Politici si Legislatie de Mediu



Yüklə 462.03 Kb.
səhifə9/9
tarix30.12.2018
ölçüsü462.03 Kb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9

ANEXA III

CRITERII GENERALE aplicabile in determinarea semnificatiei impactului asupra mediului pentru activitatile neinscrise in anexa I

1. Atunci cand partile interesate au in vedere activitati propuse, in conformitate cu art. 2 pct. 5, acestea vor stabili daca activitatea propusa ar putea avea un impact transfrontiera negativ semnificativ, in mod deosebit in virtutea unuia sau mai multora dintre criteriile urmatoare:

a) dimensiunea: activitati propuse care, prin natura lor, sunt mari pentru tipul respectiv de activitate;

b) amplasarea: activitati propuse sa fie amplasate intr-o zona sau in apropierea unei zone sensibile ori importante din punct de vedere ecologic (zonele umede desemnate prin Conventia de la Ramsar, parcurile nationale, rezervatiile naturale, locurile de interes stiintific sau locuri importante din punct de vedere arheologic, cultural ori istoric) sau activitati propuse sa fie amplasate in locuri in care caracteristicile proiectului propus pot afecta semnificativ sanatatea populatiei;

c) efecte: activitatile propuse ale caror efecte sunt deosebit de complexe si potential negative, inclusiv cele cu efecte grave asupra omului, speciilor sau organismelor cu o valoare deosebita, cele care ameninta utillizarea sau utilizarea potentiala a unei zone afectate si activitatile care provoaca o povara suplimentara pe care mediul nu are capacitatea sa o suporte.

2. Partile interesate vor lua in considerare atat activitatile propuse amplasate in apropierea unei frontiere internationale, cat si pe cele mai indepartate, care ar putea avea efecte transfrontiera semnificative la mare distanta.

ANEXA IV

PROCEDURA DE INVESTIGARE

1. Partea sau partile reclamante va/vor notifica secretariatului ca va/vor supune unei comisii de investigare,

stabilita in conformitate cu prevederile prezentei anexe, problema de a afla daca o activitate propusa, mentionata in anexa I, este susceptibila sa aiba un impact tranfrontiera semnificativ. Scopul investigatiei este indicat in notificare. Secretariatul va notifica imediat aceasta cerere de investigare tuturor partilor la conventie.

2. Comisia de investigare va fi alcatuita din 3 membri. Atat partea reclamanta, cat si cealalta parte participanta la procedura de investigare vor numi fiecare un expert stiintific sau tehnic, iar cei 2 experti vor desemna de comun acord un al treilea expert, care va fi presedintele comisiei de investigare. Acesta din urma nu va avea aceeasi nationalitate cu a nici uneia dintre partile aflate in procedura de investigare, nu va locui sau nu va folosi ca loc de resedinta teritoriul nici uneia dintre parti, nu va fi angajat de nici una dintre ele si nu va avea de a face cu cazul in nici de-al doilea expert, la solicitarea uneia dintre parti secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa va proceda la desemnarea presedintelui intr-un nou termen de doua luni.

4. Daca una dintre partile la procedura de investigare nu numeste un expert in decurs de o luna de la primirea notificarii de la secretariat, cealalta parte are dreptul sa il informeze in legatura cu aceasta pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care il va desemna pe presedintele comisiei de investigare in decursul urmatoarelor doua luni. Dupa desemnarea sa presedintele comisiei de investigare va solicita partii care nu a numit un expert sa faca acest lucru in interval de o luna. Dupa aceasta perioada presedintele il va informa pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care va proceda la numirea acestuia intr-un nou termen de doua luni.

5. Comisia de investigare va adopta propriile reguli de procedura.

6. Comisia de investigare are dreptul sa ia masurile pe care le considera necesare pentru a-si exercita functiile.

7. Partile la procedura de investigare vor facilita activitatea comisiei de investigare si, in mod special, folosind toate mijloacele aflate la dispozitie:

a) vor furniza comisiei toate documentele, instrumentele si informatiile relevante;

b) vor permite comisiei, daca este necesar, sa citeze si sa audieze martori sau experti si vor lua in considerare depozitia lor.

8. Partile si expertii vor proteja secretul tuturor informatiilor pe care le primesc in mod confidential in cursul lucrarilor comisiei de investigare.

9. Daca una dintre partile la procedura de investigare nu se prezinta in fata comisiei de investigare sau nu isi sustine cauza, cealalta parte are dreptul sa ceara comisiei de investigare sa continue procedurile si sa finalizeze lucrarile. Absenta uneia dintre parti sau nesustinerea cauzei nu va constitui un obstacol in calea continuarii si finalizarii lucrarilor comisiei de investigare.

10. Cheltuielile comisiei de investigare, inclusiv retributia membrilor acesteia vor fi suportate in mod egal de partile la procedura de investigare, cu exceptia situatiei in care comisia de investigare stabileste altfel, datorita unor imprejurari specifice cauzei; comisia de investigare va pastra o evidenta a tuturor cheltuielilor sale si va furniza partilor o situatie finala a acestora.

11. Orice parte care, in ceea ce priveste scopul procedurii de investigare, are un interes de ordin material ce poate fi afectat de avizul dat de comisia de investigare are dreptul sa intervina in timpul procedurii, cu acordul comisiei de investigare.

12. Deciziile comisiei de investigare in chestiuni de procedura vor fi luate cu majoritatea voturilor membrilor sai. Opinia definitiva a comisiei de investigare va reflecta parerea majoritatii membrilor sai si va fi insotita si de expunerea altor pareri divergente ale acestora.

13. Comisia de investigare va prezenta opinia sa definitiva in interval de doua luni de la data la care s-a constituit, in afara de cazul in care considera necesara extinderea limitei de timp pentru o perioada care sa nu depaseasca doua luni.

14. Opinia definitiva a comisiei de investigare se va baza pe principii stiintifice acceptate. Comisia de investigare va comunica opinia sa definitiva la procedura de investigare partilor si secretariatului.



ANEXA V

ANALIZAulterioara realizarii proiectului

Aceasta analiza are ca obiect special:

a) sa verifice daca conditiile exprimate in textele care autorizeaza sau aproba activitatea sunt correct respectate si daca masurile de ameliorare sunt eficiente;

b) sa examineze orice impact, in scopul bunei gestionari a activitatii si al eliminarii incertitudinilor;

c) sa verifice exactitatea prevederilor anterioare, in scopul folosirii experientei castigate pentru activitati viitoare de acelasi tip.



ANEXA VI

ELEMENTE ale cooperarii bilaterale si multilaterale

1. Partile interesate au dreptul sa stabileasca, daca este posibil, aranjamente institutionale sau sa extinda domeniul de cuprindere a celor existente in cadrul acordurilor bilaterale si multilaterale, in scopul asigurarii efectului deplin al prezentei conventii.

2. Acordurile bilaterale sau multilaterale ori alte aranjamente pot cuprinde:

a) orice masura suplimentara, necesara in vederea aplicarii prezentei conventii, luandu-se in considerare conditiile specifice ale subregiunii implicate;

b) aranjamente institutionale, administrative sau de alta natura, incheiate pe baza de reciprocitate si conform principiului echivalentei;

c) armonizarea politicilor si masurilor privind protectia mediului, in scopul obtinerii uniformizarii, pe cat posibil, a normelor si metodelor aplicate in evaluarea impactului asupra mediului;

d) punerea la punct a metodelor de determinare, masurare, previziune si de evaluare a impactelor, a metodelor de analiza ulterioara, precum si imbunatatirea si/sau armonizarea acestor metode;

e) elaborarea si/sau imbunatatirea metodelor si programelor pentru colectarea, analizarea, stocarea si diseminarea in timp util a datelor comparabile privind calitatea mediului, in scopul de a contribui la evaluarea impactului asupra mediului;

f) stabilirea nivelurilor de prag si a criteriilor mai precise pentru definirea importantei impactului transfrontiera in functie de locul, natura si amploarea activitatilor propuse care trebuie sa faca obiectul evaluarii impactului asupra mediului, in concordanta cu prevederile prezentei conventii; stabilirea nivelului de la care poluarea transfrontiera devine critica;

g) realizarea in comun, acolo unde este posibil, a evaluarilor de impact asupra mediului, punerea la punct a programelor de supraveghere comune, intercalibrarea dispozitivelor de supraveghere si armonizarea metodologiilor, in scopul asigurarii compatibilitatii datelor si informatiilor obtinute.

ANEXA VII

ARBITRAJUL

1. Partea sau partile reclamante va/vor notifica secretariatului ca partile au convenit sa supuna diferendul arbitrajului, in virtutea prevederilor pct. 2 al art. 15 din conventie. Notificarea va mentiona subiectul problemei de arbitraj si va indica, in special, articolele din conventie a caror interpretare sau aplicare este in cauza.

Secretariatul va transmite informatiile primite tuturor partilor la conventie.

2. Tribunalul de arbitraj va fi alcatuit din 3 membri. Atat partea/partile reclamante, cat si cealalta/celelalte parte/parti in diferend va/vor desemna cate un arbitru, iar cei 2 arbitri numiti vor desemna, de comun acord, un al treilea arbitru care va fi presedintele tribunalului de arbitraj. Acesta din urma nu va avea aceeasi nationalitate cu a nici uneia dintre partile in diferend, nu va locui sau nu va folosi ca loc de resedinta teritoriul uneia dintre parti, nu va fi angajat de una dintre ele si nu va avea de a face cu cazul in nici o alta calitate.

3. Daca presedintele tribunalului de arbitraj nu a fost desemnat in decurs de doua luni de la numirea celui de-al doilea arbitru, secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, la solicitarea oricarei parti, va proceda la desemnarea presedintelui intr-un nou termen de doua luni.

4. Daca una dintre partile in diferend nu numeste un arbitru in termen de doua luni de la primirea cererii, cealalta parte are dreptul sa il informeze pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care il va desemna pe presedintele tribunalului de arbitraj in decursul urmatoarelor doua luni. Dupa desemnarea sa presedintele tribunalului de arbitraj va solicita partii care nu a numit un arbitru sa faca acest lucru in interval de doua luni. Dupa scurgerea acestei perioade presedintele il va informa pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care va proceda la aceasta numire intr-un nou termen de doua luni.

5. Tribunalul de arbitraj va lua decizia in concordanta cu dreptul international si cu prevederile conventiei.

6. Orice tribunal de arbitraj, constituit conform prevederilor prezentelor dispozitii, va intocmi el insusi propriile reguli de procedura.

7. Deciziile tribunalului de arbitraj privind atat aspecte de procedura, cat si de fond vor fi luate cu majoritatea voturilor membrilor sai.

8. Tribunalul de arbitraj are dreptul sa ia masurile pe care le considera necesare pentru a stabili faptele.

9. Partile in diferend vor facilita activitatea tribunalului de arbitraj si, in mod special, utilizand toate mijloacele la dispozitia lor:

a) ii vor furniza toate documentele, instrumentele si informatiile relevante;

b) ii vor permite, daca este necesar, sa citeze si sa audieze martori sau experti si vor lua in considerare marturia lor.

10. Partile si arbitrii vor proteja secretul oricaror informatii pe care le primesc cu titlu confidential in cursul procedurii de arbitraj.

11. Tribunalul de arbitraj, la cererea uneia dintre parti, are dreptul sa recomande masuri interimare deprotectie.

12. Daca una dintre partile in diferend nu se prezinta in fata tribunalului de arbitraj sau nu reuseste sa isi prezinte argumentele, cealalta parte are dreptul sa ceara acestuia sa continue procedurile si sa dea decizia finala. Absenta uneia dintre parti sau neprezentarea argumentelor nu va constitui un impediment in derularea procedurii. Inainte de pronuntarea sentintei definitive tribunalul de arbitraj este obligat sa se asigure ca reclamatia este fondata in fapt si in drept.

13. Tribunalul de arbitraj are dreptul sa audieze si sa decida asupra unor cereri reconventionale direct legate de subiectul diferendului.

14. Cheltuielile de judecata, inclusiv retributia arbitrilor, vor fi suportate in mod egal de partile in diferend, cu exceptia situatiilor in care tribunalul de arbitraj stabileste altfel, datorita unor imprejurari specifice cauzei. Tribunalul de arbitraj va pastra o evidenta a tuturor cheltuielilor sale si va furniza partilor o situatie finala a acestora.

15. Orice parte la conventie, care are un interes de natura juridica referitor la subiectul diferendului si care poate fi afectata de o decizie in cauza, poate interveni in timpul procedurilor, cu acordul tribunalului de arbitraj.

16. Tribunalul de arbitraj va emite hotararea in termen de 5 luni de la data la care a fost constituit, cu exceptia cazurilor in care acesta considera ca este necesar sa extinda limita de timp pentru o perioada care sa nu depaseasca inca 5 luni.

17. Hotararea tribunalului de arbitraj va fi insotita de o expunere de motive. Hotararea va fi definitiva si obligatorie pentru toate partile in diferend. Hotararea va fi transmisa de tribunalul de arbitraj partilor in diferend si secretariatului. Secretariatul va transmite comunicarea primita tuturor partilor la conventie.



18. Orice diferend care ar putea aparea intre parti cu privire la interpretarea sau executarea hotararii va fi inaintat de oricare dintre acestea tribunalului de arbitraj care a emis hotararea sau, daca acesta nu poate fi sesizat, altui tribunal constituit in acest scop si in acelasi mod ca si primul.
BIBLIOGRAFIE
Anderson I., Environmental Management Tools for SMEs: A Handbook, CCEM, European Environment Agency, 1988.

Baron, Valérie, Practica managementului de mediu. ISO 14001. Răspunsurile la întrebările dumneavoastră, Editura Tehnică, Bucureşti, 2001.

Bran F., Ecologie generală şi protecţia mediului, Ed. ASE, Bucureşti, 2000.

Bratu, Maria, Standardizarea înseamnă progres, în “Revista de Standardizare”, Decembrie 2005.

Capcelea, Arcadie, Cojocaru, Mircea, Evaluarea de mediu, Î.E.P.Ştiinţa, Chişinău, 2005.

Collin P.H., Dicţionar de ecologie şi mediu înconjurător, Editura Universal Dalsi, Bucureşti, 2001.

Culic, A., Petrescu, R. M., Managementul mediului şi legislaţia deşeurilor, EFES, Cluj-Napoca, 2006.

Grădinaru, Giani, Isaic Maniu, Irina, Gheţu, Andrei, Raport de Cercetare, Grant: Realizarea sistemului integrat de indicatori pentru analiza impactului activitatii economice asupra mediului,Universitatea: Academia de Studii Economice din Bucureşti, în “Revista de Politica Stiintei si Scientometrie”, Numar Special 2005.

Grădinaru Giani, Marketingul verde – avantaje potenţiale, în Revista de Comerţ, Anul IV, nr. 1/2003.

Grecu, Iulia, Economia şi managementul mediului, Editura Europolis, Constanţa, 2003.

Horaicu, Corneliu, Monitorizarea integrată a mediului, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2004.

Ionescu, Cicerone, Cum să construim şi să implementăm un sistem de management de mediu în conformitate cu ISO 14000, Editura Economică, Bucureşti, 2000.

Kok, Wim, Enlarging the European Union: Achievements and Challenges, Robert Schuman Centre for Advanced Studies, European University Institute, Florence, 2003.

Marinescu, Daniela, Tratat de dreptul mediului, Editura All Beck, Bucureşti, 2003.

Munteanu, Octavian-Liviu, Evaluarea impactului antropic asupra mediului, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005.

Negucioiu. A., Petrescu, D.C., Eco-Economi, EFES, Cluj-Napoca, 2006.

Petrescu, I. (coord.), Catastrofe geologice, Editura Dcaia, Cluj-Napoca, 2002.

Prisecaru, Petre, Politici commune ale Uniunii Europene, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

Radulescu, C-Z. şi colectivul: Raport de cercetare - Cercetari privind managementul riscurilor de mediu la aparitia de catastrofe naturale, faza 2 la tema de cercetare Analiza si evaluarea riscului de mediu privind aparitia de catastrofe naturale, în cadrul programului Orizont 2000, Obiectiv VI, decembrie 2000.

Rojanschi Vladimir, Bran Florina, Diaconu, Simona, Grigore, Florian, Evaluarea impactului ecologic şi auditul de mediu, Editura ASE Bucureşti, 2004.

Rojanschi, Vladimir, Bran, Florina, Politici şi strategii de mediu, Editura Economică, Bucureşti, 2002.

UNEP EIA, Training Resource Manual, 2002.

World Bank, Environmental Assessment Sourcebook Update: Sectorial Environmental Assessement, nr.4. 1993.
www.caleidoscop.org.ro/resurse/legislatie/conventia-de-la-aarhus-din-25-iunie-1998-privind-accesul-la-informatie-participarea-publicului-la-luarea-deciziei-si-accesul-la-justitie-in-probleme-de-mediu

www.corpvs.org/corpvs/ResultDetail?codact=24744&nomenu=1

1 of 12 7/14/2006

www.ddbra.ro/ROM/DNoi/legislatie%20EIA/ghid%20EIA.doc



www.europa.eu.int

www.epce.ro/docs/UMMC/mediumc2.pdf



www.finmedia.ro/conferences/arhiva/2002/prezentari/20021125/Rodica%20Stanescu%20%5B2%5D.pps#258

www.mappm.ro

www.mmediu.ro/integrare/comp1/POSMediu_mai_2006%20fara%20trackch.pdf



www.sferapoliticii.ro/sfera/115/art7-mihu.html


1 A se consulta Institutul European din România, Politica de mediu, Seria Micromonografii - Politici Europene, (lucrare elaborată în cadrul proiectului Phare RO 0006.18.02) Bucureşti, 2003, p.10-14.

Petre Prisecaru (coord.), Politici commune ale Uniunii Europene, Editura Economică, Bucureşti, 2004, p. 229-236.



2Regulamentele sunt actele care au caracter obligatoriu de la data intrării lor în vigoare atât pentru statele membre, cât şi pentru persoanele fizice şi juridice aflate pe teritoriul acestora. Regulamentele se aplică direct pe teritoriul statelor membre, cărora le este interzis să adopte măsuri de transpunere sau orice alte măsuri care ar putea îngrădi aplicarea lor directă. Dacă în text nu este precizată data intrării în vigoare, aceasta va fi reprezentată de cea de a 20-a zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene.

Directivele sunt actele care stabilesc numai obiective obligatorii pentru statele membre, lăsând la latitudinea acestora modalităţile de atingere a lor. În text este precizată data până la care statele membre trebuie să adopte măsurile de adaptare la directiva în cauză. Directivele se aplică şi ele direct pe teritoriul statelor membre, dar numai după expirarea termenului de transpunere.

Deciziile sunt actele cu caracter obligatoriu doar pentru statele membre sau persoanele juridice cărora le sunt adresate. Unele au caracter individual (având un singur destinatar sau un număr limitat de destinatari), iar altele au caracter general (sunt obligatorii pentru toate statele membre şi pentru persoanele fizice şi juridice aflate pe teritoriul acestora).

Recomandările, rezoluţiile şi avizele sunt acte fără caracter obligatoriu, jucând rolul de instrumente indirecte pentru apropierea legislaţiilor şi practicilor naţionale.

Acordurile şi convenţiile sunt înţelegeri în forma scrisă supuse dreptului internaţional dar încheiate fie de către Comunităţi cu state terţe, fie de către acestea şi statele membre cu state terţe, fie numai între statele membre, în conformitate cu competenţele stabilite prin tratatele constitutive.


3 Fondurile structurale sunt formate din Fondul European de Orientare şi Garanţie Agricolă (FEOGA a fost în vigoare pentru perioada 2000-2006, fiind înlocuit de FEADR- Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală), componenta Orientare, Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), Fondul Social European (FSE), Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP a fost valabil pentru perioada 2000-2006, fiind înlocuit cu Fondul European pentru Pescuit). Acestora li se adaugă Fondul de Coeziune (FC).

4 Institutul European din România, Politica de mediu, Seria Micromonografii - Politici Europene, (lucrare elaborată în cadrul proiectului Phare RO 0006.18.02) Bucureşti, 2003, p.21-27.

5 V. Rojanschi, F. Bran, Politici şi strategii de mediu, Editura Economică, Bucureşti, 2002, p. 109.


6 A se consulta V. Rojanschi, F. Bran, op.cit., p. 100.

7 Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the Economic and Social

Committee and the Committee of the Regions of 17 July 2002 on Environmental Agreements at Community



Level within the Framework of the Action Plan on the "Simplification and Improvement of the Regulatory

Environment„ [COM(2002) 412 final - Not published in the Official Journal]


8 Taxele de mediu in Romania - Studiu elaborat de CEROPE în cadrul Programului Phare RO 2003/005-551.02.03, p.5-8.

9 Organizaţia Mondială pentru Mediu şi Sănătate defineşte mediul şi sănătatea ca incluzând atât efectele directe, patologice ale chimicalelor, radiaţiilor şi altor agenţi biologici, cât şi efectele, uneori indirecte, asupra sănătăţii şi bunei condiţii a mediului fizic, psihologic, social şi estetic, care include gospodăriile, dezvoltarea urbană, amenajarea teritoriului şi transporturile.

10 Legea nr. 6/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora - M.Of. nr. 18/1991.

Legea nr. 426/2001 -M.Of. nr. 411/25.07.2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 78/2000 - M.Of. nr. 283/22.06.2000 privind regimul deşeurilor.

Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor si preparatelor chimice periculoase M.Of. nr. 635/05.09.2003 , modificat si completat de Legea 263/2005.

Legea nr. 261/2004 pentru ratificare a Conventiei de la Stockholm privind poluantii organici persistenti, adoptata la 22 mai 2001 -M.Of. nr. 638/15.07.2004.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 M.Of. nr. 283/22.06.2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001 M.Of. nr. 411/25.07.2001.

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 -M.Of. nr. 104/07.02.2002 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile aprobată cu modificări prin Legea 465/2001 M.Of. nr. 422/30.07.2001 şi modificată prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 61/2003 -M.Of. nr. 461/28.06.2003.

Hotararea Guvernului nr. 349/2002 M.Of. nr. 269/23.04.2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje -abrogata prin HG nr. 621/2005.

Hotararea Guvernului nr. 128/2002 M.Of. nr. 160/06.03.2002 privind incinerarea deseurilor, modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr. 268/2005 - M.Of. nr. 332/20.04.2005.

Hotararea Guvernului nr. 856/2002- M.Of. nr. 659/05.09.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

Hotararea Guvernului nr. 124/2003 - M.Of. nr. 109/20.02.2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest, modificat de HG 734/2006.

Hotararea Guvernului nr. 228/2004 -M.Of. nr. 189/04.03.2004 privind controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase in vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr. 514/2005 -M.Of. 505/14.06.2005.

Hotararea Guvernului nr. 1470/2004 M.Of. nr. 954/18.10.2004 privind aprobarea Strategiei Nationale si Planului National de Gestionare a Deseurilor.

Hotararea Guvernului nr. 2427/2004 - M.Of. nr. 64/2005 privind evaluarea si controlul riscului substantelor existente .

Hotararea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje ( abroga HG nr.349/2002).

OM nr.251/2005 pentru organizarea si functionarea Secretariatelor de Risc privindcontrolul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicatesubstante periculoase- M.Of.nr.298/11.04.2005.

11 A se vedea A. Culic, R. M. Petrescu, Managementul şi legislaţia deşeurilor, EFES, Cluj-Napoca, 2006, p. 14-15.

12 Ibidem, p. 17-24.

A se consulta şi Anexa nr. I B din OUG 78/2000 aprobată prin Legea 426/2001 publicată în M.O., partea I, nr. 411 din 25 iulie 2001.



13 În vârful marilor “producători” de deşeuri menajere se află SUA cu peste 700 kg/loc/an, deşeuri provenind mai ales din ambalaje. Cantitatea de deşeuri produsă nu este însă totul, la fel de important fiind şi procentul în care ele sunt reciclate.

14 P. Prisecaru, op.cit., p. 254.

15 V. Rojanschi, F. Bran, op.cit., p.191-194.

16 Procesul de tăiere a pădurilor pentru producerea hârtiei poluează în jur de 200m³ de apă din râuri pentru 1 tonă.

17 http://www.apmbz.ro/2gdscp/Ghid%20compostare.doc

18 Investiţiile pentru epurarea gazelor dublează costul de incinerare propriu-zisă.

19 A. Culic, R. M. Petrescu, op.cit., p. 35: Gestionarea deşeurilor, componentă importantă a oricărei strategii de mediu, se referă la activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminarea acestora.

20 www.mmediu.ro/integrare/comp1/POSMediu_mai_2006%20fara%20trackch.pdf -





Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə