Preambul Comunitatea Studentilor Geografi

Denumirea oficială: Republica Honduras Capitala: Tegucigalpa (600.000 loc.)

Limba oficială: spaniola Suprafaţa: 112.000 km2 Locuitori: 5,81 mil. (52 loc./km2)

Religia: catolicism 90%

Moneda: lempira

Forma de guvernământ: republică

Ziua naţională: 15 septembrie

Geografie: H. este aşezat în America Centrală istmică. Limite: M. Caraibilor (N şi NE), Nicaragua (SE), Oc. pacific, El Salvador (S), Guatemala (V). G. fizică: H. are un litoral scăldat de două oceane: Atlantic (880 km) şi Pacific (153 km). Terit. H. mai include şi câteva insule: Utila, Roatan, Guanaja (în Atlantic) şi Tigre, Grande Sacate, Gueguensi (în Pacific). Terit. H. este împărţit în două mari regiuni de Cordillera Americii Centrale, care este orientată la NV la SE cu numeroase ramificaţii în N. Zonele muntoase reprezintă cca. 80% din terit. ţării. Principalele înălţimi: vf. Pijol (2.021 m) şi vf. Bonito (2.450 m), Sierra de Celaque (2.865 m alt. max.). H. nu are vulcani. Relieful muntos este străbătut de numeroase ape cu debit bogat; cea mai importantă: Ulua, care se varsă în Oc. Atlantic, navigabilă (pentru ambarcaţii mici). Tot pe versantul atlantic: Chamelecon, Leon, Aguan (193 km), Sico (200 km), Patuca (482 km); pe versantul Pacific: Caoscoran, Choluteca, Nacoame. Oc. Atlantic este legat de Oc. Pacific printr-o depresiune ce taie lanţul muntos de la N la S, pe valea râului Ulua. Clima: este tropicală umedă; cu precipitaţii bogate pe coasta M. Caraibelor: 1.780-2.790 mm/an; pe coasta Pacificului: 1.520-2.030 mm/an; mai puţin în interiorul terit. Temp. medie anuală în câmpiile joase 26°C-28°C; în bazinele muntoase 19°C-23°C. Floră şi faună: Pădure tropicală cu esenţe preţioase; savană. Faună bogată. Populaţia: este formată din metişi 75%, amerindieni (indigeni)15%; negri 7%; europeni 3%. Concentrarea max. a pop. în partea central-sudică şi în. NV. 60% din pop. activă este ocupată în agric. Rata natalităţii: 33,5%; a mortalităţii: 5,4%. Rata pop. urbane: 47%. Resurse şi economie: Econ. bazată pe agric.: porumb, manioc, fasole, trestie de zahăr, orez (pentru consumul intern) şi banane, cafea, lemn, nuci de cocos. Pentru export: cafea, cacao, banane, lemn de esenţe preţioase, împletituri de pai. Creşterea bovinelor. Res. min.: aur, argint, plumb. Ind. prelucrătoare (alimentară şi a lemnului) începe să se diversifice. Transporturi şi comunicaţii: Reţea de căi ferate; căi rutiere; flotă comercială. Aeroport la Ciudad de Guatemala. Istoria: În mileniul 1 d. Hr., H. era locuit de triburi amerindiene, până în sec. IX, când părăsesc marea cetate Copantil, ale cărei ruine mărturisesc despre o civilizaţie avansată. Columb descoperă H. în 1502. Prima colonizare a fost făcută de Pedro de Alvarado; odată cu descoperirea minelor de argint de la Comayagua, H. este pus în exploatare. În 1530 ţara este inclusă în „Căpitănia Generală a Guatemalei”; în 1821, când ţările din America Centrală îşi proclamă independenţa, H. se emancipează; în 1822 intră în Imp.. Mexican, apoi între 1823-1838, în Federaţia Provinciilor Unite ale Americii Centrale. În 1838 H. îşi proclamă independenţa. În sec. XIX-XX oligarhiile locale îşi dispută terit. Între 1932-1948: dictatură. Între 1969-1970 „războiul fotbalului” cu Salvadorul favorizează agitaţii politice în interior. Din 1981 preşedinţi aleşi. Din 1987-1989 H. semnează acorduri de restabilire a păcii în regiune cu: Costa Rica, Guatemala, Nicaragua şi Sal­vadorul. Din 1990, alternanţa la putere a conservatorilor şi liberalilor. Statul: este republică prezidenţială, conform Constituţiei din 1982. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi

de Adunarea Naţională; cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Preşedintele este şeful statului şi al guvernului. Multipartitism.

India

Denumirea: Uniunea Indiană Capitala: New Delhi (300.000 loc.)

Limba oficială: hindi; lb. vorbite: engleza, urdu, telugu, bengali, tamil, punjabi, malayam ş.a.

Suprafaţa: 3.268.000 km2 Locuitori: 952,96 mil. (292 loc./ km2)

Religia: hinduism 83%, islamism 11%, creştinism 2%, sikh Moneda: rupia indiană

Forma de guvernământ: republică federală (25 state şi 7 terit. autonome)

Ziua naţională: 26 ianuarie

Geografia: I. este aşezată în S. Asiei, un adevărat subcontinent, o uriaşă peninsulă triunghiulară. Limite: Pakistan (NV), China, Nepal (N), Bhutan (NE), Bangladesh, G. Bengal (E), M. Arabiei (V). G. fizică: I. este o unitate geografică distinctă, o peninsulă extinsă, sub formă de triunghi: baza o formează arcul munţilor Himalaya în N; laturile sunt zonele de coastă, iar vârful este Cap. Comorin, în S, în Oc. Indian. Zidul munţilor Himalaya (8000 m) format din lanţuri paralele, (pe o lungime de 2414 km şi pe o lăţime de 240-320 km) atinge alt. max. în Nanga-Parbat (8128 m) Gasherbrum (8068 m), Nanda Nevi (7816 m). În S Himalayei se întinde câmpia aluvionară străbătută de Indus şi Gange (câmpia Indo-Gangetică) una dintre cele mai mari din lume. În NV se află un deşert cu dune de nisip şi cu soluri sărace; Deşertul Thar (irigat în N. Rajahstanului). În extremul NE (Assam) se află platoul Shillong. Partea centrală a L, cea mai întinsă, cuprinde un podiş triunghiular; înalt de 400500 m, Pod. Deccan, rămăşiţă a unui vechi continent. Podişul este mărginit de lanţuri muntoase; în N de Vindhya; iar lateral de Ghaţii de Vest (2630 m) şi de Ghaţii de Est (1600 m), care se unesc în S. De-o parte şi de alta a Ghaţilor sunt câmpiile de coastă: Malabari în V, la M. Arabiei, şi Coromandel în E, la G. Bengal. Cele două fluvii din E, Gangele (2700 km) şi Brahmaputra (2900 km), se varsă în G. Bengal printr-o deltă imensă. Indusul se varsă în M. Arabiei. Clima: este dominant tropical-musonică; în întreaga ţară însă variază de la căldura tropicală a sudului, la frigul aproape arctic de pe înălţimile Himalayei. Factorul determinant este musonul. Cel de iarnă, rece şi uscat, suflă dinspre NE, din octombrie-martie; cel de vară suflă dinspre SE, din aprilie-septembrie, producând ploi abundente, fără de care clima ar fi aridă. În Pod. Deccan, datorită stavilei munţilor ce îl înconjoară, precipitaţiile sunt foarte sărace. Precipitaţii bogate în platoul Shillong (10820 mm/an); de-a lungul coastei Malabar, pe pantele Himalayei şi în câmpia Gangelui (peste 1500 mm/an); în Madras (1270 mm/an). Mai sărace de-a lungul coastei Coromandel (E), în Delhi, Agra şi interiorul din S. Indiei (380-760 mm/an); în Deşertul Thar sub 250 mm/an. De la alt. de 4500-5000 m în sus, zăpezi veşnice. Floră şi faună: Pe versanţii sudici ai Himalayei există vegetaţie etajată: păduri (18% din terit.) tropicale şi subtropicale (junglă) cu arbori veşnic verzi, păduri de foioase, păduri de conifere; păşuni alpine (8%). Pe câmpiile litorale, ploile fiind abundente, cresc păduri tropicale. Pe podişuri, în câmpia Bengal, vegetaţie de savană; stepă în Deşertul Thar. Fauna este foarte bogată: cca. 500 specii de mamifere (tigri, pantere, elefanţi, cămile, rinoceri, maimuţe); cca. 550 specii de reptile (cobra, pitonul); cca. 2000 varietăţi de păsări. Există numeroase zone ocrotite. Populaţia: în majoritate indieni; mongoli (4%), chinezi, tibetani. Poporul indian a fost format din: dravidieni, vedda, arieni (indo-afgani) şi mongoli. I. este a doua ţara din lume, după China, ca număr de locuitori; o mare densitate în Câmpia Indo- Gangetică şi pe litoralul estic (300 loc./ km2). Densităţi mici în Pod. Deccan (50 loc./km2) şi foarte mici în Deşertul Thar. Ritmul de creştere al populaţiei este de 1 milion pe lună. Exodul rural şi natalitatea crescută au dus la supraaglomerarea oraşelor (1/4 din pop.). Peste 50% din pop. activă lucrează în agric. (50% din terit. este pământ arabil). Presiunea demografică se face simţită, accentuată de inegalitatea dezvoltării regiunilor, de inegalitatea socială şi religioasă. Rata natalităţii: 26,6%; a mortalităţii: 8,9%. Pop. urbană: 27%. Resurse şi economie: Economia este bazată pe agric. slab dezvoltată tehnic. Pământul arabil este foarte bun; se fac şi două recolte pe an. India este un m ~re producător de cereale, legume, hevea (arborele de cauciuc), trestie de zahăr (în câmpia Gangelui); deţine locul al doilea mondial la prod. de orez (totuşi importă orez pentru consum); grâu, mei, porumb, soia, ceai; bumbac, iută, bananieri, piper. Creşterea animalelor: bovine, bubaline, caprine, cabaline, asini, cămile. Industria: textilă, a lânii, a bumbacului; a pieilor, a peştelui. Res. minerale: cărbune (Jharia, Ranigani), fier (Mayurbhanj, Salem, Mysore), cupru (Raliha, Mushabani); petrol (Assam), gaze naturale (Nakarkatiya), mangan (Nagpur), mică; bauxită, aur (Mysore), plumb. Industrie siderurgică. Export: textile, uleiuri vegetale, piper, zahăr, cărbune, minereuri de fier şi filme. Resurse hidroenergetice ale Gangelui şi ale afluenţilor săi. Transporturi şi comunicaţii: reţea de căi ferate, parţial electrificată, autovehicule; şosele mai dezvoltate în N: Pe Gange şi pe Brahmaputra se practică navigaţia. Flotă comercială, Aeroporturi la: Calcutta, Mumbay (Bombay), Delhi, Madras. Oraşe: Mumbay (port), Calcutta (port), Delhi (cu noul cartier din SV, New Delhi, devenit capitală), Hyderabad, Ahmedabad, Bangalore, Kanpur, Nagpur ş.a. Istorie: În mileniul al IlI-lea î. Hr. civilizaţia Indusului era concentrată în Mohenjo-Daro şi Harappa; cunoşteau scrierea (pictograme). În jurul anului 1500, arienii, triburi războinice, vin din Asia Centrală şi colonizează India de N, care le adoptă limba (sanscrită) şi religia vedică, ce stă la baza-hinduismului, cât şi sistemul ierarhizat al societăţii (Castele). În 517 î. Hr., perşii ocupă regiunea de la V de Indus apoi o ocupă Alexandru cel Mare, în 326 î. Hr. În sec. VI-V î. Hr. se răspândeşte budismul. Apogeul civilizaţiei antice sunt cele două imperii: Maurya, sub Asoka (296-232) care îşi întindea stăpânirea de la Afganistanul de astăzi până în Pod. Deecan; de aici se trimit misionari budişti în India de S, în Ceylon; imp. Gupta (sec. IV- V d. Hr.), când renaşte hinduismul (brahmanismul) întinzându-şi stăpânirea asupra întregii peninsule şi dezvoltând cultura. Sec. VI-XIV înseamnă fărâmiţarea feudală, invazia pop. turanice din Asia Centrală, apoi a arabilor şi mongolilor. Din sec. XI-XII se răspândeşte islamismul în N pen. şi se formează sultanatul Delhi, pe valea Gangelui, până în Pod. Deccan. Alte sultanate: în Bengal, în Deccan, în timp ce din S începe defensiva hinduismului. În 1498, navigatorul portughez Vasco da Gama atinge coasta Malabar, apoi portughezii pun stăpânire pe coasta de V a I. În 1526-1857, ia naştere imperiul Moghul, care domină India datorită armatei, administraţiei eficace şi atitudinii conciliante faţă de majoritatea hindusă. În 1660 se creează „Compania engleză a Indiilor Orientale”. Ambele au interese economice şi strategice în I., ajungându-se la ciocniri soldate cu victoria britanicilor. În 1664, „Compania franceză a indiilor Orientale”. În 1772-1785, britanicii colonizează Bengalul. În 1799-1819, cuceresc India de S, Valea Gangelui, Delhi etc. În 1858, Marea Britanie desfiinţează imperiul Moghul şi instituie administraţia britanică sub un vice-rege. În 1877 este fondat Imperiul Indiilor Britanice, regina Victoria este încoronată la Delhi (India devine „perla” coroanei britanice). În 19471. devine independentă (dominion britanic); în 1948 Gandhi este asasinat; la 26 ianuarie

1950. 
      se proclamă republică; conform Constituţiei din 1950, I. este un stat federal, laic şi parlamentar, membră a Commonwealth-ului. Fostele posesiuni franceze trec sub suveranitatea indiană în 1956, iar în 1962, cele portugheze (Portugalia recunoaşte acest act în 1974). În
      

1962. 
      conflict indo-chinez. După 1966 apropiere de URSS. În 1971 al treilea conflict indo- pakistanez (conflict vechi, asupra Kaşmirului) provocat de secesiunea Bangladeshului. Din 1947-1989, puterea executivă în I. este deţinută de reprezentanţii Partidului Congresului Naţional Indian (J. Nehru, 1947-64; Indira Gandhi 1966-77 şi 1980-84, când este asasinată; Rajiv Gandhi, 1984-1989 şi el asasinat în 1991). În 1992, distrugerea moscheii Ayondjya (Uttar Pradesh) de către militanţii naţionalişti hinduşi dă naştere unor frământări inter- comunitare şi provoacă o criză politică. Statul: este republică parlamentară, stat federal (membru în Commonwealth), format din 22 state federale, cărora li se adaugă 9 terit.
      

autonome. Puterea legislativă este exercitată de un parlament bicameral (Consiliul Statului şi Camera Poporului); cea executivă de preşedinte şi de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Cameră. Multipartitism.

Indonezia

Denumirea oficială: Republica Indonezia Capitala: Jakarta (7,8 mil. loc.)

Limba oficială: bahasa indonesia Suprafaţa: 1.900.000 km2 Locuitori: 200,59 mil. (106 loc./km2)

Religia: islamism 85%, creştinism 11%, hinduism 3%; budism 1%, animism Moneda: rupia

Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 17 august

Geografia: I. este cel mai mare arh. din lume .şi este aşezată în SE Asiei, în zona ecuatorială, fiind formată din 13.677 de insule şi insuliţe, dintre care 6044 sunt locuite. Este delimitată de Oc. Pacific şi Oc. Indian. G. fizică: I. este un stat insular, care se întinde de la V la E pe 5000 km şi de la N la S pe 2000 km (Insulele Sondele Mari, Sondele Miei, ins. Maluku şi Irianul de Vest). Terit.

este muntos şi vulcanic (în mare parte vulcani activi). Vulcanul cel mai cunoscut prin dezastrele produse: Krakatau Krakatao. În compunerea I. intră insulele: Kalimantan (fără teritoriile aparţinând Malaysiei şi sultanatului Brunei (540.000 km2), Sumatera (470.000 km2), Sulawesi (189.000 km2) şi Noua Guinee, jumătatea vestică (420.000 km2). Înălţimile muntoase în Bali, Nusa Tenggara, Irian Java ating 3500 m, în Sumatera şi Java şi în Noua Guinee 5000 m (Ngga Pulu, 5030 m). Câmpii în zona litorală. . Ins. principală este Java, de origine vulcanică; alt. max. 3676 m (Semeru). În N o zonă de câmpie aluvionară fertilă. Spre centru, terit. este mai puţin fertil; subsolul este bogat în petrol; în S este o fâşie de teren vulcanic sub formă de terase, cultivat cu orez (există rezervoare de apă). Ins. Sumatera situată la V de Java, este despărţită de pen. malaieză printr-un canal de 80 km (Str. Malacca); alt. max. 3800 m (Kerintji). Partea de V este muntoasă; podişuri de 1000 m alt. şi vulcani de 2400 m alt. între ei fiind activ Krakatoa. În centrul ins. lacul Toba. Insula Kalimantan (Borneo), la N de Java, are înălţimea medie de 2000 m. Din masivul central Tobang iau naştere lanţurile muntoase Schawai, Kapuwâs şi Irân. În E, zone vulcanice. Râul principal este Kapuas, care se varsă pe ţărmul vestic. Ins. Sulawesi, la E. de Kalimantan, este constituită ca un nucleu central; cu patru peninsule, cu un şir de munţi (alt. 3070 m). Câmpii de coastă extinse şi lacuri (Toweeti la 306 m alt.). Apele principale sunt: Sedegan, Bahu Solo, Agedake şi Balong Nipa, navigabil pe un parcurs scurt. În E, zonă vulcanică (Kablat, Seputân, Tekon). În anii 1982-83, o secetă nemaicunoscută de secole a produs incendierea a 3,7 mil. ha de pădure tropicală, o adevărată catastrofă biologică. Ins. Bali, la E de Java: Înălţimea sa max. este vulcanul Gunung-Agung (3200 m); îi urmează Abang (2200 m) şi Bator (2000 m). Reţea de ape care fertilizează solul. Ins. Irianul de Vest, despărţită de Australia prin M. Arafura, Strâmtoarea Torres şi Marea de Coral, este compusă dintr-un corp central şi o peninsulă în N, alta în S. Partea vestică a ins. a fost încorporată Indoneziei, restul este aparţinător Australiei. Clima: este ecuatorială, cu precipitaţii bogate. Temperatura medie anuală: 28°C în Jakarta, mai mare în Kalimantan, mai mică în Sulawesi. Precipitaţiile între 4570 mm/an în Padang şi 2540 mm/an în Sulawesi. Anotimpul ploilor în Java: decembrie-februarie.

Floră şi faună: Precipitaţiile bogate întreţin o vegetaţie luxuriantă (2/3 din terit.), păduri cu lemn de esenţă preţioasă (teck, santal); palmieri, bambus. Fauna specifică: rinocerul javanez, varanul uriaş (ins. Komodo), maimuţe antropoide (urangutanul), porcul javanez, şoarecele uriaş. Multe parcuri şi rezervaţii naturale. Populaţia: este formată din indonezieni (malaezi) de diferite grupuri etnice (care vorbesc cca. 300 de dialecte); chinezi. După numărul pop. ocupă locul 4 în lume. În ins. Java şi Sumatera trăiesc 2/3 din pop. ţării. Există insule acoperite de păduri seculare, unde pop. este extrem de rară. Rata natalităţii: 23,1%; a mortalităţii: 7,6%. Pop. urbană: 34%. Resurse şi economie: I. este o ţară în plină dezvoltare susţinută a agric. şi ind., cu o economie diversificată. În agric. (Java, Sumatera): irigaţii. Există plantaţii de cauciuc, cafea, trestie de zahăr, sisal (plantă textilă pentru ţesături rezistente), ceai, cacao, palmieri (uleiuri; locul al 2=lea pe glob). Industria extractivă a cositorului (Sumatera, Bangka, Belitung), a petrolului (Java, Sumatera); a gazelor naturale, cauciucului, tutunului, medicamentelor, metalurgică, chimică, textilă, a zahărului. Turismul în ins. Java (vulcanul Merapi şi monumentul Borobudur de la Parambanam). Economia I. s-a afirmat deplin în cadrul ASEAN. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, şosele (mai nu­meroase în ins. Java). Flotă comercială şi transport naval de persoane (principalul mijloc de transport). Aeroporturi: Jakarta, Surabaja, Palembang, Lombok. Oraşe: Surabaja, Medan,Bandung, Semarang, Palenbang. Există 24 universităţi. Istoria: În Java a fost descoperit în sec. XIX Pitecanthropus erectus, semn al unor străvechi locuitori pe terit. I. În primele secole d. Hr. o serie de principate sub influenţa culturii indiene. În sec. VII-XIV, I. este dominată de regatul Srivijaya; în sec. XIII-XVI islamismul câştigă teren în arh., devenind religia dominantă, cu excepţia ins. Bali, care rămâne credincioasă hinduismului. Imperiul Majapahit domneşte peste arh. în sec. XIV-XV. În 1521 portughezii iau Malacca; în 1521 se instalează în Moluque. În 1602 ia fiinţă Compania Olandeză a Indiilor Orientale intervenind în politica sultanatelor javaneze; întemeiază oraşul Batavia (Jakarta de astăzi); în 1641 olandezii iau Malacca. Din 1811 până în 1815 insulele sunt ocupate de britanici. În sec. XX o amplă mişcare naţionalistă, care se intensifică în perioada ocupaţiei japoneze 1942-1945, după care I. este proclamată republică la 17 august 1945, sub conducerea lui Sukarno. Opoziţia olandezilor care în 1949 recunosc totuşi independenţa ţării. Între 1950-1967, Sukarno tinde să instaureze un regim de nuanţă socialistă; este confruntat cu mişcări separatiste. În 1955 Conferinţa de la Bandung consfinţeşte rolul I. în lumea a treia. Între 1963-1969: Irianul (Noua Guinee occidentală) este alipit I. Partidul Comunist din I. este cel mai puternic din Asia după cel chinez. Sukarno se declară preşedinte pe viaţă în 1963, după ce în 1960 se modificase Constituţia dând puteri sporite preşedintelui. În 1965 tentativa eşuată de lovitură de stat, soldată cu mii de victime şi cu desfiinţarea Partidului Comunist. Politică anti-chineză. În 1966 generalul Suharto ia puterea; în 1968 este ales preşedinte al I. şi se instaurează-o lungă perioadă de stabilitate politică. În 1976 este anexat Timorul Oriental, ceea ce declanşează o gherilă. Islamul fundamentalist câştigă tot mai mult teren. Statul: este republică prezidenţială, conform Constituţiei din 1945. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte, de Adunarea Consultativă a Poporului şi de Camera Reprezentanţilor; cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Regim cu largi prerogative ale executivului. Multipartitism.

Ins. Solomon

Denumirea oficială: Insulele Solomon Capitala: Honiara (35.000 loc.)

Limba oficială: engleza Suprafaţa: 28.500 km2 Locuitori: 330.000 (12 loc./km2)

Religia: creştinism 95%; aninism Moneda: dolarul Solomon Forma de guvernământ: monarhie Ziua Naţională: 1 octombrie

Geografie: Statul S. cuprinde Ins. Solomon care sunt aşezate în SV Oc. Pacific, în Oceania. G. fizică: Arh. S. este format din cca. 100 de insule, dintre care 8, cele mai mani, sunt vulcanice: insule, insuliţe şi atoli: Guadalcanal (6470 km2), San Cristobal (4660 km2), Santa Isabel (4662 km2), Malcuta (3900.km2), New Georgia (3400 km2), Malaita ş.a. Alt. max. este de 2331 m în Guadalcanal. Clima: este subecuatorială, cu precipitaţii bogate (15002400 mm/an); uneori sunt uragane. Floră şi faună: 90% din terit. S. este acoperit cu pădure densă, cu lemn de esenţă tare. Fauna este variată şi într-o bună măsură seamănă cu cea a Australiei: marsupiale, şoareci de mari dimensiuni; crocodili; păsări viu colorate. Populaţia: melanezieni peste 90%, polinezieni, micro- nezieni, europeni. Concentrarea max. în Ins. Santa Cruz şi Malaita; în Guadalcanal, sub 6 loc./km2. 75% din pop. activă este ocupată în agric. Rata natalităţii: 42%; a mortalităţii: 10%. Pop. urbană: sub 10%. Resurse şi economie: Cel mai sărac stat din Oceania; agric. se bazează pe cultura palmierilor, cocotierilor, arborilor de cacao; batate, ananas, orez. Se practică pescuitul. Res. minerale: bauxită, fosfaţi, aur, argint, nu sunt valorificate datorită faptului că statul S. nu permite exploatarea lor de către companii străine. Ind. alimentară slab dezvoltată. Exportă: copra, banane, ananas, crustacee şi lemn. Transportul şi comunciaţiile: nu sunt dezvoltate. Oraşe: Kirakira şi Heuru în San Cristobal, Manggautu în Rennell. Istoria Arh. locuit de melanezieni este descoperit în 1567 de navigatorul Alvaro de Mendana, care îi dă numele Solomon. În 1893-1900, Ins. S. devin protectorat britanic. Din 1975, grupul nordic de insule Bougainville şi Buka aparţin statului independent Papua-Noua Guinee. În 1978 ins. S. îşi proclamă independenţa şi intră în Commonwealth. Statul: este monarhie constituţională, conform Constituţiei din 1987. Şeful statului este regina Marii Britanii, reprezentată de un guvernator general. Puterea legislativă este; exercitată de Parlamentul Naţional; cea executivă de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Parlamentul Naţional. Multipartitism.

Iordania

Denumirea oficială: Regatul Haşemit al Iordaniei Capitala: Amman (970.000 loc.)