bismarc şi Churchill, care au dat dovadă de fermitate şi principialitate apărând interesele patriei.

- Aveţi un hobby?

- Vânătoarea, mai ales dacă nu ştii cine pe cine vânează.

- La capitolul alimentaţie, sunteţi gurmand sau „atotdevorator”?

- Mă strădui să respect principiul alimentaţiei separate, dacă nu mă aflu la vreun banchet.

- Ţineţi posturile?

- Cred că mi-ar prinde bine.

- Când v-aţi îmbătat ultima dată?

- În ziua când am hotărât să intru în politică (râde cu poftă).

- Faceţi gimnastica de dimineaţă?

- Uneori şi seara. În general, n-aş vrea să divulg toate „secretele militare”.

- Credeţi în dragostea de la prima vedere?

- Niciodată nu ştii de unde sare iepurile.

- Aveţi animale de casă?

- Am o pisică „creştin-democrată” şi un motan care e şi el ... liberal. Adică nu este constrâns în libertate şi acţiuni. În limita îngăduinţei, desigur.

- Ce calităţi preţuiţi la oameni?

- Sinceritatea, onestitatea şi curajul.

- Ce tip de oameni vă displac?

- Cei laşi şi perfizi.

- Culoarea dvs preferată?

- Culorile semaforului. Deşi, întotdeauna am privit cu suspiciune la culoarea roşie.

- Visul care încă nu s-a împlinit?

- Nu-l spun, căci mai sper să se realizeze.

- Sunteţi superstiţios?

- Nu mai mult decât alţii.

- Credeţi că v-aţi născut sub o stea norocoasă?

- Steaua te ajută doar dacă meriţi. Mai dificil le vine celor care s-au născut ziua.

- Când aveţi un necaz, cum scăpaţi de el?

- Le las să se îngrămădească mai multe, apoi le rezolv dintr-o împuşcătură.

Luceafărul, 27 septembrie 2002

„Când nu ştii cine pe cine vânează...”

- Cei care Vă cunosc spun că sunteţi un foarte bun vânător. Când aţi fost la vânătoare ultima dată şi cine sunt cei cu care, de obicei, mergeţi la vânat?

- Am crezut că mă veţi întreba despre „trofeie” şi aş fi fost nevoit să le înşir pe toate. Într-adevăr, sunt un vechi vânător, dar nu prea dispun de timp. La vânătoare merg cu vânători încercaţi, care cunosc preţul acestei îndeletniciri la aer liber. E ceva greu de descris. Îmi place mai ales atunci când nu ştii cine pe cine vânează…

- Vi s-a întâmplat să fiţi... vânat de vreun mistreţ?

- Credeţi că mistreţul nu ştie cu cine are de-a face? Doar dacă se nimereşte vreo unul tâmpit... Oricum, o păţesc totuşi mai des mistreţii, decât vânătorii.

- Aţi putea să împuşcaţi şi un om, în cazul în care aţi fi urmărit de vreun criminal?

- Sper că experienţa mea îndelungată ar putea să-mi prindă bine.

- De ce aţi decis să candidaţi la funcţia de lider al Partidului Liberal?

- Din firea mea sunt un luptător şi am folosit această şansă care îmi oferea posibilitatea să ajung în fruntea Partidului Liberal. Aflându-mă în teritoriu, mi-am dat seama de potenţialul intelectual enorm de care dispune formaţiunea noastră, ceea ce m-a determinat să candidez pentru funcţia respectivă. Un argument în plus l-a constituit sprijinul grupului de iniţiativă, alcătuit din personalităţi marcante ale partidului nostru. Totodată, fiind Secretar General al Partidului Liberal, în obligaţiunile mele intra şi construcţia de partid, precum şi consolidarea structurilor acestuia în teritoriu.

- Le-aţi consolidat... contra plată?

- Le-am consolidat contra unor nopţi nedormite, contra unor sacrificii, contra risipei de nervi, dar şi contra unor adevăruri rostite cu voce tare...

- Ceilalţi contracandidaţi au fost determinaţi să candideze, într-un fel de formă, pentru a crea un tablou democratic al alegerilor, sau cu-adevărat au dorit să devină şi ei lideri?

- Păcat că nu aţi fost martor al acestei confruntări, ca să vă convingeţi că a avut loc totuşi o bătălie veritabilă dar, în acelaşi timp, civilizată. Acest fapt este confirmat şi de rezultatele finale ale alegerilor, care au constituit un examen pe care Partidul Liberal l-a susţinut cu succes. Cum era de aşteptat, n-au lipsit anumite disensiuni, însă contracandidaţii mei s-au dovedit a fi la înălţime. Sper să-i pot aprecia pentru corectitudinea lor şi în continuare. Meritele contracandidaţilor mei sunt binecunoscute. De exemplu, Vladimir Braga, în calitatea sa de Preşedinte al Consiliului judeţean Chişinău a redus la minim toate datoriile la salariile funcţionarilor publici, a întreprins nişte reforme care au condus la epurarea din diverse funcţii a comuniştilor ostili principiilor democratice. În prezent, în judeţul Chişinău, în posturi de răspundere, practic nu mai sunt comunişti.

- Dar cum au reacţionat cei doi contracandidaţi după victoria Dvs.?

- Adecvat. Aşa cum se şi cade unor politicieni cu experienţă. A şti să pierzi, în politică, e o artă nu pe măsura oricăruia. Faptul că la Congresul al V-lea, extraordinar, S. Mocanu şi V. Braga au ieşit la tribună cu mesaje, chemând persoanele ce-i susţineau să se conformeze rezultatelor alegerilor şi să se consolideze în jurul preşedintelui proaspăt ales, e semnificativ în acest sens.

- Să înţelegem că aţi rămas în relaţii bune? Puteţi afirma că o eventuală scindare în cadrul Partidului Liberal ar fi imposibilă?

- Cum s-ar mai bucura adversarii noştri. Ştiu că unii doresc scindarea acestui partid, dar ei nu ţin cont de faptul că din acest scrutin intern formaţiunea noastră a ieşit mai experimentată şi mai consolidată. În această campanie electorală s-a produs omogenizarea Partidului Liberal, adică nu s-a mai ţinut cont de vechea apartenenţă partinică: un fost prcm-ist era susţinut de un fost pnl-ist, care la rândul lui fusese sprijinit de un fost ţărănist, ceea ce înseamnă că am devenit cu toţii liberali. Este cel mai mare câştig pe care l-am putut obţine. Iar dacă se vor găsi nemulţumiţi, care, fiind mânaţi de mărunte interese de grup, îşi vor da arama pe faţă, plecarea lor nu ne va întrista prea mult. Partidul se va purifica astfel, scăpând de oportunişti şi transfugi.

- O altă personalitate, destul de orgolioasă şi ambiţioasă, în cadrul partidului nou-format este Mircea Rusu. În ce relaţii sunteţi cu el?

- Am alte păreri despre Mircea Rusu. El a fost acel care a stat la baza fuzionării partidelor. Amintiţi-vă că, îndată după alegerile din 2001, am intrat în discuţii de fuzionare cu şapte formaţiuni politice. Până la urmă au fuzionat, la prima etapă, doar POD şi PNL. Dacă Mircea Rusu nu ar fi fost deschis spre dialog, nu cred că am fi putut fuziona. Mai mult ca atât, el n-a pretins vreo funcţie de conducere în cadrul Partidului Liberal. Este Membrul Biroului Permanent Central. Atât. Şi stă în sală, nu la tribună.

- De unde totuşi a apărut zvonul că domnul Untilă şi-a cumpărat alegătorii?

- Straniu, eu nu am auzit asemenea zvonuri. La alegerile din cadrul PL au participat colegii mei de partid pe care este imposibil să-i cumperi. Dacă cumperi astăzi un coleg, mâine nu te mai poţi conta pe el din simplul motiv că l-ai cumpărat, pentru că el te-a ales în mod fraudulos. Aşa că, eu am folosit un alt mecanism: metoda convingerii. După cum vedeţi, a dat roade.

- Aţi fost primul partid care a organizat un scrutin la nivel naţional?

- O asemenea modalitate de alegere a liderului de partid constituie o premieră în viaţa politică moldovenească.

- Este adevărat că a aveţi o colecţie de automobile? Ce conţine această colecţie?

- Am un BMW sofisticat, ultimul model, iar fiica mea are şi ea o maşină. A avut şi soţia un automobil, dar l-am vândut.

- Ce fel de colecţie mai e şi asta, din doar trei automobile, sau mai aveţi, dar evitaţi să ni le declaraţi?

- Parcă de voi poţi ascunde ceva. De presă, am în vedere. „Achiziţiile” mele ţin de perioada când am lucrat în străinătate şi am avut un salariu destul de bun.

• 
  Aţi vândut mercur, caşcaval, gagele? Cu ce v-aţi ocupat?
  
• 
  Nu am făcut comerţ, dar să ştiţi că mercurul, ca produs, nu poate fi vândut.
  

- Aţi avut o funcţie diplomatică în Elveţia. Cum aveţi de gând să aplicaţi în provincia noastră estică aptitudinile diplomatice pe care le-aţi acumulat în Europa?

• 
  Cunoştinţele acumulate în Elveţia mi-au prins bine. E vorba de tact şi spirit diplomatic, care nu de puţine ori m-au ajutat să găsesc soluţii pentru unele situaţii dificile, aşa încât campania electorală s-a desfăşurat, în fond, fără excese. A fost o luptă strânsă, poate chiar îndârjită, dar care nu a depăşit limitele bunei cuviinţe.
  

- În campanie, pentru a fi combativ trebuie să demonstrezi că eşti mai bun decât Braga sau decât Mocanu, de exemplu. Ce fel de argumente compromiţătoare aţi adus împotriva contracandidaţilor Dvs.?

- Nu era obligatoriu. Noi am preferat să demonstrăm cine-i mai bun, nu cine-i mai rău.

- Dar cum demonstraţi că sunteţi mai bun decât alţii, fără a demonstra că ceilalţi sunt mai răi?

• 
  În timpul campaniei electorale, convenisem din timp asupra unui astfel de scenariu, încât ne aşezam toţi trei candidaţi la o masă pentru dezbateri, faţă în faţă cu alegătorii noştri. Cei din sală puneau întrebări. Avea câştig de cauză cel care se dovedea a fi mai inspirat.
  
• 
  Mă îndoiesc că aţi fost mai inspirat decât Sergiu Mocanu...
  

- Ba da. Inspiraţia mea ţinea, de cele mai multe ori de felul de a comunica cu oamenii, simplu şi pe înţelesul lor, fără aere şi ifose de atotştiutor.

- Chiar nu v-aţi certat în timpul acestor dezbateri?

- Ne-am certat, nu zic, dezbătând unele probleme stringente. De multe ori ne ciocneam discutând programele noastre electorale. Care sunt mai bune, care mai puţin bune...

- Ceea ce spuneţi sunt mai mult nişte teorii. Bănuim că şi dl Braga şi dl Mocanu, în mapele lor, aveau nişte documente sau dovezi compromiţătoare despre Dvs. Cunoaşteţi cumva ce anume aveau?

• 
  Scopul nostru nu era să turnăm murdării unul în capul celuilalt. Oricum întrebările veneau din sală. Am fost întrebat, de exemplu, cum mi-am făcut casă? De unde am maşini luxoase? O altă întrebare provocatoare era despre poliţie. Mi se reproşa că această structură este coruptă. Cum aş fi putut eu, o persoană care am activat timp de 25 de ani în cadrul MAI, să fiu curat? – mă întrebau unii colegi de partid. Şi eu trebuia să fiu calm şi să răspund cu toată sinceritatea şi bunăvoinţa, pentru ca oamenii să mă creadă.
  

- Ce întrebări provocatoare îi adresau lui Sergiu Mocanu­ simpatizanţii Dvs.?

- Cum s-a întâmplat că aţi trântit uşa partidului din care făcea parte de mai multe ori? De altfel, Mocanu se cam lăuda în campania electorală, zicând că ştie cum să se comporte, că are o bogată experienţă parlamentară... Au fost însă momente când, iritat, în prezenţa tuturor, se enerva, începea a flutura din mâini, strigând să nu-l bruieze nimeni. Nu-ţi mai ardea de inspiraţie.

- Să vorbim şi despre cei 25 de ani, în care aţi muncit la MAI şi, nu se ştie din ce cauză, nu aţi mai ajuns să aveţi grad de general? Cum explicaţi că, fiind în funcţie de viceministru, nici preşedintele Snegur, nici preşedintele Lucinschi nu v-au dat acest important şi, într-un fel obligatoriu, grad de general?

- În acest caz, prefer ca lumea să se întrebe de ce nu sunt general, decât să se întrebe de ce am fost desemnat în acest grad.

- Dar cum aţi fost selectat la funcţia de reprezentant al R. Moldova în Elveţia?

- Organizaţia în care am lucrat e una specializată în elaborarea strategiilor de combatere a corupţiei şi de creare a unui sistem global de telecomunicaţii în urmărirea unităţilor de transport. Am fost propus de către Ministerul de Interne. În timpul concediului m-am prezentat acolo pentru un test, în baza căruia am şi fost admis în organizaţia respectivă. În scurt timp am devenit unul dintre conducătorii acestei instituţii, făcând parte din Consiliul Administrativ. La început nu cunoşteam nici o boabă de franceză, până la urmă am însuşit-o aproape la perfecţie. Evident, nu numai de dragul franţuzoaicelor.

- De obicei, la noi oamenii foarte repede se îmbolnăvesc de o maladie aproape incurabilă, grandomania. Vă paşte cumva acest pericol­, sau poate că sesizaţi deja semne de boală? Cum aveţi de gând să le evitaţi?

- Grandomania apare acolo unde preşedintele de partid face tot ce doreşte, este dictator, într-un cuvânt. Partidul Liberal nu e însă o formaţiune a unei singure persoane, ci a tuturor membrilor de partid. Deviza mea electorală – libertatea nu merge fără ordine, ordinea nu valorează nimic fără libertate – cred că este elocventă în acest sens.

- Cine a fost cel care v-a felicitat primul, după ce aţi fost ales în funcţie de preşedinte al PL?

- Primul m-a felicitat dl Teodor Stolojan, preşedintele PNL din România. A urmat Iurie Roşca, apoi Ala Mândâcanu, de la PSL. Au urmat dl Dumitru Diacov, dl Serafim Urecheanu, dl Oazu Nantoi. Aceste mesaje mi-au insuflat încredere.

- În ziarul Partidului Liberal a fost publicat acordul de colaborare cu PNL din România. Consideraţi că relaţiile foarte apropiate între partidul liberalilor de aici şi de acolo ar putea impulsiona relaţiile moldo-române, Chişinău - Bucureşti, pe toate planurile?

- Cel puţin noi ne dorim acest lucru. Acordul respectiv presupune că relaţiile dintre PNL şi PL devin prioritare şi că prin intermediul partidelor noastre vom contribui la stabilirea unor relaţii mai bune între România şi Moldova.

- E sau nu PL un partid unionist?

- Dacă unionismul înseamnă în mod automat extremism, atunci răspunsul nostru este negativ. Integrarea în Uniunea Europeană este unul din obiectivele noastre principale, şi nu văd cum acest lucru poate fi realizat fără o colaborare şi o apropiere de vecinii noştri de peste Prut.

- Pentru membrii PL, care-s modelele de oameni politici din istoria noastră?

- În ce mă priveşte, m-aş opri la personalitatea lui Ion Brătianu, care în perioada interbelică a fost preşedintele PNL din România. Apropo, a fost inginer, la fel ca şi mine, şi un mare politician şi om de stat. Şi am să vă aduc în acest sens un exemplu. În una din discuţiile pe care le avuse la Iaşi cu N. Iorga, ultimul, fiind un om exploziv, îi zise: „Ce pot să învăţ eu de la tine, de la un inginer, domnule Brătianu, chiar dacă eşti liberal?” La care acesta, făcând o pauză, îi răspunse: „Măsura, domnule Iorga, măsura.”

- Deci, veniţi cu această unitate de măsură în politica basarabeană actuală?

- Da. Politica paşilor mici şi măsura.

- Dar ce-aţi avea de învăţat de la disensiunile şi de la forfota ce s-a produs în Partidul Naţional Liberal din România acum o lună?

- Am învăţat de la ei cum am putea să depăşim disensiunile şi să evităm scindarea. Dl Meleşcanu a fost în R. Moldova cu câteva zile înainte de scrutinul electoral. La întâlnirea noastră, dumnealui a menţionat că este important ca după alegeri să nu se producă disocierea unor fracţiuni din cadrul partidului.

- Aţi amintit că Iurie Roşca va felicitat. Credeţi că s-a gândit la o eventuală fuzionare?

- Nu ştiu, dar a recunoscut că nu se bucurase că am câştigat eu, dar se bucurase că nu a câştigat Sergiu Mocanu, cu care odată a făcut politică împreună.

- Aţi câştigat această funcţie în partid, s-a consolidat partidul... Sunteţi un partid de opoziţie... Ce paşi concreţi veţi întreprinde, ce veţi face imediat în perioada următoare?

- Nu vom face opoziţie de dragul opoziţiei. Să nu uităm însă că totalitarismul comunist este cel mai înverşunat inamic al democraţiei. Obiectivul imediat este campania electorală din luna mai 2003. Este foarte important ca până la începutul acestei campanii electorale să avem organizaţii primare în toate localităţile. Astăzi avem deja organizaţii locale în 444 de primării. E o muncă grea, dar trebuie s-o ducem până la capăt. Vom pune la punct listele potenţialilor primari şi a viitorilor consilieri, organizând unele conferinţe, pentru a-i şcolariza la tema comportamentului în alegerile locale. Este importantă, de asemenea, şi aderarea noastră la Internaţionala Liberală. Cu această ocazie, pe data de 15 noiembrie, plecăm la Bucureşti, unde o să avem o întâlnire cu conducătorii Partidul European Liberal.

- De ce a devenit atât de supărăcios dl Mircea Snegur?

- De unde aţi mai luat-o şi pe asta. Eu personal am cele mai bune relaţii cu dl Snegur. Să ştiţi că datorită domniei sale alegerile au decurs relativ liniştit. Fiind Preşedintele de onoare al partidului, Mircea Snegur reprezintă instanţa morală a vieţii noastre de partid şi, atunci când apăreau scântei, ne adunam cu toţii şi el, prin atitudinea lui împăciuitoare, uşor-uşor, punea lucrurile la locul lor. Sunt convins că domnia sa, prin înţelepciunea şi autoritatea morală de care dă dovadă, va constitui şi în continuare factorul de stabilitate al formaţiunii noastre.

• 
  Cum credeţi, în R. Moldova, cetăţenii ştiu cum arată la faţă dl Veaceslav Untilă? Aţi avut nişte afişe electorale cu fotografii color?
  
• 
  Sper că vor avea încă destule ocazii ca să mă cunoască mai bine.
  

- Ce notă aţi putea da astăzi PL-ului?

- Cred că astăzi este una din cele mai viguroase şi organizate formaţiuni politice, mai ales în teritoriu. Am luat atitudine ori de câte ori a fost nevoie. Recent, la 10 noiembrie, am fost una din puţinele formaţiuni politice care au participat la mitingul de protest, desfăşurat în legătură cu sistarea retranslării TVR 1 pe teritoriul RM. Dreptul la libera exprimare şi dreptul la informare a populaţiei sunt valori pe care noi, ca liberali, nu putem să nu le apărăm.

- Aţi putea colabora cu comuniştii, în anumite probleme?

• 
  Nu suntem adepţii unui permanent discurs negativist şi vom sprijini orice proiect de reformare democratică a societăţii, orice demers pozitiv din partea celor de la putere. I-am putea susţine, dar nu vom colabora cu ei.
  
• 
  Vreo dată, aţi scris versuri?
  

- Căci nu e om să nu fi scris o poezie, vorba cântecului... În viaţa mea, acest lucru s-a întâmplat în copilărie, atunci când m-am îndrăgostit pentru prima dată.

- Cine este soţia Dvs?

- Soţia mea îmi este un foarte bun prieten, este femeia care mi-a oferit confortul şi bucuriile unei vieţi de familie, care mi-a dăruit doi copii simpatici, două fiice.

- Ce fac fiicele Dvs.?

- Mulţumesc, sunt bine. Cea mai mare a absolvit Facultatea de Drept a USM, este căsătorită; am o nepoţică dulce, de cinci anişori, care, uneori, vine şi doarme cu mine. Fiica cea mică a absolvit Institutul Internaţional de Management.

- Aveţi case? Palate? Vile?

- Am o casă de piatră, am construit-o acum 10 ani. Deoarece nu puteam spera la îmbunătăţirea condiţiilor de trai, mi s-a propus să-mi fac casă. Mi se oferise un lot de casă şi, parţial, acoperirea cheltuielilor pentru construcţie. Sfătuindu-mă cu părinţii, am început în 1987 construcţia casei. Pe atunci se efectuau controale riguroase din partea organelor de resort. Mi-a rămas un geamantan plin cu tot felul de chitanţe. Între timp, fiica cea mai mare s-a căsătorit şi am decis să trec într-un apartament cu trei odăi. Casa am lăsat-o copiilor. Sunt foarte mândru că am putut să le ofer astfel de condiţii copiilor mei.

- Dar o vilă aveţi?

- Dacă mă apucam să fac vile, nu aş mai fi reuşit să realizez prea mult în viaţă.

- Cine sunt oamenii politici de la noi în care aveţi cea mai mare încredere?

- Pardon, dar mă puneţi în situaţia de a-i face cuiva publicitate.

- Dacă nu vreţi să faceţi publicitate la nişte străini, numiţi nişte personalităţi din cadrul partidului Dvs., dacă consideraţi că aveţi încredere în ei?

• 
  Am încredere deplină în colegii mei de partid. Altfel nici nu-mi închipui cum aş putea porni cu ei la drum. Sper că sentimentul este reciproc.
  
• 
  “Jos, mafia!” a murit? Mai credeţi că aţi fost convingător? Aţi „detronat” pe cineva, vreun funcţionar corupt, în acea luptă?
  
• 
  Lupta încă nu s-a încheiat. Fiţi cu ochii pe noi...
  

- Dle Untilă, se întâmplă să vă treziţi dimineaţa cuprins de frică pentru viaţa Dvs.?

- Pentru mine personal - nu mi-i frică. Pentru ceilalţi din jur – aş vrea cumva să-i ajut.

- Purtaţi armă?

- Când vânez. În rest, arma nu-ţi oferă o deplină siguranţă. Iar în politică, poţi fi convingător şi fără arme. Este unul din principiile mele.

• 
  Vă mulţumim pentru acest interviu.
  

Accente, 14 noiembrie 2002

“Forţele democratice trebuie să fuzioneze într-un singur partid”

- Cum vă sim­ţiţi în func­ţia de în­că proas­păt li­der al Par­ti­du­lui Li­be­ral?

- Confortabil. În ca­drul for­ma­ţi­u­nii noas­tre s-a format o echi­pă omo­ge­nă, efi­cien­tă, ca să funcţioneze ca un me­ca­nism bi­ne în­che­gat. Nu este, însă, deloc uşor să fii li­der de par­tid, mai ales cînd formaţiunea se află în plin proces de consolidare. Fi­ind Se­cre­tar Ge­ne­ral al Par­ti­du­lui Li­be­ral, am soluţionat un şir de probleme ce ţineau de activitatea partidului. Acum grijile s-au dublat, dar cred că, având sprijinul colegilor, voi reuşi să fac faţă lucrurilor.

În sco­pul de­sem­nării li­de­rului, par­ti­dul a tre­cut printr o cam­pa­nie elec­to­ra­lă ce a durat tocmai trei luni, astfel încât ris­cam să trans­for­măm spi­ri­tul de com­pe­ti­ţie in­te­rnă în spi­rit de ri­va­litate acerbă. E ne­vo­ie de timp, ca ape­le să se mai lim­pe­zeas­că, ca adversarii de ieri să-şi dea mâna, chiar dacă e greu să te împaci cu gândul că ai fost învins.

- În Par­ti­dul Li­be­ral au fu­zio­nat pa­tru for­ma­ţi­uni po­li­ti­ce. Exis­tă în­tre ele spi­rit de echi­pă?

- Coeziunea echipei vine din dorinţa de a face împreună ceva şi este o condiţie fără de care nu poţi reuşi. Am depăşit, sper, etapa micilor disensiuni şi neînţelegeri, inerente fazei postfuzionare. Important este să valorificăm po­ten­ţi­a­lul in­te­lec­tual mare al par­ti­du­lui. În cam­pa­nia noas­tră elec­to­ra­lă, bu­nă­oa­ră, am pro­pus ca ur­mă­toa­re­le lis­te elec­to­ra­le să fie întocmite de jos în sus. As­ta îi va determina pe li­de­rii de par­tid să ia­să din Chi­şi­nău, să mear­gă la vi­i­to­rii ale­gă­tori, să-i cunoască lumea. Anu­me aşa apare spiritul de echi­pă. Re­zul­ta­te­le ul­ti­mu­lui son­daj ara­tă că elec­to­ra­tul a apre­ciat gestul nos­tru de uni­fi­ca­re a for­ţe­lor de­mo­cra­ti­ce şi ne a pla­sat prin­tre pri­me­le par­ti­de de pe sce­na po­li­ti­că. Dacă e să comparăm rezultatele recente cu cele indicate de Barometrul anterior, saltul calitativ este spectaculos. Unitatea de obiective – iată formula coeziunii.

- De când aţi sim­ţit că sun­teţi un li­be­ral?

- În via­ţă ori eşti, ori nu eşti li­be­ral. Apropo, deviza mea în scrutinul intern de partid a fost: nu poate fi libertate fără ordine, iar ordinea nu valorează nimic fără libertate. Când am ajuns la concluzia că lucrurile nu se vor schimba în bine, doar dacă îşi va spune cuvântul societatea civilă, am întemeiat Asociaţia “Strategia Civică”. Am avut atunci o ac­ti­vi­ta­te intensă. Nu ştiam că vor fi anun­ţa­te ale­geri an­ti­ci­pa­te şi a fost greu să ne lan­săm în po­li­ti­că. Am cre­at o miş­ca­re so­cial po­li­ti­că, am par­ti­ci­pat în ale­ge­ri­le par­la­men­ta­re şi am luat mai mul­te vo­turi de­cât une­le par­ti­de cu­nos­cu­te, PFD, de exemplu. Mai apoi, am trans­format miş­ca­rea în Par­ti­dul Or­di­nii şi Drep­tă­ţii So­cia­le, ca­re a fu­zio­nat cu Par­ti­dul Na­ţi­o­nal Li­be­ral şi am con­sti­tuit Uni­u­nea So­cial Li­be­ra­lă "For­ţa Mol­do­vei". La 24 mar­tie 2002, a avut loc ma­rea fu­ziu­ne, când pa­tru for­ma­ţi­uni po­li­ti­ce s au unit şi au format Partidul Liberal.

- Ca­re es­te, to­tuşi, esen­ţa doc­tri­nei li­be­ra­le?

- Nu vreau să fac teoretizări pe marginea acestei probleme, dar sunt nevoit să declar unele adevăruri incontestabile, din păcate prost cunoscute la noi. Liberalismul este nu numai o doctrină politică, ci şi o filosofie, o morală, o cultură. Modernitatea constituie rezultatul valorificării conceptelor liberale. La baza liberalismului stau două principii clare: responsabilitatea individuală care constă în asumarea riscurilor şi a consecinţelor oricărei acţiuni, şi libertatea individuală, care îţi permite să faci totul ce nu dăunează altuia. Conceptele liberale despre responsabilitate şi libertate nu pot exista unul fără de altul. Cele mai puternice state din lume se bazează pe aceste principii. Din păcate, lumea cunoaşte la noi foarte puţin despre liberalism şi îl înţelege ca pe o anarhie, iar noţiunea de stat minim - ca un stat slab şi ineficient. Or, SUA, ţara liberalismului clasic, este un stat, pe de o parte puternic, pe de alta – minim, prin neîngrădirea drepturilor şi a libertăţilor cetăţeanului, prin intervenţii minime în economia bazată pe proprietatea privată, prin respectul deplin pentru viaţa privată etc. Un stat minim este supus unui control cvasitotal din partea societăţii civile.

Liberalismul porneşte de la dorinţa sănătoasă a fiecărui individ de a se îmbogăţi, de a intra într-o competiţie menită să descătuşeze energiile omului dornic de a se realiza. Liberalismul apără dreptul la proprietate al celor ce muncesc şi vor să devină bogaţi.

- Să în­ţe­le­gem că cei din PL sunt bo­gaţi?

- Ei tind să devină şi vor deveni bogaţi dacă vor fi create condiţiile pentru dezvoltarea liberalismului economic. Vom cultiva, în toate domeniile, valenţele creatoare ale indivizilor.

- Uneori, po­li­ti­cie­nii mol­do­veni iau mo­de­le oc­ci­den­ta­le şi în­cear­că să le trans­pu­nă în re­a­li­ta­tea noas­tră, dar nu în­tot­deau­na reu­şesc. Li­be­ra­lis­mul es­te po­tri­vit pen­tru mol­do­veni?

- Este ştiut că pe oameni îi unesc mai degrabă realităţile concrete, decât ideile abstracte. Evident, în ţări diferite, liberalismul poartă haine diferite. Fiecare e liber să-şi aleagă modul de viaţă şi valorile în care să creadă. Răspândirea ideilor este legată de mentalitatea, cultura şi tradiţiile oamenilor. Dacă pretinzi ca cineva să-ţi accepte ideile, urmează să-l convingi că ele sunt juste. Odată intrate în circuit, modelelor nu le rămâne decât să-şi confirme sau nu valabilitatea.

Astăzi, în tranziţia de la un stat supercentralizat spre economia de piaţă, doar reformele liberale stimulatorii pot crea premise favorabile dezvoltării economice. Uitaţi-vă cum se chinuie comuniştii, zbătându-se disperat între mentalitatea totalitară şi necesitatea evidentă a liberalizării. Sloganele comuniste despre egalitate au fost date uitării, pentru că aceasta nici nu poate exista într-o economie normală. Unica egalitate ce are dreptul la existenţă este egalitatea în faţa legii. Aceasta nu înseamnă că liberalii nu vor propune vaste programe sociale pentru protejarea categoriilor sociale defavorizate. Este cert că programele liberale vor avea o acoperire financiară şi se vor deosebi clar de populismul de stânga.

- Pe ca­re re­sur­se fi­nan­cia­re se spri­ji­nă ac­tua­la gu­ver­na­re?

- Comuniştii culeg roadele guvernărilor precedente, care au încercat să impună unele reforme liberale în economie. O altă sursă substanţială o constituie creditele acordate de organismele financiare internaţionale. Nu putem să nu ţinem cont şi de cei circa un milion de oameni plecaţi la lucru în străinătate şi care trimit acasă, anual, sume impunătoare de bani.

- Ce tre­bu­ie fă­cut ca lu­mea să ai­bă o mai ma­re în­cre­de­re în par­ti­de­le de­mo­cra­tice?

- La noi axa comunism – anticomunism încă e actuală. Toa­te for­ţe­le de­mo­cra­tice din R. Mol­do­va tre­bu­ie să fu­zio­ne­ze într un par­tid ca­re să ai­bă în fa­ţă un sin­gur ri­val - Par­ti­dul Co­mu­ni­şi­ti­lor.

- E po­si­bil aşa ce­va?

- E necesar. O altă ieşire nu există, în caz contrar, “duminica roşie” din februarie 2001 ar putea să se repete.

- Exis­tă la noi par­ti­de ca­re nu au fost nici­o­da­tă par­la­men­ta­re. De ce mai ră­mân pe are­na po­li­ti­că?

- Unor li­de­ri le convine o ase­me­nea si­tua­ţie. Ei nu do­resc să ajun­gă în Par­la­ment, dar le pla­ce să fie in­vi­taţi la re­cep­ţii, să se prezinte drept ana­lişti po­li­tici, să dea in­ter­viuri...

- Cum ve­deţi mai de­par­te fu­zio­na­rea par­ti­de­lor de­mo­cra­te?

- Ce­le pa­tru for­ma­ţi­uni care au fu­zio­nat în cadrul PL au acumulat12 la sută în scru­ti­nul elec­to­ral tre­cut. În­da­tă du­pă fu­zio­na­re, am in­trat în ne­go­cieri cu toa­te par­ti­de­le po­li­ti­ce din re­pu­bli­că, în afa­ra co­mu­niş­ti­lor. Cei ca­re vor să ac­ce­adă cu adevărat la pu­te­re îşi vor da sea­ma că fu­zio­na­rea es­te in­e­vi­ta­bi­lă.

- O no­uă fu­zio­na­re va pu­ne pro­ble­ma unui nou li­der. Ce veţi fa­ce?

- Experienţa scrutinului intern de partid ne-a demonstrat că nu poţi ajunge lider de partid intrând în politică pe uşa din spate.

În ultimă instanţă, vrem cu toţii să fim membri ai unei formaţiuni care merge pe calea cea bună.

- Co­mu­niş­tii lu­crea­ză de pe acum pen­tru vii­toa­re­le ale­geri lo­ca­le. Mem­brii par­ti­du­lui Dvs. bat din poar­tă în poar­tă, ca să şi pre­gă­teas­că ale­gă­to­rii?

- În perspectiva alegerilor locale, reprezentanţii partidelor democratice ar trebui să se aşeze la o masă rotundă, unde să caute şi să găsească soluţia cea mai potrivită: să sus­ţi­nă toate can­di­da­tu­ra for­ma­ţi­u­nii po­li­ti­ce ca­re se bu­cu­ră de mai mul­tă po­pu­la­ri­ta­te într o anumită lo­ca­li­ta­te. Su nu concureze do­uă trei can­di­da­turi ală­turi de cea a co­mu­niş­ti­lor. Cred că o să ne ajun­gă min­te să fa­cem acest lu­cru. Astăzi, mass me­dia de stat trudeşte doar la lus­trui­rea ima­gi­nii Par­ti­du­lui Co­mu­niş­ti­lor şi pen­tru şi­fo­na­rea ce­lei a par­ti­de­lor de­mo­cra­te. Exis­tă o sin­gu­ră so­lu­ţie: toţi re­pre­zen­tan­ţii blo­cu­lui de­mo­crat din R. Mol­do­va să mear­gă din sat în sat, din poar­tă în poar­tă, pen­tru a ex­pli­ca po­pu­la­ţiei ce avem de fă­cut. Par­ti­dul nos­tru a în­re­gis­trat deja organizaţii locale în 444 de localităţi. Aco­lo, avem can­di­da­ţi la postul de pri­mar şi lis­te­le can­di­da­ţi­lor în con­si­lii­le lo­ca­le.

- În ca­re lo­ca­li­tăţi vă bu­cu­raţi de cea mai ma­re sis­ţi­ne­re?

- Pes­te tot. Avem peste 20 de mii de membri, ca­re şi au re­con­fir­mat apar­te­ne­ţa po­li­ti­că şi ca­re deţin car­ne­te de par­tid. Ei vor mer­ge din ca­să n ca­să. Nici co­mu­niş­tii nu au atâ­ţia...

- Cu ce me­saj veţi mer­ge? Co­mu­niş­tii au câş­ti­gat cu unul po­pu­lis­t: pâi­ne şi câr­naţi ef­tini.

- Comuniştii vor fi nevoiţi, până la urmă, să dea socoteală electoratului pentru demagogia primitivă şi promisiunile gratuite cu care a fost momit. Popularitatea lor este în continuă descreştere. O arată şi sondajele. Democraţia îşi are mecanismul propriu de sancţionare a retoricii de mahala. Mesajul nostru nu va neglija aspiraţiile populaţiei. Principiile liberale, care asigură orientarea politică a PL, vor constitui setul de idei ce va mobiliza oamenii pentru acţiune.

- Da­că, ale­gă­to­rul a în­ţe­les că a fost min­ţit de co­mu­nişti, va ac­cep­ta el un me­saj ce ţi­ne de mo­der­ni­ta­te?

- Cu cât speranţele oamenilor au fost mai mari, cu atât dezamăgirea lor va fi mai dureroasă. Odată cu dezvoltarea societăţii, evoluează şi alegătorul. Noi îi vom oferi posibilitatea să opteze călăuzindu-se nu de emoţii, ci de raţiune şi de un calcul corect. Două dintre valorile fundamentale ale liberalismului sunt: libertatea şi proprietatea. Tendinţa de a fi liber şi de a dispune de bunuri materiale sunt trăsături esenţiale ale naturii umane.

- Ci­ne va fi ca­pul de afiş al Par­ti­du­lui Li­be­ral în vii­toa­re­le ale­geri?

- Am zis: în vii­toa­re­le ale­geri, vom al­că­tui lis­te­le elec­to­ra­le de jos în sus. Decizia o va lua fiecare membru al Partidului Liberal. Ei vor întocmi listele în conformitate cu meritele şi aportul fiecăruia.

- Când îi spui mol­do­vea­nu­lui că vrei să l faci bo­gat, el cre­de că îi vei da bani. Aşa să în­ţe­lea­gă?

- De ce nu? Îi vom da credite pre­fe­ren­ţi­a­le, fă­ră do­bân­dă. Cu aju­to­rul unor pro­iec­te acor­da­te de in­sti­tu­ţii­le fi­nan­cia­re in­ter­na­ţi­o­na­le, am pu­tea institui bănci po­pu­la­re la sa­te, un­de fie­ca­re ţă­ran ar pu­tea să ia un cre­dit de lun­gă du­ra­tă, fă­ră a plăti do­bân­da. Aşa se va ri­di­ca din ge­nunchi. Când se va îmbogăţi, va în­toar­ce îm­pru­mu­tul. Da­că mol­do­vea­nul va ve­dea că agri­cul­tu­ra îi poa­te aduce profit, el va munci şi mai mult. Tre­bu­ie să i cre­ăm ţă­ra­nu­lui con­di­ţii normale de ac­ti­vi­ta­te şi să i dăm bani la în­ce­pu­tul afa­ce­ri­ii sa­le. Pâ­nă la ur­mă, se vor ocupa şi la noi cu agri­cul­tu­ra doar 8-10% din po­pu­la­ţia ru­ra­lă, restul se vor in­clu­de în in­dus­tria pre­lu­cră­toa­re, ca­re nu va întârzia să apară în localităţile săteşti.

- Ca­re idee i ar uni pe toţi ce­tă­ţe­nii R. Mol­do­va?

- Ide­ea li­be­ra­lă - că toţi tre­bu­ie să de­vi­nă bo­gaţi.

- Are PL o con­cep­ţie de uni­fi­ca­re te­ri­to­ria­lă a R.Mol­do­va?

- Pe par­cur­sul ul­ti­me­lor do­uă luni de zi­le, formaţiunea noastră a lan­sat mai multe de­cla­ra­ţii pe mar­gi­nea pro­iec­tu­lui de fe­de­ra­li­za­re a R.Mol­do­va. În semn de protest, am pi­che­tat Am­ba­sa­de­le Ru­siei, Ucrai­nei, Re­pre­zen­tan­ţa OSCE în R. Mol­do­va. Varianta federalizării este inacceptabilă pentru R.Mol­do­va.

- De ce?

- Conform acordului pro­pu­s, mi­no­ri­ta­tea va dicta ma­jo­ri­tăţii. În presupusa Ca­me­ră a Re­pre­zen­ta­nţi­lor Par­la­men­tu­lui va fi ace­laşi nu­măr de de­pu­taţi din par­tea Trans­nis­triei, a UTA Ga­gauz Yeri şi a R. Mol­do­va. Fie­ca­re grup va avea drep­tul de ve­to, iar îm­pre­u­nă cu cea­lal­tă cameră a Par­la­men­tu­lui vor ale­ge Pre­şe­din­te­le ţă­rii. Legi­le ca­re vor ţine de in­te­re­sul ma­jo­ri­tă­ţii băş­ti­na­şe vor fi, pur şi simplu, blocate.

Pe­ri­cu­los e şi fap­tul că vom le­gi­fe­ra, astfel, un stat se­pa­ra­tist, re­bel, cre­at de struc­trui cri­mi­na­le şi ca­re a de­ve­nit un cen­tru al cri­mei or­ga­ni­za­te eu­ro asia­ti­ce. Ar putea apa­re un pre­ce­dent periculos pen­tru în­trea­ga lu­me, căci mai exis­tă ast­fel de zo­ne. Deci, nu vom în­lă­tu­ra un con­flict din Eu­ro­pa, ci vom tur­na apă la moa­ra al­tor con­flic­te.

- De ce Vo­ro­nin es­te de acord, în esen­ţă, cu ide­ea fe­de­ra­li­ză­rii?

- Pro­ba­bil că el cu­noaş­te unele lucruri pe care noi nu le cunoaştem. Dar acţiunile lui sunt uneori con­tra­dic­to­rii. El s a certat cu toţi ve­ci­nii noştri. Este inconsecvent în declaraţii. E de la sine înţeles că o formaţiune ilegală nu poate dicta unui stat re­cu­nos­cut de co­mu­ni­ta­tea in­ter­na­ţi­o­na­lă.

- Dar ce ne fa­cem cu Trans­nis­tria, ca­re me­reu va sta ca un "ştîk noj" în coas­te­le noas­tre?

- Într-un articol în care luăm în discuţie problema federalizării am propus câteva măsuri concrete de soluţionare a diferendului transnistrean:

1. 
   retragerea trupelor ruseşti şi lichidarea armamentului de pe teritoriul Transnistriei;
   
2. 
   anularea tuturor acordurilor şi înţelegerilor anterioare dintre Chişinău şi Tiraspol;
   
3. 
   introducerea temporară în zona transnistreană a unui contingent internaţional de menţinere a păcii, sub egida OSCE;
   
4. 
   desfăşurarea viitoarelor alegeri locale în baza legislaţiei Republicii Moldova pe întreg teritoriul ţării, alegeri care vor fi supravegheate de organismele internaţionale;
   
5. 
   organizarea unui referendum naţional în privinţa federalizării R.Moldova, la care va participa populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului.
   

Am vă­zut pâ­nă acum că ţă­ri­le ga­ran­te nu au fost în sta­re să gă­seas­că o so­lu­ţie adecvată. Cre­dem că ne ră­mâ­ne o sin­gu­ră şan­să - in­ter­na­ţi­o­na­li­za­rea în continuare a pro­ble­mei trans­nis­tre­ne şi solicitarea implicării comunităţii europene, a SUA, dar ţinîndu-se cont de particularităţiel statului nostru. Es­te im­por­tant să atra­gem mai mul­te ţări ga­ran­te, deoarece ne-am pomenit în si­tua­ţia când lu­pul e paz­nic la stâ­nă. Căci au­to­rul con­flic­tu­lui nu poa­te fi ga­rant în so­lu­ţi­o­na­rea aces­tu­ia.

- Are par­ti­dul dvs. struc­turi în stân­ga Nis­tru­lui?

- Da. Noi considerăm pământurile din partea stângă a Nistrului drept parte componentă a R.Moldova.

- Lu­mea, mai ales cea de la ţa­ră, es­te in­for­ma­tă bi­ne de­spre fu­zio­na­rea a pa­tru for­ma­ţi­uni po­li­ti­ce în Par­ti­dul Li­be­ral? Cum vă pro­mo­vaţi ima­gi­nea?

- Lumea este informată în măsura în care vrea să fie informată. Totuşi, cel mai efi­cient pro­ce­deu de a-ţi fa­ce o ima­gi­ne e de a vorbi cu omul pe viu. În mo­men­tul când într o lo­ca­li­ta­te es­te con­sti­tui­tă or­ga­ni­za­ţia noas­tră pri­ma­ră, imediat în­ce­pe şi pro­mo­va­rea ima­gi­nii par­ti­du­lui. Apariţia PL a fost un răspuns la doleanţele electoratului de a vedea o Dreaptă unită, a dat un impuls altor formaţiuni de a-şi reconsidera proiectele, reorientându-le în direcţia unei limpeziri a eşichierului politic, a semnalat iniţierea unui proces ce are ca scop formarea în R.Moldova a unui pol liberal, capabil să remodifice esenţial raportul forţelor politice existente.

- Timp de 11-12 ani de in­de­pen­den­ţă, în R. Mol­do­va am avut foar­te mulţi de­pu­taţi, mi­niştri, şefi de di­rec­ţii, de de­par­ta­men­te, ca­re au mun­cit la cre­a­rea sta­ta­li­tă­ţii, au în­vă­ţat ce şi cum tre­bu­ie să fa­că un con­du­că­tor de rang re­pu­bli­can. Nu cre­deţi că sta­tul pier­de prin ne­fo­lo­si­rea min­ţii şi a prac­ti­cii lor?

- Ne am gân­dit şi la acest lu­cru. Par­ti­dul Li­be­ral a cre­at un gu­vern din um­bră, nu la ni­vel de posturi, ci în gru­puri mi­nis­te­ria­le. Prin­tre ei sunt şi cei pe ca­re i-aţi pomenit. Ei mo­ni­to­ri­zea­ză ac­tua­la gu­ver­na­re, vin cu pro­pu­neri pen­tru pro­gra­me­le noas­tre. Atunci când vom ajun­ge la gu­ver­na­re, să avem de unde ale­ge, să nu re­pe­tăm gre­şe­li­le al­tor par­ti­de, ca­re, trei ani la rând, nu pu­teau găsi un mi­nis­tru al trans­por­tu­ri­lor.

- Ade­ra­rea Ro­mâ­niei la NATO i a bu­cu­rat pe li­be­ra­lii dvs.?

- Sigur. L am fe­li­ci­tat cu aceas­tă oca­zie pe dl Ion Ilies­cu.

- În ur­ma ade­ră­rii res­pec­ti­ve, ce au pier­dut mol­do­ve­nii din stân­ga Pru­tu­lui?

- N au pier­dut ni­mic, chiar vor avea de câş­ti­gat. De acum în­co­lo, R.Mol­do­va are cu to­tul alt sta­tut - de ţa­ră afla­tă în ime­dia­ta ve­ci­nă­ta­te a NATO ului, ceea ce înseamnă că nimeni nu-şi va mai permite să declanşeze aici atât de uşor conflicte militare.

Occidentul nu avut niciodată din partea R.Moldova semnale clare despre dorinţa de integrare europeană. Sper ca ultimul mesaj al lui Voronin către ţările UE să fie sincer.

- Nu cre­deţi că ma­ri­le pu­teri au re­îm­păr­ţit lu­mea şi pe Prut ar pu­tea să rea­pa­ră o cor­ti­nă de fier?

- Cred că Ucrai­na ar putea de­veni mem­bră a NATO. Şi, atunci, R.Moldova, de voie, de nevoie, va merge în rând cu lumea civilizată.

- Fap­tul că aţi fost când­va vice­mi­nis­tru de in­ter­ne vă aju­tă sau vă în­cur­că în po­li­ti­că?

- Orice experienţă este utilă, dacă ştii cum să o foloseşti. Consecvenţa, flexibilitatea, tactul în relaţiile cu oamenii nu ţin neapărat de o funcţie oarecare. Aflându-mă în această funcţie, am însuşit, probabil, cum se gestionează o instituţie.

- Ce fel de re­la­ţii aveţi cu li­be­ra­lii din lu­me?

- Acum două luni am sem­nat un Acord de par­te­ne­riat cu Par­ti­dul Na­ţi­o­nal Li­be­ral din Ro­mâ­nia. Avem re­la­ţii cu liberalii din Ru­sia, de­gra­bă vom stabili legături şi cu cei din Ucrai­na. Suntem sprijiniţi de In­ter­na­ţi­o­na­la Li­be­ra­lă şi, în curând, vom avea pri­me­le în­tre­ve­deri în scopul ade­rării par­ti­du­lui nos­tru la această prestigioasă organizaţie.

Timpul, 20 decembrie 2002

„Miza noastră este unirea”

- Stimate domnule Veaceslav Untilă, la 19 iulie curent, pe scena politică moldovenească a avut loc o mare fuziune, iar Partidul Liberal, în fruntea căruia vă aflaţi, a participat nemijlocit la acest eveniment. În ce măsură aţi contribuit Dvs. la această fuzionare?

- Despre necesitatea unificării forţelor din opoziţie eu m-am pronunţat ori de câte ori am avut prilejul. În activitatea mea de politician nu m-am limitat doar la simple declaraţii ce nu te obligă la nimic. Eu am crezut cu adevărat în ideea de unificare a forţelor reformatoare atunci când la 22 septembrie 2001 PODSM a fuzionat cu PNL.

Acesta a fost primul pas. A urmat mai apoi fuziunea PRCM, USL “Forţa Moldovei” şi PNŢCD şi crearea, la 24 martie 2002, a Partidului Liberal. Cei care au susţinut consecvent mesajul nostru unificator obţinuseră astfel o victorie incontestabilă. Opoziţia, care după înfrângerea în alegerile parlamentare din 2001 părea anemică, derutată, neputincioasă, a început să-şi recapete încrederea în propriile forţe. Era un semn de revigorare.

Fuziunea dintre Partidul Liberal, Alianţa Social-Democrată şi Alianţa Independenţilor a fost rodul unor îndelungate şi obositoare tratative cu colegii noştri din celelalte componente ale Blocului Electoral ASL „MN”. Şi în timpul acestor discuţii, ne-a ajutat acea experienţă pe care am acumulat-o atât eu, cât şi ceilalţi liberali participanţi la masa de negocieri, de-a lungul ultimilor doi ani.

Aşa s-a ajuns la marea fuziune din 19 iulie, o fuziune, aş spune, istorică. Nouă ni s-a acordat o şansă, pe care nu avem dreptul s-o ratăm. Iar marele nostru câştig, este că am reuşit să demonstrăm că opoziţia poate fi solidară şi cooperantă.

- Pe parcursul ultimilor doi ani, aţi promovat insistent ideea de unificare a forţelor din opoziţie. Vă putem considera în acest sens un „fuzionist” cu experienţă?

- Îmi dau seama că atunci când făceam primii paşi în politică eram ghidat, poate intuitiv, de tendinţa de afirmare, prin crearea şi consolidarea unei formaţiuni de factură nouă, o formaţiune-ferment ce ar fi în stare să pornească o reacţie în lanţ în rândul partidelor democratice, inoculându-le ideea unificatoare.Unii m-au etichetat drept fuzionist, pentru mine însă această etichetă poartă o conotaţie pozitivă. Eu consider că astăzi toţi liderii partidelor reformatoare ar trebui să fie „fuzionişti”, doar dacă nu suferă de ambiţii exagerate, egoism sau nu sunt constrânşi şi limitaţi în luarea deciziilor...Las’ să încerce cineva să unească mai multe partide la un loc şi să vadă cum e să faci ca din zece formaţiuni politice să rămână doar una, şi să-i convingi pe oameni că această dificilă operaţie de comasare este absolut necesară. De altfel, poate e cazul să le explic acelor comentatori că fuzionările nu sunt un scop, ci un mijloc, căci numai un partid unit mai e capabil acum să înlăture comuniştii de la putere.

- În ajunul alegerilor locale, constituirea BE ASL „Moldova Noastră” a fost interpretată de către unii comentatori drept o alianţă de conjunctură. Ce aveţi a le spune acum, post-factum?

- În perspectiva alegerilor locale, topografia politică a înregistrat modificări de substanţă, multe partide redefinindu-şi traseul pe care urmează să-l parcurgă şi identificându-şi potenţialii parteneri electorali.

În ajunul alegerilor locale, proiectul de unificare a opoziţiei intrase într-o nouă fază. Deşi Partidul Liberal – cea mai influentă formaţiune de centru-dreapta, devenise o forţă atractivă pentru cei ce doresc o schimbare, asta nu era suficient pentru a da o ripostă dură comuniştilor.

Analizând situaţia, conducerea PL a optat pentru formarea unui bloc comun cu ASD şi AI – Alianţa Social-Liberală “Moldova Noastră”. Desfăşurarea alegerilor a arătat că opţiunea noastră a fost corectă. La o adică, în politică orice alianţă poate fi învinuită că face jocul conjuncturii sau al intereselor.

În opinia mea, crearea acestei alianţe este o performanţă politică, iar doleanţele alegătorilor privind unificarea formaţiunilor din opoziţie şi-au găsit împlinirea. Constituirea BE ASL „Moldova Noastră” a fost, repet, impusă de necesitatea de a oferi alegătorilor o alternativă şi de a coagula forţele opoziţiei.

Când am fost ales preşedinte al PL, am promis că voi continua procesul fuzionărilor pentru a simplifica spectrul politic. Am promis că voi ridica formaţiunea pe un loc de frunte în ierarhia politică şi că vom ieşi cu rezultate bune din alegerile locale.

Rezultatele pe care le-am obţinut la nivel republican şi municipal – cele 20 şi, respectiv, 25%, sunt totuşi un indicator bun pentru noi, dacă luăm în considerare falsificările efectuate şi prigonirea necruţătoare a concurenţilor electorali de către cei de la putere.

- Aţi fi putut lua mai mult?

- Mai mult vom lua la alegerile parlamentare. Alianţa “Moldova Noastră” a devenit o forţă de temut pentru comunişti. Împotriva noastră a acţionat şi continuă să acţioneze aparatul de stat, folosind abuziv resursele administrative, cât şi cele mai agresive şi rudimentare metode de intimidare şi ponegrire a oponenţilor.

Instaurarea unui dictat ideologic comunist, blocada informaţională şi lipsa instituţiilor democratice au dezorientat într-o oarecare măsură electoratul.

Pe de altă parte, crearea acestui Bloc în ajunul declanşării campaniei electorale, când fiecare formaţiune avea deja stabiliţi candidaţii săi, a cauzat apariţia anumitor neconcordanţe în alcătuirea staffurilor comune la nivel teritorial.

În politică însă realizările minime cântăresc uneori mai mult decât cele mai măreţe planuri nerealizate.

- După Congresul de unificare a celor trei formaţiuni – PL, ASD şi AI – fuziune pe care aţi definit-o drept o performanţă politică, trebuie să înţelegem că s-a sfârşit cu liberalismul în R. Moldova? Pe ce doctrină va merge noua formaţiune?

- Pentru realizarea proiectului politic de anvergură, care se numeşte unificarea opoziţiei, PL îşi propunea iniţial să creeze un pol liberal pe scena politică moldovenească, având la bază fuzionarea PSL cu PL. Tratativele cu PSL nu au mers însă prea departe. Ei aveau nevoie de o alianţă temporară, de scurtă durată, până vor trece pârâul, adică, alegerile locale. Noi vedeam lucrurile în perspectivă şi nu ne convenea o asemenea alianţă. Căci scopul nostru era să obţinem un câştig politic nu numai pentru partid(e), ci şi pentru electorat. În cazul când alianţa respectivă s-ar fi desfăcut imediat după scrutin, alegătorii noştri ar fi rămas pentru a câta oară dezamăgiţi. După care ne întrebăm cu o inocenţă aproape dezarmantă, de ce oare o fi fiind pasiv electoratul?

Partida liberală rămâne aşadar în cadrul noii formaţiuni – Alianţa “Moldova Noastră”, care va avea o doctrină social-liberală. Vom încerca să îmbinăm liberalismul economic cu promovarea unor programe sociale eficiente.

Liberalismul, ca mod de percepţie şi set de valori, pentru R. Moldova este necesar şi inevitabil, dacă dorim să atingem nivelul de dezvoltare al ţărilor capitaliste.

Odată cu dispariţia Partidului Liberal, ca termen, evident că nu dispar ideile pe care le-a propagat acesta. Alianţa „Moldova Noastră” promovează o doctrină social-liberală care, într-un fel, moşteneşte şi îmbină doctrinele componentelor, cea liberală fiind una de referinţă.

Apoi, mai există şi Partidul Social-Liberal, care are aceleaşi convingeri. Noi nu încetăm să sperăm că această formaţiune va lua totuşi o decizie matură şi va urma exemplul Partidului Democrat Popular, aderând la Alianţa „Moldova Noastră” şi contribuind astfel la sporirea influenţei doctrinei social-liberale în R. Moldova.

- V-am întrebat despre doctrină, deoarece unii găsesc cam forţată această fuziune dintre liberali şi social-democraţi.

- În unele ţări din Europa, în Belgia, ca să vă dau un exemplu recent, se manifestă în ultimul timp o tendinţă de apropiere a liberalilor şi social-democraţilor. Un alt exemplu, în Marea Britanie, dreapta laburistă, condusă de Roy Jenkins înfiinţează PSD-ul, care fuzionează cu Partidul Liberal pentru a pune capăt alternanţei între conservatori şi laburişti.

Noi, după cum am menţionat mai sus, am găsit calea de mijloc – social-liberalismul. Iar dincolo de toate aceste combinaţii şi discuţii doctrinare, fuziunea noastră a fost condiţionată şi de dorinţa de a pune o oprelişte în calea comuniştilor – şi aici mai puţin contează apartenenţa doctrinară, aici este important să fii un adept al democraţiei autentice, al reformelor şi al unei societăţi în stil european.

La drept vorbind, cetăţeanul nu se întreabă cine efectuează reformele: liberalii sau social-democraţii? Asta îl interesează mai puţin. El pare de obicei interesat de faptul cum funcţionează aceste reforme şi în ce măsură îl pot ele scăpa de sărăcie.

Când am purces la negocieri, noi am căutat să ne sprijinim pe nişte valori comune, ce ar fi putut să ne unească, nu să ne despartă. Nu a fost deloc uşor să găsim o soluţie de compromis, dar noi am găsit-o, deoarece ideea de coeziune ne-a fost călăuză pe tot parcursul acestor negocieri.

Miza noastră este unirea forţelor democratice şi reformatoare din Republica Moldova.

- Care ar fi atuurile noii formaţiuni?

- Suntem un partid puternic, proaspăt botezat electoral, cu fracţiune parlamentară şi structurat masiv în teritoriu, cu resurse umane şi logistice apreciabile, cu o imagine atractivă şi bine cunoscut de către alegători.

Totodată, cum cele trei componente ale noului partid reprezentau segmente apropiate, dar totuşi diferite ale electoratului, în urma acestei fuziuni s-a lărgit considerabil spectrul populaţiei care ar putea să ne susţină şi să ne dea voturile.

În acest context, un partid care s-a creat în urma unor fuzionări succesive nu poate fi decât un partid de factură populară, sau liberal-populară, dacă vreţi. Este tocmai tipul de partid de care ar avea nevoie societatea noastră.

- Aţi acceptat formula de copreşedinţi – credeţi că acest triumvirat al AMN este în stare să menţină unitatea formaţiunii?

- Politica, după cum probabil bine ştiţi, este arta compromisului. Atunci când intenţionează să se unească trei partide, fiecare cu tradiţiile sale, cu ambiţiile sale, cu cerinţele sale, e foarte mare riscul ca această unificare să nu se producă. Compromisul este cel care salvează proiectul.

În cazul nostru, am urmat modelul aplicat şi la constituirea Partidului Liberal – crearea noii formaţiuni fără a desemna din start liderul. Acest model ne-a permis, pentru prima dată, să alegem, în cadrul PL, preşedintele în scrutin intern de partid. Cred că în prezent, această formulă de copreşedinţi împacă spiritele celor care aspiră la prima funcţie în partid. Vom avea suficient timp să ne acomodăm la noua situaţie, să ne cunoaştem mai bine, să ne afirmăm ca potenţiali lideri ai noii formaţiuni.

În ultimă instanţă, membrii de partid vor fi cei care vor decide cui să-i acorde această înaltă responsabilitate. Iar ceilalţi vor trebui să accepte şi să se conformeze cu alegerea majorităţii. În politică, pe lângă ambiţii trebuie să dai dovadă şi de corectitudine şi sunt convins că şi această calitate e proprie colegilor mei.

Părerea mea este că, unitatea formaţiunii vine de la unitatea obiectivelor. Dacă nu ne propuneam nişte scopuri comune, pe care urmează să le înfăptuim, nu ar fi avut nici un rost să fuzionăm.

- Care va fi poziţia AMN în privinţa federalizării R. Moldova, fiindcă se cunoaşte că ASD a fost şi mai este adeptul acestui proiect, pe când PL s-a pronunţat categoric împotriva lui?

- Deocamdată, nici una din părţi nu s-a pronunţat în această privinţă, deoarece riscam să nu realizăm fuzionarea în termenii stabiliţi. Diferenţa în atitudini faţă de proiectul de federalizare reprezintă, într-un anumit sens, un impediment pentru componentele fuzionante, dar ar fi fost de-a dreptul nechibzuit dacă din această cauză nu ne-am fi unit.

Problema federalizării este una politică şi, evident, felul în care o vom trata ţine de decizia organelor colective ale AMN. Ne vom strădui să-i convingem pe colegii noştri care au viziuni profederalizare, de necesitatea de a căuta alte căi de soluţionare a conflictului transnistrean, ce nu ar prejudicia interesele R. Moldova.

- Vectorul pro-european rămâne a fi o prioritate a politicii externe a partidului unit?

- Într-adevăr, unul din obiectivele de bază ale formaţiunii noastre rămâne a fi reintegrarea europeană. Este ideea care va uni în jurul ei toate forţele sănătoase ale societăţii. Programul Alianţei “Moldova Noastră” prevede o apropiere maximă de structurile politice, economice şi de securitate ale Europei. Această sarcină se poate realiza prin sprijinul exprimat şi demonstrat clar de către România, cu care ne vom regăsi – în cadrul comunităţii europene – în spaţiul european istoric, economic, cultural şi de limbă comun.

- Lumea aşteaptă apariţia unei alternative reale comuniştilor – este gata Alianţa „Moldova Noastră” să-şi asume această misiune?

- Evenimentele politice din ultimii ani, dar mai cu seamă rezultatele alegerilor locale îi conferă Alianţei „Moldova Noastră” statutul de forţă de alternativă comuniştilor. Mesajele electorale întocmite în baza criteriilor etnice nu mai sunt relevante, emoţiilor şi populismului trebuie să le ia locul calculul şi pragmatismul în proiectarea economică şi politică.

Actualele condiţii ne impun misiunea de a veni în faţa electoratului cu un Program popular, realizarea căruia ar îmbina aspiraţiile tuturor grupurilor sociale. Suntem convinşi că şi acesta este un aspect important care îi atribuie formaţiunii noastre rolul de reală alternativă actualei guvernări.

- Deşi aţi participat activ la viaţa politică din RM, aţi reuşit totuşi să publicaţi şi o carte – „Traiectoria evoluţiei politice”. Ce v-a determinat să scrieţi această carte?

- În activitatea sa, orice politician, mai devreme sau mai târziu, ajunge la un moment când simte necesitatea de a-şi împărtăşi impresiile şi ideile. Cartea pe care am publicat-o, este o culegere de texte – articole şi interviuri – scrise pe parcursul a mai bine de doi ani de zile, în care este oglindită atitudinea mea vizavi de evenimentele politice importante.

Am considerat că aceste reflecţii, ordonate după rigorile unei cărţi, sunt utile atât pentru mine, fiindcă îmi permit să-mi prezint opţiunile politice într-un mod sistematizat, cât şi pentru cititorii dornici de a-l cunoaşte mai bine pe Veaceslav Untilă ca politician, de a-i cunoaşte viziunile şi obiectivele.

- Şi dacă tot am vorbit despre cărţi, ce părere aveţi despre recenta apariţie a dicţionarului român-moldovenesc diriguit de V. Stati?

Cred că este în primul rând o diversiune politică, deoarece aşa-zisul dicţionar apare în 10 mii de exemplare. Pentru un asemenea tiraj e nevoie de bani, de bani grei. Deci, cineva a avut interesul ca această aberaţie lexicografică să fie pusă în circulaţie. De fapt, cred că îl vor procura doar specialiştii în domeniu, pentru a se documenta la capitolul tâmpenii filologice. Este o prostie autohtonă ordinară cu iz de naftalină ideologică bolşevică, căci nu poate exista un dicţionar român-român, pe care ei îl numesc din motive propagandistice, român-moldovenesc. Să luăm, de exemplu, cuvântul praf, care este “tradus” prin regionalismul colb, ultimul fiind dat drept cuvânt moldovenesc. O asemenea interpretare este cel puţin ridicolă. Evident, se aruncă în felul acesta cu praf (colb) în ochii lumii.

- Care va fi în opinia Dvs. următoarea fuzionare?

- Următoarea fuzionare ar trebui să fie cea realizată de electorat. Noi, principalele formaţiuni politice din opoziţie, ne-am unit şi ne-am fortificat – acum e cazul ca şi alegătorii să înţeleagă esenţa acestor fuziuni şi să se pronunţe în favoarea noului partid unit.

De altfel, nu partidele generează schimbarea, ele doar conturează alternativele. Schimbarea o fac alegătorii. Şi pentru a obţine această schimbare, şi ei, ca şi noi, trebuie să fie uniţi.
Cronica Română, 9-10 august 2003

"Dacă există corupţie, avem şi oameni corupţi"

- Domnule Untilă, preşedintele Voronin a emis un decret cu privire la constituirea unei comisii pentru elaborarea strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, în frunte cu premierul Tarlev. Poate, oare, fi stârpită corupţia prin crearea acestei comisii?

- Încă o dată ne convingem că declaraţiile comuniştilor din campania electorală 2001, în privinţa combaterii corupţiei, crimei organizate şi a economiei tenebre, nu au fost decât apă chioară cu care s-au îmbătat naivii şi credulii noştri concetăţeni.

Faptul că abia în al treilea an de guvernare este constituită o comisie care urmează să elaboreze o strategie de combatere a corupţiei, ne vorbeşte că cei de la putere nu au avut, şi nici nu au!, un program concret anticorupţie.

R. Moldova se află de mai bine de un deceniu în tranziţie, proces care pentru o mare parte a populaţiei înseamnă – degradare, haos, mizerie. Nivelul de trai al populaţiei este cel mai scăzut în comparaţie cu ţările din zonă. În schimb, nivelul corupţiei creşte de la un an la altul.

În lipsa unor politici eficiente de contracarare a corupţiei, ni se propune o campanie politizată, care nu va contribui la reducerea corupţiei în ţara noastră.

- Ce părere aveţi despre imaginea politică şi morală a membrilor acestei comisii?

- Membrii acestei comisii sunt persoane cu funcţii înalte de stat, nu de azi, şi nu de ieri. Aş fi curios să aflu cum au luptat până acum aceşti demnitari cu corupţia.

Includerea unor persoane în componenţa comisiei stârneşte nedumerire, astfel încât ai impresia că stâna a fost lăsată în paza lupilor. Ca jurist aş prefera să operez cu probe.

Totuşi, ca să nu mergem prea departe, ne vom opri la litigiul lui V. Tarlev cu S.A. „Bucuria”. Primul ministru a pierdut câteva procese, dar foloseşte toate pârghiile de care dispune pentru a ieşi basma curată din afacerea asta. Oare o asemenea modalitate de soluţionare a problemelor nu ar putea fi calificată drept abuz de împuterniciri în serviciu?

Cum spuneam, unele persoane din această comisie au fost prinse cu „pufuşor pe botişor”. Într-adevăr, „activitatea” dlui V. Gurbulea a fost semnalată de mai multe ori de mijloacele mass-media. După atâtea materiale cu dezvăluiri şocante apărute în presă, funcţionarul respectiv ar fi trebuit să-şi dea demisia. V. Gurbulea face parte însă din anturajul preşedintelui statului, şi asta a fost suficient pentru a fi numit vicepreşedinte al acestei comisii. Probabil, este tocmai ceea ce îi lipsea dlui V. Gurbulea – o comisie la nivel de stat – ca să înceapă în sfârşit lupta împotriva corupţiei şi protecţionismului.

• 
  Această comisie seamănă cu un aisberg. Care să fie dedesubturile ei?
  

Formarea acestei comisii are mai degrabă un scop propagandistic, pentru alegători, şi se face de ochii lumii. Să vadă toţi cum au de gând guvernanţii să lupte cu corupţia. Este de presupus că această campanie de combatere a corupţiei se va intensifica în preajma alegerilor parlamentare, pentru a intimida concurenţii politici. Acuzaţiile de corupţie vor fi aduse pentru a scoate dividende electorale. Sub umbrela contracarării corupţiei, cei de la putere vor începe o răfuială politică.

Fără îndoială, vor fi puse pe rol nişte dosare, dar mă tem că aceştia vor fi nişte ţapi ispăşitori, iar cei care trag sforile vor rămâne în umbră, nepedepsiţi.