Preambul Comunitatea Studentilor Geografi

Denumirea oficială: Barbados Capitala: Bridgetown Limba oficială: engleza; uzuală: franceza Suprafaţa: 431 km

Locuitori: 263.000 (610 loc./km2) Religia: protestantism Moneda: dolarul Barbados Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 30 noiembrie

Geografie: B. este aşezat în Oc. Atlantic, în Antilele Mari, în estul Antilelor Mici. G. fizică: O insulă formată dintr-un podiş de mică alt. (sub 350 m), ale cărei coaste sunt înconjurate de recifi de corali. Ape curgătoare puţine. Clima: este tropical-oceanică. Bat alizeele; uneori cicloane tropicale devastatoare (în S). Floră şi faună: Păduri tropicale (lemn de esenţă, preţioasă) 15% din teritoriu. Populaţia: este formată din negri, peste 90%; mulatri, albi. Concentrarea pop. în jurul capitalei (SV). Rata natalităţii: 15,1%o; a mortalităţii: 8,8%o. Rata pop. urbane: 47%. Resurse şi economie: Resurse de bază: trestia de zahăr (a cărei cultură ocupă 50% din terit.). Alte culturi: manioc, batate, porumb., Alte resurse: gaze naturale; peşte; turismul. Ind. electronică. Exportă: zahăr, melasă, rom, margarină, peşte. Serviciile sunt dezvoltate. După 1990, econ. se dezechilibrează; şomaj în creştere. Transporturi şi comunicaţii: nu are căi ferate; autovehicule. Oraşe: Speighstown, Holetown. Universităţi: Barbados College (University of the West Iridies College of Arts and Sciences) la Cave Hill, lângă Bridgetown. Istoria: În 1518 ins. B. este descoperită de spanioli. Amerindienii în decurs de un secol sunt exterminaţi. În 1627, ins. B. devine colonie a Coroanei britanice; în 1691 obţine autonomie internă. În 1857-62 face parte din Federaţia Indiilor de Vest; revine la statutul de colonie cu autonomie internă. În 1966 B. obţine independenţa, ca dominion britanic, în cadrul Commonwealth-ului (1967). Statul: este o monarhie constituţională, conform Constituţiei din 1966. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Senat şi Camera Adunării); cea executivă de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Camera Adunării.

Belarus

Denumirea oficială: Republica Belarus/Bielarus (Rusia Albă)

Capitala: Minsk (l,6 mil. loc.)

Limba oficială: bielorusă / belarusă Suprafaţa: 208.000 km2 Locuitori: l0,2 mil. loc.; (50 loc./km2)

Religie: ortodoxism; catolicism Moneda: rubla

Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 27 iulie

Geografia: Statul B. este aşezat în Europa răsăriteană. Limite: Lituania, Letonia (N), Rusia (N şi E), Ucraina (S), Polonia (V). G. fizică: B. nu are ieşire la mare. Relieful său este lipsit de contraste, rezultat al acţiunii calotei glaciare cuaternare. Predomină câmpia, presărată cu culmi morenice, alt. 350 m în N şi l50 m în S, despărţite de adâncituri în care se găsesc lacuri. Caracteristică este prezenţa unor întinse terit. mlăştinoase în S (pe Pripet). Există cca. 4000 de lacuri. Ape: Niprul, care traversează B. de la N la S şi se varsă în M. Neagră; afluenţii: Berezina şi Pripetul (Pripiat). Dvina de Vest (Nemanul) şi Bugul de Vest se varsă în M. Baltică. Între Nipru şi Bugul de Vest este un canal navigabil. Clima: este temperat- continentală, răcoroasă şi umedă; o tranziţie dintre cea excesivă din E şi cea oceanică din V. Precipitaţiile sunt de 500-650 mm/an. Floră şi faună: Terit. B. este împădurit în parte (păduri de foioase); pe valea Berezinei şi în zonele mlăştinoase din Pripet/Pripiat. Pe terenurile nisipoase din câmpie cresc păduri de pin (populate de animale sălbatice). Fauna: ursul brun, vulpea, iepurele, elanul, vidra. În Rezervaţia Parcului Naţional de la graniţa cu Polonia se găseşte zimbrul. Populaţia: este formată din bieloruşi 79%; ruşi, polonezi, ucrainieni, evrei. În zona capitalei pop. este cea mai concentrată; cea mai puţin densă este în zona mlăştinoasă din S. Rata natalităţii este de l5%o a mortalităţii de l0%o). Rata pop. urbane: 63%. Resurse şi economie: Industria diversificată, care suferă însă din pricina relativei sărăcii a subsolului. Res. de turbă sunt surse de energie pentru ind. prelucrătoare: celuloză, textilă, ciment, autovehicule, tractoare. Agric.: cereale (secară în special); cartofi şi sfeclă de zahăr (zone ades asociate cu creşterea bovinelor şi porcinelor). Zonă de tranzit a conductelor de petrol din Rusia către Occident. Transporturi şi comunicaţii: şosele, căi ferate, peste 3000 km de căi navigabile. Aeroport la Minsk şi Gomel. Oraşe: Gomel, Brest Orcha, Moghilev, Vitebsk, Grodno. Istoria: În sec. IX-XI, regiunea este populată de slavii orientali şi face parte din Rusia Kieveană; se creştinează. În secolele XIII-XIV după marea invazie a mongolilor este integrată Ducatului Lituaniei şi apoi unit cu Polonia din l569. Acum primeşte numele de Bielorusia (Rusia Albă, albul fiind simbolul apusului). Din sec. XIV-XVII diferenţa dintre cele trei ramuri ale slavilor estici: bieloruşi, ruşi şi ucrainieni se accentuează. Influenţa poloneză devine preponderentă şi cultura bielorusă nu se dezvoltă decât în mediul ţărănesc. În l772-l793, după primele două împărţiri ale Poloniei, B. este dată imp. rus. În l9l9 este proclamată R.S.S. Bielorusă independentă. În l92l partea vestică a B. este alipită Poloniei (partea cu populaţie poloneză preponderentă, cu Brest, Lvov). În l922 R.S.S. Bielorusă aderă la URSS. În l939 îi este alăturată şi Bielorusia occidentală. În l945 R.S.S. Bielorusă devine membră ONU (separat de URSS). În l99l Sovietul Suprem proclamă independenţa ţării care aderă la C.S.I. Urmează frământări sociale; tendinţa de autoritarism din partea preşedintelui Lukacenko, care îşi arogă puteri sporite şi intră în conflict cu parlamentul. Apropierea de Rusia în vederea unificării, în l996, în special din partea preşedintelui. În l997 procesul de unificare stagnează; diferende privind condiţiile unificării; relaţii tensionate cu Rusia. Statul: este republică prezidenţială, în urma referendumului din l996 (modificarea Constituţiei). Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Sovietul Suprem; cea executivă de

preşedinte şi de Consiliul de Miniştri, format în urma alegerilor legislative. Regim cu largi prerogative ale executivului. Multipartitism.

Belgia

Denumirea oficială: Regatul Belgiei Capitala: Bruxelles (960.000 loc.)

Limba oficială: bilingvism; olandeză (flamandă) şi franceză (valonă)

Suprafaţa: 30.500 km2 Locuitori: l0,l4 mil.; (333 loc./km2)

Religia: catolicism 90%, protestantism, mozaism Moneda: francul belgian Forma de guvernământ: regat Ziua naţională: 2l iulie

Geografia: B. este aşezată în vestul Europei cu ieşire la Marea Nordului. Limite: M. Nordului, Olanda (N), Germania, Luxemburg (E), Franţa (S şi V). G. fizică: Relieful B. urcă în trepte de la M. Nordului din NV terit. către SE, până în masivul Ardeni (400-700 m), un podiş vechi (Belgia înaltă). În centru, se află reg. Brabant, ceva mai joasă şi înclinată spre mare; Belgia de Jos, Flandra, cu colinele din Campine, este situată în V ţării; o regiune nisipoasă ce merge până la Câmpia flamandă pe coasta de la M. Nordului. Atât Podişul Condroz (SE), cât şi Podişul Ardeni sunt străbătute de ape pline de meandre, care au săpat văi adânci de 200-300 m (Sambre-Meuse); fenomene carstice (ocrotite în rezervaţii). Reţeaua hidrografică este bogată; apele au debit mare. Clima: este temperat-oceanică, bogată în precipitaţii (900 mm/an) aduse de vânturile din vest. Temp. medie anuală din iarnă şi vară este de 30 şi l7°C. În Ardeni clima e mai aspră; în Campine mai caldă. Floră şi faună: Pădurile cuprind 20% din terit. în special în masivul Ardenilor; păduri de foioase: stejar, fag, mesteacăn. Fauna: pisica sălbatică, jderul, salamandra; avifaună în reg. litorală (bâtlanul purpuriu, cormoranul, lopătarul). Peste 200 de rezervaţii (de stat şi particulare) şi un parc naţional. Populaţia: B. este unul din statele cele mai dens populate din lume, datorită poziţiei privilegiate pe continent, deschiderii spre Ocean. Pop. este formată din valoni (în sud) care vorbesc un dialect al limbii franceze şi flamanzi 55% (în nord şi vest) care vorbesc o limbă germanica. 30% din pop. activă este prinsă în industrie. Cu toată creşterea lentă a pop. şomajul a crescut. Rata natalităţii: 11,8%o; a mortalităţii: l0,5%o. Rata pop. urbane 97%. Resurse şi economie: Economia foarte dezvoltată; ramuri tradiţionale: ind. textilă, sticlărie, ceramică, şlefuirea diamantelor. Ind. metalurgică feroasă şi neferoasă (cupru, zinc, plumb, aluminiu), ind. constructoare de maşini; maşini agricole, autovehicule, maşini unelte, material feroviar, vase fluviale şi maritime, farmaceutică; aparatură pentru telecomunicaţii. Industria de extracţie a huilei; ind. de prelucrare şi chimizare a petrolului pe care îl importă alături de o serie de materii prime de care duce lipsă. Agric. antrenează 3% din pop. activă; preponderentă creşterea animalelor: porcine şi bovine. Se cultivă cereale (grâu, orz, secară), plante ind.; sfeclă de zahăr, legume. Cca. 70% din energia electrică este obţinută prin energie nucleară. Serviciile sunt foarte diversificate. Transporturi şi comunicaţii: B. are o bogată reţea de căi ferate (transporturi ce funcţionează practic fără nici o întârziere); căi rutiere, fluviale (printre cele mai dense din lume). Râurile sunt legate prin canale, formând un excelent sistem de transport pe apă. Oraşe: porturi importante: Antwerp (renumit pentru şlefuirea diamantelor), Ghent, Ostend, Charleroi, Liege, Bragge/Bruges. Există 4 universităţi: cea mai veche fiind cea din Louvain. Istoria: Celţii belgi au fost cuceriţi de romani (58-50 î. Hr.) şi terit. transformat în prov. romană: Gallia Belgica; de franci (sec. III—IV d. Hr.), făcând parte din regatul merovingian, apoi imperiul carolingian şi Lotharingia (după 843 d. Hr.). În sec. IX invazia vikingilor. Una dintre cele mai intens urbanizate zone ale Europei (sec. XI-XIII) datorită ind. postăvăritului. Se dezvoltă formaţiuni statele semi-independente, comitatele Flandrei şi Brabandului, care în l384 intră sub stăpânirea Burgundiei. Moştenite de Carol Quintul, împărat german şi rege al Spaniei, vor fi lăsate moştenire fiului său Filip II al

Spaniei în l559. După revoluţia Ţărilor de Jos împotriva Spaniei (l572) şi obţinerea independenţei Olandei (l58l), terit. B., preponderent catolice, reunite în «Uniunea din Atras» rămâne sub ocupaţia spaniolă; în l7l4 trec în posesia familiei de Habsburg. După înfrângerea lui Napoleon, Congresul de la Viena (l8l5) decide intrarea B. în componenţa Ţărilor de Jos. În l830 izbucneşte la Bruxelles revoluţia anti-olandeză, în urma căreia B. îşi proclamă independenţa. Prin Constituţia din l83l, după modelul celei americane, devine monarhie constituţională. I se asigură din partea puterilor europene un statut de «neutralitate garantată». În ambele războaie mondiale, B. este ocupată de trupele germane, deşi îşi declarase, de fiecare dată, neutralitatea. În ultimele decenii au crescut disputele lingvistice între vorbitorii de limbă franceză (valonii) şi cei de limbă olandeză (flamanzii), accentuate de diferenţierea pe plan econ. a nordului şi a sudului, repercutate în viaţa politică şi în instabilitatea guvernului. În l988, B. devine stat federal (Flandra, Vallonia şi enclava francofonă a Bruxellesului). Un stat care, datorita situării sale într-o zonă de interferenţă şi de confruntare a civilizaţiilor, a căpătat o adevărată vocaţie Europeană. Stat fondator al Consiliului Europei în l949 şi al altor instituţii, în special europene, de o deosebită importanţă (CEE, VEO, NATO). Statul: este federal, monarhie constituţională, regat ereditar, potrivit Constituţiei din l83l. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Senat şi Camera Reprezentanţilor); cea executivă de un cabinet format în urma alegerilor pentru Camera Reprezentanţilor. Conform principiului regele domneşte dar nu guvernează monarhul are un rol extrem de discret în viaţa politică a statului, limitându-se de obicei la transmiterea de mesaje, dar un rol public important simbolizând unitatea statului şi a naţiunii. Multipartitism.

Belize

Denumirea oficială: Belize Capitala: Belmopan (4350 loc.)

Limba oficială: engleza; uzuală: creolo-engleza; spaniola

Suprafaţa: 23.000 km2

Locuitori: 221.000 loc. (10 loc. / km2)

Religia: catolicism peste 60%; protestantism 30%, budism Moneda: dolarul din Belize Forma de guvernământ: monarhie Ziua naţională: 21 septembrie

Geografie: Statul B. este aşezat în America Centrală continentală, în SE Pen. Yucatan. Limite: Mexico (N), M. Caraibelor (E), Guatemala (S şi V). G. fizică: Relieful este un podiş înalt de 200 m; în sud, Munţii Mayaşi sau Cockscomb, de 1122 m. O barieră de corali, pe cca. 300 km urmează coasta la o distanţă de cca. 80 km de ţărm. Terit. nordic are un relief jos, cu mlaştini. Numeroase râuri şi lacuri. Clima: este subtropicală umedă; în iulie-octombrie cu cicloane devastatoare. Precipitaţii bogate: 2030 mm/an în N, 2540 mm/an în S (anotimpul umed este din mai-februarie). Temp. medie anuală în decembrie şi iulie: 23°C şi 28°C. Floră şi faună: Peste 60% din terit. este acoperit cu păduri de lemn preţios (mahon, cedru, pini, lemn de trandafir, eucalipt). Populaţia: este formată din negri africani 31%; mulatri 20%; indieni maya; chinezi; europeni. Concentrarea max. a pop. în N, în zona litorală. Rata natalităţii: 32%o; a mortalităţii: 4,3%o. Rata pop. urbane: 47%. Resurse şi economie: Econ. bazată pe agric. (în special trestie de zahăr); banane, citrice, cafea, cacao, porumb, nuci de cocos, orez, tutun, bumbac, abaca, lemn preţios. Creşterea animalelor: bovine. Res. min.: aur, argint, petrol (în S). Ind. textilă, ţigarete, de împletituri. Pescuitul de homari. Export: zahăr, grapefruit, banane, cafea, nuci de cocos, lemn preţios. Turismul în dezvoltare. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate; autovehicule; flotă comercială (nu are porturi cu ape adânci). Aeroport la Belmopan. Oraşe: Belize City, Orange Walk, Corozal. Istoria: Terit. B. făcea parte din Imp. Maya (mileniul I d. Hr.). Columb îl descoperă şi îl explorează în 1502; devine terit. al Viceregatului Noua Spanie. În 1638, prima colonizare britanică, pe cursul râului Belize; până în 1786 are o autonomie deplină, după care autoritatea administrativă britanică se face tot mai simţită. În 1820 obţine independenţa; în 1823­38, face parte din Provinciile Unite ale Americii Centrale, împreună cu Guatemala, Nicaragua, EI Salvador şi Costa Rica. În 1862, terit. B. este declarat colonie a Coroanei britanice (Hondurasul Britanic). Între 1930-1946 tensiuni între B. şi Guatemala care are pretenţii asupra întregului terit. al B., conform vechilor tratate cu Spania. După război, intervenţia armatei în conducerea ţării. În 1981 Guatemala nu recunoaşte independenţa B., revendicând în cele din urmă teritoriul sudic al B. (Toledo). B. revine la o guvernare civilă după alegerile din 1982. Face parte din Commonwealth. Statul: este monarhie constituţională, conform Constituţiei din 1981. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Senat şi Camera Reprezentanţilor); cea executivă de un cabinet condus de liderul partidului majoritar din Camera Reprezentanţilor. Şeful statului: regina Marii Britanii, reprezentată de un guvernator general. Multipartitism.

Benin

Denumirea oficială: Republica Benin Capitala: Porto-Novo (164.000 loc.)

Limba oficială: franceza Suprafaţa: 113.000 km2 Locuitori: 5,57 mil. (49 loc./km2)

Religia: animism, catolicism 18%, islamism 15%

Moneda: francul CFA

Forma de guvernământ: republică

Ziua naţională: 1 august

Geografia: B. sau vechiul regat Dahomey este aşezat în vestul Africii, ca o fâşie neregulată, lungă de aprox. 670 km. la nord de golful Benin (Golful Guineei) şi lată de 110 km pe coastă. Limite: Togo (V), Volta Superioară (NV), Nigerul (N), Nigeria (E), Oc. Atlantic (S). G. fizică: B. are un relief de mică altitudine, cea. mai mare înălţime fiind în regiunea de NV, lanţul muntos Atakora (914 m), iar în zona centrală un podiş de aprox. 400 m. Câmpiile se întind de-a lungul coastei şi în NE (Borgou şi Kandi). Dinspre fluviul Niger, care formează cea mai mare parte a graniţei nordice, se continuă un podiş fertil, care coboară într-o zonă lagunară, de terenuri joase şi întinderi cu vegetaţie tropicală, sfârşind la sud într-o fâşie de nisip, pe coasta oceanului. În interior, râul Oueme (450 km). Clima: este subecuatorială, cu precipitaţii abundente pe litoral (peste 1.500 mm/an). În interiorul ţării, din septembrie până în mai; este uscată. Floră şi faună: Predomină pădurile umede tropicale, de esenţă preţioasă (tek, mahon) pe cca. 1/3 din teritoriu; rezervaţii forestiere. Fauna este variată: maimuţe, antilope, lei, leoparzi, elefanţi. Există un parc naţional în N; iar în NV, Parcul Naţional Pendjari. Populaţia: un veritabil mozaic de negri de diferite grupe tribale. Majoritatea populaţiei active este cuprinsă în agric. (75%). Populaţia este concentrată în regiunea interioară, de podiş, cât şi pe litoral. Rata natalităţii: 45,8%o, mortalitatea: 16,4%o. Populaţia urbană 41%. Resurse şi economie: Resurse minerale: petrol şi minereu de fier. Agric. de subzistenţă: manioc; batate, banane, nuci de cocos, copra, arahide de pământ, cafea, bumbac. Animale: bovine, ovine, caprine, porcine. Exportă pe piaţa europeană (CEE) ulei de cocos, bumbac şi arahide prin portul Cotonou, conserve de fructe şi legume. În curs de valorificare a hidroenergiei (râul Mono). Transporturi şi comunicaţii: în principal, maritime; portul Cotonou, centru de import şi export. Oraşe: Cotonou (port), Abomey şi Ouidah în S, Parakou, . în E. Istoria: În sec. al XVI-lea, teritoriile din jurul localităţilor Porto Novo, Allada şi Abomey se organizează în principate. În sec. XVI-XVII, apar pe coastă primele aşezări ale portughezilor, englezilor şi francezilor. În sec. al XVII-lea za naştere statul Dahomey, cu capitala la Aborney. Sub regele Gezo (1818-1858), statul ajunge la apogeu, unul din cele mai strălucite regate ale Africii Occidentale. Între 1889-1894, regatul Dahomey este cucerit de francezi, regele Behanzin este înlăturat; apoi regatul este înglobat în Africa Occidentală Franceză (1904-1958), În 1958 Beninul devine republică autonomă în cadrul Comunităţii Franceze, iar la 1 august 1960, independentă. În 1973 se constituie Consiliul Naţional al Revoluţiei (CNR), organ legislativ suprem, iar în 1975, Partidul Revoluţiei Populare a Beninului, partid unic de guvernământ, marxist-leninist; se decide schimbarea numelui din Republica Dahomey în Republica Benin. În 1977, CNR adoptă o nouă Constituţie. În 1990, Kerekou, conducătorul Beninului, abandonează marxism-leninismul şi angajează ţara pe calea democratică. Noua Constituţie instituie un regim prezidenţial. Urmează alegeri şi alternanţa la putere a preşedintelui. Statul: este republică prezidenţială, după Constituţia din 1990. Puterea legislativă revine preşedintelui şi Adunării

Naţionale; cea executivă este exercitată de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Multipartitism.

Bhutan

Denumirea oficială: Druk-Yul (Ţara Dragonului) sau Regatul Bhutanului Capitala: Thimbu (Thimphu)

Limba oficială: tibetană Suprafaţa: 47.000 km2 Locuitorii: 1,67 mil. (36 loc./km2)

Religia: budism 75%; hinduism 25%

Moneda: ngultrum şi rupia (indiană)

Forma de guvernământ: monarhie parlamentară Ziua naţională: 17 decembrie

Geografia: B. este aşezat în S. Asiei; un mic terit. enclavat între China (Tibet) şi India (Assam). Limite: China (N şi E) şi India (S şi V). G. fizică: B. se află în partea de SE a lanţului Himalaya. Atinge mari înălţimi: Chomo Lhari sau Chumalhari. de 7320 m, acoperit de zăpezi veşnice, în N. Între munţi, văi fertile, populate. În partea centrală înălţimi sub 3000 m, iar în partea de S coline; este un relief în trepte. Fl. Gange cu bazinul său are un ridicat potenţial energetic care este relativ valorificat. Clima: este tropical-umedă în zonele joase; pe cele înalte îşi face apariţia climatul temperat; climă rece în Himalaya înaltă. În S, precipitaţii bogate; maxima: 7000 mm/an în zonele joase. Floră şi faună: Tara este în cea mai mare parte acoperită de păduri (tropicale, de foioase sau conifere, după relief); pajişti alpine. Fauna: elefanţi, mufloni, leoparzi de zăpadă. Populaţia: este un amestec de pop. tibetană (peste 50%), nepaleză (25%), assamezi (din NE Indiei). Concentrarea pop. în zona văilor fertile din centrul ţării. Peste 90% din pop. activă lucrează în agric.. În zona înaltă din N pop. este foarte rară, sub 1 loc./km2. Rata natalităţii: 37%o; a mortalităţii: 13,5%o. Pop: urbană 6%. Resurse şi economie: Agricultura este ramura de bază; terasată până peste alt. de 2500 m. Se cultivă: porumb, orz, mei, se exploatează lemnul; cresc ovine, bovine. Export: lemn, cărbune, calcar, dolomită, energie electrică, produse artizanale. Transporturi şi comunicaţii: şosele puţine; datorită terenului accidentat sunt drumuri unde se folosesc ca mijloace de transport animalele. Oraşe: Punakha (capitala de iarnă), Phunchholing. Istoria: Sub influenţa Indiei, este creat în sec. VIII d. Hr B.; în sec. IX este invadat de tibetani, care impun lamaismul devenit din sec. XII religie de stat. În sec. XVIII B. cade sub suzeranitatea chineză. Regatul devine vasal al Indiei în 1865, supus unui semi-protectorat britanic (2910), apoi indian (T 949); India reprezenta interesele externe ale B.; din 1961, India preia şi apărarea. După 1971, B. devine independent şi membru ONU. Statul: este monarhie parlamentară, regat ereditar.

2. 
   nu are o constituţie, ci funcţionează pe baza unor legi cu caracter constituţional. Regim cu largi prerogative ale executivului. Puterea legislativă este exercitată de rege şi de Adunarea Naţională; cea executivă de Consiliul Regal Consultativ, de lama, şeful religios, şi de Consiliul de Miniştri, numit şi condus de rege. Partidele politice sunt în ilegalitate.
   

Bolivia