Programul Institutului Cultural Roman din Praga pentru luna ianuarie a anului 2010

Călătorie la oraş

(2002, regia: Corneliu Porumboiu, în distribuţie: Ion Sapdaru, Constantin Diţă, Teodor Corban)

Un învăţător timid şi un şofer descurcăreţ îşi părăsesc satul pentru a lua de la oraş, aflat în sărbătoare aniversară un computer "conectat la internet şi un colac pentru closetul primarului".

Ajutoare umanitare

(2002, regia: Hanno Hofer, în distribuţie: Ion Fiscuteanu, Richard Bovnoczki)

Descinderea a trei tineri straini, veniţi cu "ajutoare umanitare" într-un sat ardelenesc, prilej pentru o chermeză voioasă, în care se schimbă saluturi, săruturi şi obiceiuri. Scurtmetrajul a obţinut Premiul publicului la Clermont Ferrand în 2002 şi a fost selectat la numeroase festivaluri internaţionale.
Challenge Day

(2005, regia: Napoleon Helmis, în distribuţie: Gheorghe Visu, Constantin Drăgănescu)

Astăzi este o întrecere între oraşul "nostru" şi oraşul Morioka din Japonia. Un paznic de noapte iese din tură şi refuză să ia parte la frenezia generată de dorinţa de-a face sport oriunde, pentru a-i intrece pe japonezi. În final ni se dezvăluie identitatea acestuia: este un fost campion mondial şi olimpic de canotaj. O metaforă despre uitare.
21.00 – Marfa şi banii / Zboží nebo peníze

România, 2001, română / subtitrare în cehă, 90 min.

Regia: Cristi Puiu

În distribuţie: Dragoş Bucur, Ioana Flora, Alexandru Papadopol

Un tânăr din Constanţa, care deţine propria afacere (vinde la geamul apartamentului), îşi doreşte să se extindă şi să-şi cumpere chioşc, dar nu are deocamdată mijloace. Un grangur local îi oferă o sumă importantă de bani pentru un transport în aparenţă simplu: o geantă care trebuie dusă la Bucureşti, la o adresă precisă. Se pare însă că geanta conţine anumite lucruri care îi interesează şi pe alţii. Convins la început că şi-a vândut doar serviciile, tânărul înţelege, când este prea târziu, că şi-a vândut de fapt conştiinţa.
10 martie

18.45 – Cold Waves – Război pe calea undelor / Válka vln

România, 2007, română / subtitrare în cehă, 108 min.

Regia: Alexandru Solomon

Cu: Monica Lovinescu, Doina Cornea, Emil Hurezeanu, Mary Georgescu, Şerban Orescu, Neculai-Constantin Munteanu, Andrei Voiculescu

Aceasta este o neasemuită poveste de dragoste şi ură ţesută în jurul a ceva ce nu poţi vedea, atinge sau cântări: undele radio. În anii 70-80, Radio Europa Libera era supapa de evacuare a nemulţumirilor şi confidentul a milioane de români. Însă pentru oamenii regimului, postul de radio era un duşman de moarte; l-au angajat chiar pe Carlos Şacalul să termine treaba.
21.00 – Hârtia va fi albastră / Papír bude modrý

România, 2006, română / subtitrare în ceha, 91 min.

Regia: Radu Muntean

În distribuţie: Dragoş Bucur, Paul Ipate, Adi Cărăuleanu

"Hârtia va fi albastră nu oferă o perspectivă istorică de tip History Channel, ci îşi propune să restituie emoţia acelor zile din perspectiva actorilor mărunţi ai evenimentelor. E povestea pierderii inocenţei unei generaţii şi a unei revolte populare care a scos la lumină în egală măsură ce avem mai bun şi mai rău în noi. Şi spiritul de solidaritate dar şi egoismul şi răutatea, acumulate în zeci de ani de frustrare." Radu Muntean.
11 martie

18.45 – Occident / Západ

România, 2002, română / subtitrare în cehă, 105 min.

Regia: Cristian Mungiu

În distribuţie: Alexandru Papadopol, Tania Popa, Anca Androne.

Occident este o comedie depre noi, despre ce ni se întâmplă, o privire ironic-amară asupra situaţiilor uneori hazlii, alteori ridicole şi de cele mai multe ori fără soluţie în care ne aruncă viaţa în România de azi. În aceeaşi măsură, Occident e şi o poveste despre întâmplare, despre coincidenţe, despre surprize şi despre timp.
21.00 – 4 luni, 3 săptămâni, 2 zile / 4 měsíce, 3 týdny a 2 dny

România, 2007, română / subtitrare în cehă,, 113 min.

Regia: Cristian Mungiu

În distribuţie: Anamaria Marinca, Laura Vasiliu, Luminiţa Gheorghiu, Doru Ana

Otilia şi Găbiţa împart aceeaşi cameră dintr-un cămin studenţesc. Ele sunt colege la universitatea dintr-un oraş din România, în timpul ultimilor ani ai regimului comunist. Otilia închiriază o cameră într-un hotel ieftin. După-masă, ea şi Găbiţă se vor întâlni cu un anumit domn Bebe: Găbiţa este însărcinată, avortul este ilegal şi niciuna dintre ele n-a mai trecut prin aşa ceva până acum.

Toate filmele vor fi prezentate înaintea proiecţiei.

Intrarea conform tarifelor festivalului.

18. března v 18.30 hod. Seriál dokumentárních filmů Rekonstrukce, díl „Ať zmizí!“

Promítací sál RKI Praha (Anglická 26, Praha 2)

Dokumentární filmy tohoto seriálu vyrobila Rumunská televize ve spolupráci s Ústavem pro studium komunistických zločinů v Rumunsku. Jednotlivé díly představují různé aspekty charakteristické pro období komunismu v Rumunsku, se kterými se rumunští diváci seznámili až v nedávné době, poté, co byly zpřístupněny archívy bývalé tajné služby Securitate. Na základě studia archívů bývalé Securitate byly znovu otevřeny soudní případy, bylo možné zjistit metody a prostředky, které bývalá Securitate používala, ale také kdo byli ti lidé, kteří se dopouštěli zločinů jak fyzických, tak i psychických. Za účasti herců se dnes diváci mohou seznámit s událostmi, které se odehrály v době vlády dvou nejvyšších vůdců komunistického Rumunska - Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948 – 1965) a Nicolae Ceauşescu (1965 – 1989).
Ať zmizí! (2008, dokumentární film, 48 min.)

Režie: Dan Necşulea

Produkce: Lucia Hossu Longin

Odborný poradce: Stejărel Olaru

Díl seriálu, který se odehrává v době Gheorgha Gheorghiu - Deje: Lica, starší dcera rumunského komunistického vůdce se zamilovala do mladého chirurga Gheorgha Plăcinţeana, který pocházel z rodiny jašských univerzitních profesorů. Pod železničářskou čepicí Gheorgha Gheorghiu - Deje se prostíral nejen vřelý, otevřený „soudružský“ úsměv, ale i velmi krutý úsměv politruka, který nechtěl do rodiny žádného „vetřelce” buržoazního původu, „špióna” z jiného než proletářského světa.

Stačil jediný příkaz pro Alexandra Drăghice, tehdejšího ministra vnitra, a celé vedení Securitate se vrhlo po stopách doktora Plăcinţeana...

18 martie, ora 18.30 - Serialul de documentare Reconstituiri, episodul: „Fă-l să dispară!“

Sala de proiecţii a ICR Praga (Anglická 26, Praga 2).

Filmele documentare din acest serial au fost realizate de Televiziunea Română în colaborare cu Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului în România. Fiecare episod prezintă diferite aspecte din perioada comunistă, aspecte care au fost făcute publice de curând, mai precis din momentul când au fost deschise arhivele fostei Securităţi. În urma studierii acestora, au fost redeschise cazuri judiciare, au putut fi cunoscute metodele şi mijloacele prin care fosta Securitate funcţiona, precum şi oamenii care duceau la îndeplinire ordinele criminale ale liderilor comunişti. Cu concursul actorilor, sunt reconstituite şi aduse la cunoştinţa publicului larg evenimente care au avut loc în timpul cât la conducerea României comuniste s-au aflat cei doi dictatori, Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948 – 1965) şi Nicolae Ceauşescu (1965 – 1989).
Fă-l să dispară! (2008, documentar, 48 min.)

Regia: Dan Necşulea

Realizator: Lucia Hossu Longin

Consultanţă de specialitate: Stejărel Olaru

Un episod din epoca lui Gheorghiu-Dej: Lica, fiica cea mare a liderului comunist român, se îndrăgosteşte de un tânăr chirurg, Gheorghe Plăcinţeanu, care provenea dintr-o familie de profesori universitari ieşeni. Sub şapca de muncitor ceferist a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej se afişa nu numai un zâmbet cald, deschis, de „tovarăş“, ci şi unul feroce,  al unui politruk ce nu-şi dorea nici în famile, nici în dosarul de cadre un „intrus” de origine burgheză, un „spion” din altă lume, decât aceea proletară.

Un ordin dat lui Alexandru Drăghici, la vremea aceea ministru de Interne, şi o întreagă direcţie a Securităţii este pe urmele doctorului Plăcinţeanu...

25. března - 2. dubna

Rumunská účast na XVII. Mezinárodním filmovém festivalu v Praze („Febiofest”)

Místo konání: Kino Cinestar Multiplex Anděl (Radlická 3179/1E)
Na festivalu bude promítán nejnovější film režiséra Radu Mihaileana Koncert.

Přesné místo a čas konání promítání budou sděleny později.

Le concert / Concertul / Konceert (2009, komediální drama, 119 min.)

Režie: Radu Mihăileanu

Hrají: Aleksei Guskov, Mélanie Laurent, Valeriy Barinov, Guillaume Gallienne, Ramzy Bedia, Valentin Teodosiu, Dmitri Nazarov, Ovidiu Cuncea, Maria Dinulescu, Miou-Miou.
Andrei Filipov, prestižní dirigent největšího ruského orchestru – Bolšoj Orchestr, je na západě považován za génia, ale v plném rozkvětu komunismu je propuštěn: odmítl, aby byli propuštěni všichni interpreti jeho orchestru židovského původu - “Židi a nepřátelé lidí”, včetně jeho nejlepšího přítele Saši Grossmana. Andrei se propadl do pití a depresí. Teď je mu padesát a stále pracuje v Bolšom. Jako uklizeč...
www.febiofest.cz

25 martie-2 aprilie

Participare românească la cea de-a XVII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film din Praga („Febiofest”)

Locul de desfăşurare: Cinematograful Cinestar Multiplex Anděl (Radlická 3179/1E)
În cadrul festivalului va fi proiectat cel mai nou film al lui Radu Mihaileanu, Concertul

Locul şi momentul exacte ale proiecţiei vor fi comunicate ulterior.

Le concert / Concertul (2009, comedie-dramă, 119 min.)

Regia: Radu Mihăileanu

Distribuţie: Aleksei Guskov, Mélanie Laurent, Valeriy Barinov, Guillaume Gallienne, Ramzy Bedia, Valentin Teodosiu, Dmitri Nazarov, Ovidiu Cuncea, Maria Dinulescu, Miou-Miou

Andrei Filipov, dirijorul de prestigiu al celei mai mari orchestre din Rusia, Orchestra Bolşoi, considerat un geniu în Occident, este concediat în timpul erei comuniste, în plină glorie: refuzase să renunţe la toţi interpreţii săi din orchestră care erau evrei, “jidani şi duşmani ai oamenilor”, inclusiv la cel mai bun prieten al său, Sacha Grossman. Andrei s-a afundat în băutură şi depresie. Acum are 50 de ani şi încă lucrează la Bolşoi. Ca om de serviciu...

www.febiofest.cz
***
Do 3. března je v Galerii RKI Praha (Anglická 26, Praha 2) otevřena výstava současné malby, artefaktů a sochařských děl Zkusme to, která uvádí práce rumunského sochaře Dumitra Verdiana a výtvarných umělců Jany Slintákové, Petry Hejdové a Dagmary Kubišové z České republiky.
Până pe 3 martie rămâne deschisă la Galeria ICR Praga (Anglická 26, Praga 2) expoziţia de pictură contemporană, artefact şi sculptură Să încercăm, care cuprinde lucrări semnate de sculptorul român Dumitru Verdianu şi de artistele plastice Jana Slintáková, Petra Hejdová şi Dagmar Kubišová din Republica Cehă.
***

Kurzy rumunštiny na Univerzitě v Ostravě –

Katedra románských studií na Filozofické fakultě Ostravské univerzity zahájila kurs rumunštiny v letním semestru pod vedením prof. PhDr. Jitky Smičekové a překladatele Davida Božetěcha.

Podrobnosti najdete na: http://ff.osu.cz/kro/
Curs de limba română la Universitatea din Ostrava –

Catedra de Studii Romanice din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Ostrava a lansat un curs de limba română pentru semestrul de vară, sub conducerea prof. PhDr. Jitka Smičeková şi a traducătorului David Božetěch.

Pentru mai multe detalii, vizitaţi: http://ff.osu.cz/kro/
***

Kurzy rumunštiny pořádané Rumunským kulturním institutem v Praze se konají každé pondělí takto:

- začátečníci: 17.30 – 18.45 - Doc. PhDr. Jiří Felix, CSc. v učebně v přízemí RKI v Praze.

- pokročilí: 18.45 - 20.00 - Doc. PhDr. Jiří Felix, Csc., v učebně v přízemí RKI v Praze.

- konverzace: 17.30 - 19.00 - Mircea Dan Duţă, PhD., v 1. patře RKI v Praze.
Cursurile de limba română organizate de Institutul Cultural Român din Praga se defăşoară în fiecare zi de luni după următorul program:

- începători: 17:30 - 18:45, Prof. Dr.. Jiří Felix, sala de studii a ICR Praga, parter.

- avansaţi: 18:45 - 20:00, Prof. Dr. Jiří Felix, sala de studii a ICR Praga, parter.

- conversaţie: 17:30 - 19:00, Dr. Mircea Dan Duţă, lobby ICR Praga, etajul 1.

***

Rumunská kultura je jednou z nejbohatších a nejrozmanitějších kultur v Evropě a nejen v Evropě. V rumunském prostoru jsou kořeny mnoha osobností světa. Dějiny výtvarného umění by byly o mnoho chudší bez Brâncuşiho nebo Grigoreska, hudbě by chyběla Enescova nebo Porumbescova citlivost a technikům by bez Henriho Coandy a Nicolae Pauleska trvalo déle, než by vynalezli reaktivní motor nebo inzulín.

Záměrem Rumunského kulturního institutu v Praze je seznámit Vás alespoň s částí osobností, které svrchovaným způsobem ovlivnily vývoj duchovního života. Ať jde o výtvarné umění, hudbu, techniku, vynalezectví nebo průkopnictví v nových oblastech, budeme Vám představovat jak jednomyslně uznávané osobnosti na světové úrovni, ale i osoby, které neprávem upadly v zapomnění.
Cultura română este una dintre cele mai bogate şi diverse culturi din Europa şi nu numai. În spaţiul românesc şi-au avut originile mari personalităţi ale lumii. Istoria artei plastice ar fi fost cu mult mai săracă fără Brâncuşi sau Grigorescu, muzicii i-ar fi lipsit sensibilitatea lui Enescu sau a lui Porumbescu, iar tehnicii i-ar fi luat mai mult timp sa scoată la iveală motorul cu reacţie ori insulina fără Henri Coandă şi Nicolae Paulescu.

Institutul Cultural Român din Praga şi-a propus să treacă în revistă măcar o parte din personalităţile care au influenţat covârşitor evoluţia spiritualităţii. Fie că e vorba de artă plastică, muzică, tehnică şi inventică sau de pionierat în domenii noi, prezentăm în cele ce urmează atât personalităţile unanim recunoscute la nivel mondial, cât şi figuri rămase pe nedrept în anonimat.

Dinu Lipatti

(19. března 1917, Bukurešť – 2. prosince 1950, Ženeva, Švýcarsko)

věhlasný rumunský klavírista, skladatel a pedagog
Vyrůstal v rodině s hudební tradicí – jeho otec byl talentovaný houslista pro vlastní potěšení, který studoval s Pablem Sarasatem, matka Anna Lipatti byla výtečná klavíristka a jeho kmotr byl George Enescu, takže u něj byly od útlého dětství objeveny sklony k hudbě. Za svého žáka ho přijala náročná profesorka hry na klavír Florica Musicescu, která ho vedla tak, aby neměl pocit “zázračného dítěte ", a která mu poskytla velmi seriózní uměleckou výchovu umožňující rozvoj jeho vrozeného talentu.

Mezitím byl přijat na Bukurešťskou konzervatoř a v roce 1934 se zúčastňuje mezinárodní klavírní soutěže ve Vídni. Když v soutěži získal až druhé místo, věhlasný francouzský pianista Alfred Cortot opustil na protest porotu. Cortot ho pozval do Paříže, aby tam pod jeho vedením pokračoval ve studiu hry na klavír v Ecole Nationale de Musique. Zde absolvuje i kurzy skladby Paula Dukase a Nadiji Boulanger a rovněž kurzy dirigenství u Charlese Muncha.

V roce 1936 zahajuje kariéru koncertního pianisty celou řadou koncertů v Německu a Itálii, je stále známější a jeho oblíbenost u posluchačů roste každým dalším vystoupením. Zařátkem 2. světové války se vrací do Bukurešti, kde vystupuje na recitálech pro klavír nebo doprovází George Eneska.

V roce 1943 odjíždí do Skandinávie spolu se svou budoucí manželkou Madeleine Cantacuzino, rovněž bývalou žačkou Floriky Musicescu. S Madeleine se rozhodují usadit se ve Švýcarsku, kde se stává profesorem hry na klavír na Ženevské konzervatoři. Pokračuje i v koncertní kariéře recitály pro klavír nebo jako sólista s orchestrem pod taktovkou Herberta von Karajana nebo Alcea Galliery. Ve studiu nahrává gramofonové desky. 16 let umělecké kariéry z 33 let života ho zařadilo mezi největší světové pianisty. Post mortem byl zvolen členem Rumunské akademie.

2. prosince 1950 umírá Dinu Lipatti ve věku pouhých 33 let s partiturou kvartetu f moll Ludviga van Beethovena v rukou. Jeho poslední slova byla: "Aby člověk mohl napsat takovou hudbu, nestačí být velkým skladatelem, ale musí si ho Bůh zvolit za svůj nástroj". Když se velký německý pianista Wilhelm Backhaus dozvěděl o jeho smrti, zvolal: "Nám zůstanou vzpomínky na krásu, kterou nám dal, a hluboký smutek".

Záznamy jeho hry na gramofonových deskách, navzdory všem tehdejším technickým nedostatkům, jsou živým důkazem klavírního umění Dina Lipattiho, jeho interpretce plná lidského tepla, dosahující stylistické dokonalosti, duchovní jemnosti a noblesy, nesoucí v sobě poezii a graciéznost. Velký počet těchto záznamů zařadil vydavatelský dům gramofonových desek EMI do kolekce "Unvergänglich - Unvergessen" (Nesmrtelné - Nezapomenutelné).

Jeho skladby, mezi něž patří Fantazie pro klavír, housle a violoncello, Op. 1 (1933), Cikáni, suita pro orchestr Op. 2 (1934), Concertino v klasickém stylu pro klavír a komorní orchestr Op. 3 (1936), Symfonie pro dva klavíry a smyčcový orchestr Op. 5 (1938) nebo Sonatina pro levou ruku (1941) zůstaly ve valné části nepřekonané.
„Umělec božské spirituality" - skladatel Francis Poulenc.

„Dinu Lipatti dělá dojem, jako by se bál své vlastní geniality " - pianista Clara Haskil.

„Nenechávejte se obsluhovat hudbou. Služte jí.” - Dinu Lipatti.
Prameny :

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dinu_Lipatti

http://www.classicalnotes.net/reviews/lipatti.html

Dinu Lipatti

(19 martie 1917, Bucureşti - 2 decembrie 1950, Geneva, Elveţia)

celebru pianist, compozitor şi pedagog român
Crescut într-o familie cu tradiţie muzicală - tatăl său era un talentat violonist amator care studiase cu Pablo Sarasate, mama, Anna Lipatti, o excelentă pianistă, iar naş la botez i-a fost George Enescu - i s-au recunoscut şi cultivat din fragedă copilărie înclinaţiile muzicale. A fost acceptat ca elev de exigenta profesoară de pian Florica Musicescu, care l-a ferit de mentalitatea unui "copil minune", dându-i în schimb o educaţie artistică serioasă, care să-i permită dezvoltarea talentului său nativ.

Între timp este admis la Conservatorul din Bucureşti, pentru ca în 1934 să participe la concursul internaţional de pian din Viena. Faptul că i s-a decernat doar al doilea premiu l-a determinat pe faimosul pianist francez Alfred Cortot să părăsească juriul în semn de protest. Cortot l-a invitat la Paris să-şi continuie sub conducerea sa studiile de pian la Ecole Nationale de Musique. Aici ia şi lecţii de compoziţie cu Paul Dukas şi Nadia Boulanger şi de artă dirijorală cu Charles Munch.

În 1936 îşi începe cariera de pianist concertist cu o serie de concerte în Germania şi Italia, reputaţia sa continuând să crească cu fiecare apariţie în public. La începutul celui de Al Doilea Război Mondial revine la Bucureşti unde dă recitaluri de pian ca solist sau acompaniându-l pe George Enescu.

În 1943 pleacă în Scandinavia împreună cu viitoarea sa soţie, Madeleine Cantacuzino, deasemenea o fostă elevă a Floricăi Musicescu şi decide să se stabilească cu Madeleine în Elveţia, unde devine profesor de pian la Conservatorul din Geneva. Îşi continuă cariera concertistică cu recitaluri de pian sau ca solist împreună cu orchestre dirijate de Herbert von Karajan sau Alceo Galliera, realizează în studio imprimări pe discuri. 16 ani de carieră artistică - din cei 33 de ani de viaţă l-au situat printre marii pianişti ai lumii. A fost ales postum membru al Academiei Române.

La 2 decembrie 1950 Dinu Lipatti se stinge din viaţă în vârstă de numai 33 de ani, cu partitura Quartetului în Fa minor de Ludwig van Beethoven în mână. Ultimile sale cuvinte au fost: "Nu-i de ajuns să fii mare compozitor ca să scrii muzica asta, trebuie să fi fost ales ca instrument al lui Dumnezeu". La vestea morţii sale, marele pianist german Wilhelm Backhaus exclamă: "Nouă ne rămâne amintirea frumuseţilor pe care ni le-a dăruit şi o profundă întristare".

Înregistrările pe discuri, cu toate imperfecţiunile tehnice de atunci, au rămas documente vii asupra artei pianistice a lui Dinu Lipatti, interpretări pline de căldură umană şi înaltă desăvârşire stilistică, de fineţe şi nobleţe spirituală, de poezie şi graţie. Multe din aceste imprimări au fost incluse de casa de discuri EMI în colecţia "Unvergänglich - Unvergessen" (Nepieritoare - De neuitat).

Compoziţiile sale, printre care Fantezie pentru pian, vioară şi violoncel Op. 1 (1933), Şătrarii, suită pentru orchestră Op. 2 (1934), Concertino în stil clasic pentru pian şi orchestră de cameră Op. 3 (1936), Simfonie concertantă pentru două piane şi orchestră de coarde Op. 5 (1938), Sonatină pentru mâna stângă (1941) au rămas în cea mai mare parte inedite.
„Un artist de o spiritualitate divină." - compozitorul Francis Poulenc.

„Dinu Lipatti dă impresia că se jenează cu propriul său geniu" - pianista Clara Haskil.

„Să nu vă serviţi de muzică. Serviţi-o.” - Dinu Lipatti.
Surse :

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dinu_Lipatti

http://www.classicalnotes.net/reviews/lipatti.html

***
Alexandru Dimitrie Xenopol

(23. března 1847, Jasy – 27. února 1920)

rumunský akademik, ekonom, filozof, historik, pedagog, sociolog a spisovatel
Alexandru D. Xenopol je autorem prvních velkých souhrnných dějin Rumunů, filozofem dějin světové úrovně, největší rumunský historik po Nicolae Iorgovi.

Po ukončení lycea v rodném městě pokračoval ve vysokoškolském studiu filozofie, práv a dějin (1867 - 1871), které završil získáním doktorátu v oboru práva v Berlíně a filozofie v témže roce 1871 v Giessenu. V obou doktorských dizertačních pracech se Alexandru Xenopol představuje jako zastánce německých modelů v právu, filozofii a dějinách.

Alexandru D. Xenopol jako historik, filozof dějin, ekonom, literát, pedagog, právník, sociolog, profesor byl v roce 1893 zvolen za plnoprávného člena Rumunské akademie. V letech 1898 - 1901 je rektorem Univerzity v Jasích.

Jako vědec se Xenopol za mimořádné zásluhy v oboru historie stává od roku 1900 čestným členem Archeologické společnosti v Bruselu a v roce 1901 získává stejný titul od Akademické společnosti v Černovicích. Byl zvolen členem Mezinárodního sociologického institutu (1903), řádným členem Akademie morálních a politických věd v Paříži (1914) a místopředsedou Sociologické společnosti v Paříži (1916).

Již od počátku své vědecké činnosti se Alexandru D. Xenopol stal známým svými historickými rozbory nepopiratelné vědecké hodnoty, které byly publikovány v časopise Convorbiri literare (Literární rozhovory). Mezi ty patří i spis Teoria lui Röesler (Röeslerova teorie) a Studiu asupra stăruinţei românilor din Dacia Traiană (Studie o Rumunech v Trajánově Dácii), zveřejněná v roce 1884 ve formě spisu o 300 stránkách. Na stejné téma publikoval v roce 1885 v Paříži práci O enigmă istorică. Românii în Evul Mediu (Záhada historie. Rumuné ve středověku). Tyto práce přinášejí věrohodný výklad původního osídlení Rumuny a jeho kontinuity v tradičním rumunském, karpatsko-dunajsko-pontském prostoru.

V letech 1888 - 1893 vydal Alexandru D. Xenopol v Jasích svoje základní dílo Istoria Românilor din Dacia Traiană (Dějiny Rumunů z Trajánovy Dácie) v šesti svazcích o téměř 4000 stránkách. Jsou to první systematické, analytické a komplexní dějiny Rumunů ze všech tradičních provincií, počínaje pojednáním o problematice nejstaršího období až po sjednocení v roce 1859. Pro dokončení této syntézy prováděl autor dlouhodobý výzkum v archívech a knihovnách doma i v zahraničí a před jejím vydáním zveřejnil různé studie týkající se zejména rumunských historických pramenů a institucí.

Základní díla

- 1888 - 1893 – vydává monumentální dílo Istoria românilor din Dacia Traiană (Dějiny Rumunů z Trajánovy Dácie) v 6 svazcích, které jsou do té doby prvními úplnými dějinami Rumunů.

- 1899 a 1908 - vydává v roce 1899 z pozice filozofa dějin Les principes fondamentaux de l'histoire (Základní proncipy dějin) a v roce 1908 La théorie de l'histoire (Teorii dějin).

Tyto dvě práce, napsané a vydané ve francouzštině, mu přinesly světový věhlas a uznání jako filozofa dějin a rozhodujícím způsobem přispěla k tomu, že byl zvolen řádným členem Akademie morálních a politických věd v Paříži.

Vytrvalost a hloubka analýzy Alexandra D. Xenopola při výkladu dějinných událostí, vyhledávání nových způsobů strukturování historie a filozofie historie ho zařazuje mezi nejvýznamnější evropské myslitele příslušného období.
Prameny:

http://ro.wikipedia.org/wiki/A._D._Xenopol

https://www.researchgate.net/publication/41163522_A.D.XENOPOL_A_LESS_KNOWN_ECONOMIST