Programul naţional

Acţiunea 3 – Iniţiative ale Tinerilor

Concepte-cheie:

iniţiativă, creativitate, participare activă, spirit antreprenorial
Prin Acţiunea 3, programul TINERET sprijină iniţiativa, creativitatea şi participarea activă a tinerilor. Această acţiune oferă tinerilor şansa de a-şi materializa propriile idei în iniţiative; astfel, ei se pot implica direct şi activ în planificarea şi realizarea proiectelor în sprijinul comunităţii locale.
Exerciţiu: Este necesară această acţiune ca suport asigurat tinerilor? Influenţează activismul civic?
Există trei tipuri de proiecte

• 
  Iniţiative de grup
  
• 
  Proiecte în reţea
  
• 
  Investiţii pentru viitor
  

Iniţiative de grup

O iniţiativă de grup este un proiect elaborat, pus în practică şi condus de către un grup de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 25 ani.

Proiecte în reţea

După finalizarea unui proiect de iniţiative de grup, grupul poate continua proiectul cu parteneri din alte ţări participante în program (minimum un partener dintr-o ţară membră a Uniunii Europene). Proiectul se poate derula în orice ţară participantă la program.

Investiţii pentru Viitor

Se adresează tinerilor care au încheiat un proiect în cadrul Serviciului European de Voluntariat (SEV) şi au domiciliul stabil într-una din ţările programului.

Scopul Investiţiilor pentru Viitor este de a da tinerilor voluntari posibilitatea de a împărtaşi, comunităţii locale şi altor tineri, experienţa acumulată în timpul unui SEV. Această acţiune permite susţinerea proiectelor de dezvoltare profesională şi personală a voluntarilor.

Criteriile generale ale unui proiect de Iniţiative sunt

• 
  Un proiect trebuie să fie creat, realizat şi condus de un grup de minimum 4 tineri.
  
• 
  Durata unui proiect pote fi cuprinsă între 3 luni şi 1 an.
  
• 
  Proiectul trebuie să se desfăşoare în cadrul comunităţii locale şi trebuie să răspundă nevoilor şi intereselor comunităţii.
  
• 
  Proiectul trebuie să ajute tinerii în dobândirea şi dezvoltarea unor aptitudini sociale, personale şi profesionale.
  
• 
  Proiectul trebuie să prezinte potenţial pentru crearea unei reţele şi stabilirea de parteneriate cu alte grupuri similare în Europa.
  

Acţiunea 3 – Iniţiative de grup are trei priorităţi:

Prioritatea 1: Proiecte create şi conduse de tineri cu posibilităţi reduse în beneficiul comunităţii locale unde proiectul are loc.

Prioritatea 2: Proiecte derulate de tineri în folosul tinerilor cu posibilităţi reduse

Prioritatea 3: Iniţiativele grupurilor de tineri de ale căror rezultate vor beneficia în special membrii grupului care conduce proiectul.

Acţiunea 3 – Investiţii de viitor are două priorităţi:

Prioritatea 1: Proiecte in beneficiul altor tineri sau al comunităţii locale.

Prioritatea 2: Proiecte pentru dezvoltare personală.
Aplicaţie:

• 
  Simulaţi trimiterea spre finanţare a unui proiect care să răspundă nevoilor şi intereselor comunităţii locale conform obiectivelor Programului.
  
• 
  Pornind de la exerciţiu anterior simulaţi iniţierea unui proiect în reţea cu un partener din ţările membre ale Uniunii Europene.
  

Acţiunea 4 – Actiuni Comune

Actiunile Comune au drept scop promovarea unei “Europe a cunoaşterii” prin intermediul unor teme care, prin natura lor, nu pot fi limitate la un singur domeniu. Programele Comunităţii Europene în domeniul educaţiei (SOCRATES), al pregătirii profesionale (LEONARDO DA VINCI) şi al educaţiei non-formale a tineretului (TINERET) sunt instrumente complementare, menite să creeze condiţii de nivel european pentru ca cei interesaţi, indiferent de vârstă, să poată învăţa, acumula experienţă şi cunoştinţe si dobândi aptitudini care le sunt necesare pentru a trăi, munci şi participa activ în societate.

Acţiunile Comune sunt incluse în toate cele trei programe şi sprijină iniţiative care merg dincolo de domeniul acoperit de fiecare dintre programe.
Acţiunea 5 – Măsuri de Sprijin

Măsurile de sprijin îşi propun să ajute pe toţi cei care sînt implicaţi în activităţile de tineret sau interesaţi de problemele tinerilor să conceapă şi să deruleze proiecte în cadrul Programului TINERET

În cadrul Acţiunii 5 pot fi finanţate proiecte care au ca scop:

• 
  să susţină dezvoltarea celor trei acţiuni principale - Tineret pentru Europa, Serviciul European de Voluntariat şi Iniţiative de Tineret
  
• 
  să contribuie atât la realizarea obiectivelor Programului TINERET, cât şi la afirmarea şi dezvoltarea unei politici europene în domeniul tineretului
  

În cadrul Acţiunii 5 sunt 9 activităţi:

1. 
   Job shadowing (Formare prin experienţă practică) – Lucrători/lideri de tineret pot realiza schimburi de experienţă cu structuri similare din ţările participante la program pentru a-şi dezvolta capacitatea de organizare a proiectelor transnaţionale.
   
2. 
   Vizita de fezabilitate – permite partenerilor să se întâlnească pentru a discuta despre o idee comună de proiect şi pentru pregătirea cererii de finanţare.
   
3. 
   Seminarii de căutare de parteneri – oferă sprijin pentru structurile asociative de tineret în vederea găsirii de parteneri pentru proiecte sau a îmbunătăţirii experienţei în ceea ce priveşte acţiunile Programului TINERET.
   
4. 
   Vizite de studiu – are ca scop stabilirea de relaţii între lucrători în domeniul tineretului, în vederea iniţierii în viitor a unor proiecte în cadrul Programului TINERET.
   
5. 
   Seminarii – activităţi care permit abordarea tematicii legate de obiectivele Programului TINERET şi ale activităţii în domeniul tineretului în general.
   
6. 
   Stagii de formare – activităţi menite să dezvolte aptitudini manageriale de proiect, interculturale şi de comunicare, capacitate de a lucra cu tinerii aflaţi în situaţii de risc sau de a realiza proiecte care necesită cunoaşterea de tehnici media moderne.
   
7. 
   Informare pentru tineret – activităţi de producere de materiale şi găsire de noi căi de comunicare pentru difuzarea informaţiilor referitoare la obiectivele şi priorităţile programului TINERET.
   
8. 
   Parteneriate transnaţionale şi reţele de tineret – activităţi de realizarea a noi reţele de tineret în cadrul Programului TINERET
   
9. 
   Sprijin pentru calitate şi inovare – aceasta activitate are ca obiectiv includerea tinerilor cu şanse reduse în Programul TINERET, prin proiecte organizate la la nivel naţional, regional sau local.
   

Cooperarea cu ţările terţe

Aspecte generale

Programul TINERET oferă diferite posibilităţi pentru cooperarea cu ţările terţe. Proiectele din cadrul Acţiunilor 1, 2 şi 5 trebuie să implice sau să se deruleze în ţări terţe. Actiunile 3 si 4 nu sunt eligibile pentru finanţare în cooperarea cu ţări terţe.

Ţările din diferite părţi ale lumii (ţări terţe) care pot participa în Acţiunile 1, 2 şi 5 ale Programului TINERET sînt împărţite in regiuni prioritare: Regiunea prioritară 1 (Estul Europei si Caucaz şi statele din Sud Estul Europei SEE) şi regiunea prioritară 2 (America Latină).

• 
  Orice proiect cu ţările terţe trebuie să implice una sau mai multe ţări membre ale Uniunii Europene, în funcţie de tipul acţiunii.
  
• 
  Proiectul trebuie să implice ţări terţe numai din aceeaşi regiune.
  
• 
  Numărul ţărilor în pre-aderare sau al ţărilor EFTA/EEA implicate în proiect nu trebuie să depăşească numărul ţărilor membre.
  
• 
  Activităţile pot avea loc în oricare dintre ţările implicate în proiect.
  

Ţările în pre-aderare pot realiza proiecte numai cu ţările terţe învecinate în funcţie de regiunile prioritare.

România poate participa în proiecte multilaterale cu ţările terţe din Estul Europei si Caucaz (Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Moldova, Rusia, Ukraina) sau SEE (Albania, Bosnia şi Herzegovina, Croatia, Fosta Republica Iugoslavă a Macedoniei – FYROM, Serbia şi Muntenegru) şi nu împreună cu tarile din America Latină sau ţările partenere mediteraneene.Cipru şi Malta sînt considerate în acelaşi timp ca fiind ţări in curs de aderare precum şi ţări mediteraneene partnere. În consecinţă, acestea pot participa ca ţări terţe în proiecte care implica tari membre UE sau alte tari mediteraneene, insa nu pot participa la proiecte împreună cu alte ţări terţe.

6. EUROPA CA PUTERE MONDIALĂ

Cuvinte cheie modelul democratic greco-roman creştinism

În întreaga perioadă modernă, Europa a fost adevăratul centru al lumii. Ea a reprezentat continentul care s-a aflat permanent la cârma procesului de dezvoltare, care a lansat principalele curente, a inaugurat modelul democratic de conducere, a inventat parlamentarismul, a fost la originea mai tuturor achiziţiilor importante ale ultimelor secole. Veacul al douăzecilea a fost martorul unui proces de decădere a Europei de la poziţia de lider mondial, de continent pe care se aflau principalele puteri ale lumii, de adevărat centru al unor imperii coloniale ce depăşeau cu mult întinderea şi graniţele sale. Şi până în acest secol puterile europene se înfruntaseră între ele. Numai că niciodată până acum pe alte continente nu fiinţau puteri în stare să se apropie de puterile Europei, fără a mai vorbi de posibilitatea de a le concura . În secolul XX s-a schimbat tocmai acest context: Europa nu mai deţinea poziţia de adevăratul şi sigurul centru al politicii mondiale. „Primu război mondial, de fapt, ultimul război european, purtat de puteri europene de însemnare mondială „a slăbit considerabil forţa continentului a doua configuraţie mondială a „desăvârşit sinuciderea istorică a Europei. În perioada războiului rece care a urmat, Europa a constituit miza central […]. Din subiect al întrecerii globale, Europa a devenit acum obiectul acesteia”.

Divizarea Europei a fost simbolizată de divizarea uneia dintre cele mai puternice ţări ale continentului - Germania. Această ţară simboliza oarecum sfârşirea continentului. În partea de vest a ţării staţionau trupe americane, în timp ce în zona estică - trupe sovietice.

Sfârşitul divizării Germanie reprezintă „cea mai însemnată schimbare, geopolitică produsă de sfârşitul războiului rece”.

Prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice, a unui imperiu construit metodic timp de 300 ani, a reprezentat un eveniment geopolitic mult mai bogat în semnificaţii. Este vorba despre sfârşitul unei ere de divizare, despre inaugurarea unei noi perioade geopolitice, a unui proces de autoafirmare, de căutare febrilă a unei noi căi de dezvoltare.

Aplicaţii pe grupe:

Elevii sunt grupaţi în trei echipe. Fiecare echipă va avea ca temă „studiul cazului Europa”

Cazul Europa va fi analizat pe trei direcţii:

1. EUROPA - adevăratul centru al lumii în perioada modernă:

a) Europa a lansat principalele curente. Enumeraţi şi analizaţi două dintre aceştia.

b) Europa a inaugurat modelul democratic de conducere. Argumentaţi şi descrieţi.

2. SECOLUL XX – martorul procesului de decădere a Europei:

- Ultimul război european - primul război mondial a slăbit considerabil forţa Europei.

Argumentaţi, analizaţi, descrieţi.

3.ÎNCHEIEREA RĂZBOIULUI RECE – eveniment semnificativ pentru Europa:

Prăbuşirea URSS – sfârşitul unei ore de divizare pentru Europa. Argumentaţi, analizaţi, descrieţi.

Expunerea concluziilor fiecărei echipe se realizează cu metode alese de fiecare echipă (flipchat, colaje expuse pe pereţii clasei etc.).

7. EDUCAŢIA PENTRU DEZVOLTARE
Despre problemele globale am discutat şi în clasa a IX-a, am parcurs o serie de informaţii esenţiale privitoare la acestea, aţi aflat despre documente şi instituţii care se ocupă de problemele globale.

Calea către dezvoltare implică înţelegerea următoarelor probleme care constituie teme pentru activităţile noastre:

- relaţiile Nord-Sud şi dezechilibrul care le caracterizează;

- interdependenţa între popoarele şi ţările din Nord şi din Sud;

- modelele de dezvoltare şi consecinţele lor;

- relaţiile economice ca factor dedezvoltare a rasismului şi xenofobiei;

- solidaritatea, egalitatea, istoria lumii.

Centrul Nord-Sud ce funcţionează pe sub egida Consiliul Europei, a luat naştere la Lisabona . Astfel, din 1998 relaţiile C.E. cu restul lumii s-au întărit datorită campaniei publice europene privind interdependenţa şi solidaritatea N-S. Este un organism ale cărui principale obiective sunt de a disemina în marele public legăturile Europei cu ţările din Sud, de a pregăti cetăţenii pentru acceptarea relaţiilor N-S, să fortifice aceste relaţii, în spiritul nobilelor principii ale drepturilor umane; să constituie baza lansării iniţiativelor de cooperare pentru dezvoltarea durabilă, să facă educaţie pentru interdependenţă şi solidaritate mondială, să întărească cooperarea dintre ONG-urile din S şi N, să iniţieze dialoguri între N şi S.

Centrul are un sistem de reguli proprii şi se fundamentează pe cogestiunea parlamentarilor, guvernelor, ONG-urilor, puterilor locale şi regionale. Se ocupă de elaborarea de programe, în special educative referitoare la probleme precum: interdependenţa mondială combaterea sărăciei, cetăţenia mondială, alimentaţia, dezvoltarea solidarităţii, dezvoltarea identităţii şi diversităţii culturale etc. De asemenea, caută soluţii problemelor cu care se confruntă societăţile (minorităţi, protecţia mediului, clonarea umană, SIDA, drogurile, crima, etc.).

Obiective ale activităţii:

- să ajute participanţii să înţeleagă că dezechilibrul relaţiilor N-S este unul din factorii care obligă anumite persoane să caute condiţii mai bune de viaţă în alte ţări;

- să înţeleagă interdependenţa dintre ţări şi popoare;

- să înţeleagă rasismul şi xenofobia ca element al unei probleme globale.

Durata: 2 h

Pregătire:

Echipament necesar:

- Tablă de joc;

- 4 discuri de carton, de aproximativ 2 cm în diametru (unul galben şi altele 3 de culori diferite);

- un zar;

- fotocopiaţi şi decupaţi foaia cu cartoanele de acţiune; le puteţi pune într-o cutie, pălărie, şapcă;

- 70 de teci uscate de fasole, macaroane sau alte lucruri ce pot juca rol de jetoane (simbolizând resursele).

Instrucţiuni:

1. Se împart participanţii în 4 echipe; ei pot juca singuri dacă grupul e mic

2. Repartizaţi discurile colorate între grupe; puneţi-le într-o şapcă şi cereţi unei persoane din fiecare grup să extragă câte un disc, pentru ca respectiva culoare atribuită fiecărei echipe să fie atribuită la întâmplare.

3. Împărţiţi macaroanele. Daţi echipei galbene 7 macaroane şi celorlalte 3 echipe câte 21 de macaroane fiecăreia (această distribuire, corespunde, în mare, repartizării resurselor între ţările din N şi din S).

4. Cereţi unuia dintre membrii fiecărei echipe să arunce un zar pentru a determina echipa care va începe să joace.

5.Citiţi regulile jocului.

6.Verificaţi ca fiecare săştie ce trebuie să facă, apoi începeţi jocul

Evaluare:

• 
  La sfârşitul jocului,cerţi fiecărei echipe să reflecteze la drumul pe care l-a luat, la căsuţa în care s-a oprit şi ce s-a întâmplat.
  

• 
  Dacă nu există căsuţe în care nici o echipă nu s-a oprit, citiţi carta de acţiune pentru a şti ces-a întâmplat.
  

• 
  Continuaţi printr-o discuţie asipra aceea ce au resimţit şi învăţat participanţii (diferitele culori)
  

• 
  Există similitudini între acest joc şi realitate? Unde sunt exagerările? Chestiunile şi problemele ridicate se pun şi în realitate?
  
• 
  Pe cine reprezintă discul galben? Dar celelalte?
  
• 
  Se poate spune că cele simboliyate prin discul galben nu sunt prezente decât în N? Dar cele simbolizate prin prin celelalte discuri, nu se regăsesc decât în S?
  
• 
  Cine din ţările din N şi S beneficiază de sistemul mondial actual?
  
• 
  Putem vorbi de “modelul de dezvoltare dominant? Care să poată să fie cel mai bun în toate sotuaţiile, pentru toate ţările şi toate popoarele?
  
• 
  Care sunt, conform acestui joc, caracteristicile “modelului de dezvoltare dominant” actual? Este el un model realizabil, adică să poată, practic, să convină tuturor bărbaţilor, femeilor, tuturor popoarelor planetei?
  
• 
  În viitor, se poate întrezări un model de dezvoltare durabil? Care ar fi caracteristicile sale?
  
• 
  Care sunt legăturile între această situaţie şi atitudinile rasiste şi discriminatorii? E drept să se spună, de exemplu, că imigranţii vin în ţările respective pentru a lua banii şi resursele autohtonilor?
  

Sfaturi pentru animator:

Jocul merge mai bine dacă grupurile cuprind cel puţin 4 persoane şi maximum 8.

Ajuns în caseta 49, grupul galben poate schimba regulile după cum doreşte şi se poate presupune că va dori să o facă în avantajul său. El poate cere celorlalte echipe să se întoarcă în caseta de plecare, să ia toate macaroanele, să se sară râdul celorlalte echipe. Dacă el decide să schimbe regulile de manieră a instaura mai multă justiţie, va trebui să subliniaţi că va fi, din punct de vedere politic, foarte dificil, căci el va trebui să-şi convingă electoratul pentru o politică foarte nepopulară: va trebui să explice cum intenţionează să facă, astfel încât să evite grave tulburări interioare.
Sugestii de urmat:

• 
  Faceţi o listă a măsurilor de luat pentru a ameliora situaţia economică din S, de exemplu: a cumpăra produse ce fac obiectul unor practici comerciale loaiale, a face campanie pentru schimbări etc.
  
• 
  Faceţi lista măsurilor de luat pentru a ameliora situaţia din ţara noastră, de exemplu: a participa la dezvoltatrea de proiecte în pentru comunitatea locală, a boicota firmele şi societăţile care se comportă în detrimentul oricărei etici.
  
• 
  Reflectaţi la ceea ce ştiţi cu adevărat despre chestiunile ridicate de acest joc. Găsiţi că e dificil să obţineţi informaţii precise?
  

Regulile jocului:

Explicaţie: există jocuri în care regulile nu sunt aceleaşi pentru toţi; e şi cazul acestui joc: avantajele şi dezavantajele pe drumul dezvoltării nu sunt aceleaşi pentru toate echipele. Aceasta ar putea părea nedrept dar, în acest fel, reproducem realitatea cât mai fidel posibil. Hazardul determină cine joacă şi cu ce culoare. În realitate aceasta nu e datorată hazardului ci factorilor istorici, geografici, economici sau culturali care decid obstacolele şi posibilităţile fiecărei ţări şi popor pe drumul dezvoltării.

1. Acest joc se joacă întocmai ca un joc de societate obişnuit, pe o tablă de joc.

2. Cereţi echipelor să arunce un zar fiecare, la rândul lor, apoi să avanseze pe grilă atâtea casete cât arată numărul de pe zar.

3. Dacă nimeriţi într-o căsuţăde acţiune, luaţi carta de acţiune corespondentă şi urmaţi instrucţiunile care figurează acolo.

4. Explicaţi că instrucţiunile scrise cu caractere normale sunt pentru echipa galbenă, iar instrucţiunile scrie cu caractere italice sunt pentru celelalte echipe/culori.

5. Prima dată când o echipă nimereşte într-o căsuţă de acţiune, cereţi-i să citească instrucţiunile ce figurează pe cartă. Ajunse pe aceeaşi casetă, celelate echipe nu vor citi decât instrucţiunile pe care le primesc.

6. Spuneţi echipelor că trebuie să urmeze instrucţiunile date şi să se deplaseze şi/sau să plătescă cum le este cerut.

7. Dacă o echipă nu mai are macaroane petru că ea le-a cheltuit pe toate, ea trebuie să se împrumute la echipa cea mai bogată şi să înapoieze împrumutul cât mai repede posibil.

8. Regulile jocului nu pot fi modificate fară acordul celorlalte echipe sau, cel puţin o instrucţiune precisă peuna din cărţile de acţiune.

CĂRŢI DE ACŢIUNE

CASETA 3: “COLONIZATORII ŞI COLONIZAŢII” În trecut (şi poate şi astăzi, dar altfel), ţara voastră a colonizat alte ţări ceea ce i-a permis să-şi procure bogăţii şi materii prime. În consecinţă, avansaţi cu o căsuţă şi luaţi câte o macaroană de la fiecare echipă. În trecut (şi poate şi astăzi, dar altfel), ţara voastră a fost colonizată de altele care v-au luat bogăţiile şi materiile prime. În consecinţă, ţara voastră mai are mult drum de parcurs pâna la obiectivul dezvoltării, şi trebuie să daţi o macaroană echipei galbene.

CASETA 7: “SĂNĂTATEA ŞI DEZVOLTAREA” Aţi atins un stadiu de dezvoltare care vă permite să beneficiaţi de un bun nivel în materie de prestaţii sanitare, de o mortalitate infantilă scăzută, de epidemii puţine,medie de viaţă bună, etc. În consecinţă, trebuie să avansaţi cu o căsuţă. Nivelul vostru de prestaţii sanitare e scăzut, chiar nul. Holera, SIDA şi alte boli ca şi o mare mortalitate infantilă şi o slabă speranţă de viaţă, înglobează cea mai mare parte a populaţiei voastre, reprezentând tot atâtea obstacole care vă ţin departe de obiectivul dezvoltării. Vă retrageţi cu două casete.

CASETA 10: “EXPLOZIE DEMOGRAFICĂ” Aţi reuşit să controlaţi rata natalităţii iar nivelul creşterii populaţiei este stabil.Beneficiaţi de un nivel ridicat de viaţă. În consecinţă, trebuie să avansaţi cu două căsuţe. Rata creşterii populaţiei este ridicată, în tip ce creşterea economică e slabă. E din ce în ce mai greu să satisfaceţi nevoile fundamentale ale populaţiei. Vă retrageţi două căsuţe, îndepărtându-vă de obiectivul de dezvoltare.

CASETA 12: “RĂZBOI ŞI VIOLENŢĂ” Posedaţi o puternică industrie de armament. Vânzările crescute de arme către alte ţări contribuie la bogăţia ţării. Celelalte echipe trebuie să vă dea trei macaroane iar voi avansaţi cu o căsuţă. Tensiunile sociale interne, violarea drepturilor omului şi represiunea care merge mână în mână cu această situaţie conduc adesea la revolte, războaie civile, conflicte cu ţările vecine etc. În consecinţă, un număr important de persoane şi-au căutat refugiul în alte ţări. Din cauza acestei situaţii de insecuritate, trebuie să întreţineţi o armată numeroasăşi să finanţaţi un important buget militar. Daţi două macaroane echipe galbene şi staţi două ture.

CASETA 16: “REVOLUŢIA URBANĂ” Marile dumneavoastră oraşe au devenit centre industriale şi financiare de primă importanţă. Relizaţi mari profituri graţie speculaţiilor imobiliare şi financiare. Avansaţi trei căsuţe. Sărăcirea localităţilor rurale a constrâns numeroşi fermieri să plece la oraşe, fenomen ce a condus la crearea marilor zone mizere în suburbii, de unde dificultăţi crescute. Datorită lipsei de oportunităţi în materie de slujbe, vă pierdeţi cei mai buni muncitori şi oameni de ştiinţă care emigrează către ţările în care condiţiile de muncă, remunerare şi de viaţă sunt mai bune. Vă retrageţi cu două casete.

CASETA 18: “BĂRBAŢII, FEMEILE ŞI FOAMEA” Ameliorările în materie de producţie şi conservare a alimentelor vă pun la adăpost de griji. Cu toate că coloranţii şi conservanţii utilizaţi în producţia alimentară vă sunt încă necunoscuţi, nu vă lipseşte hrana. Puteţi să avansaţi o căsuţă dar, fiindcă trebuie să faceţi faţă problemelor de surplus de produse, din care multe trebuie distruse, pentru a nu ruina piaţa, rămâneţi în aceeaşi căsuţă. Seceta, deşertizarea, exploatarea abuzivă a solului, proasta folosire a tehnicilor moderne în agricultură şi faptul că trebuie să vindeţi partea cea mai importantă din producţia voastră pentru a plăti datoriile ţării agravează penuria alimentară şi foametei. Trebuie să staţi un tur.

CASETA 21: “ECONOMIA SUBTERANĂ ŞI ŞOMAJUL ASCUNS” Automatizarea şi restructurarea industriei cresc şomajul. Trebuie să alocaţi resurse pentru a subvenţiona şomajul. De aceea trebuie să vă retrageţi cu o căsuţă, dar fiincă beneficiile voastre comerciale sunt bune, rămâneţi în aceeaşi căsuţă. Absenţa, îmbătrânirea sau distrugerea potenţialului vostru industrial şi criza producţiei agricole conduc la creşterea şomajului şi la o economie subterană. Retrageţi-vă cu două căsuţe.

CASETA 24: “EDUCAŢIA PENTRU DEZVOLTARE” O mare parte a populaţiei are acces la educaţia liceală şi superioară, ceea ce favorizează dezvoltarea. Profitaţi de asemenea şi de locurile oferite de licee elevilor străini care vă aduc destui bani. Ei vin la voi din cauza lipsei de oportunităţi din ţările lor şi adesea nu mai pleacă înapoi, aducându-şi aportul în economia voastră. Avansaţi o căsuţă şi cereţi câte o macaroană fiecărei echipe. Din cauza analfabetismului şi a lipsei de educaţie liceală şi superioară a unei largi majorităţi a populaţiei, vă retrageţi cu două casete.

CASETA 27: “O GAURĂ ÎN ATMOSFRĂ” Industria voastră aduce daune mediului. De exemplu: extracţia de materii prime, poluarea creată prin tratarea şi depozitarea deşeurilor. În concluzie, stratul de ozon se diminuează şi asistăm la schimbări climatice şi la alte catastrofe, consecinţă a dezvoltării. Voi doriţi să vă protejaţi mediul şi estimaţi că totuşi costurile de extracţie a materiilor prime sunt prea ridicate sau că procesul este prea poluant. Decideţi deci să vă transferaţi industriile cle mai dăunătoare în ţările cele mai sărace ale căror resurse naturale le exploataţi. Avansaţi două căsuţe. Suferiţi catastrofe naturale care rezultă din distrugerea mediului. Secetele devin din ce în ce mai frecvente şi lungi. Industriile poluante sunt implantate în ţările voastre şi resursele naturale sunt exportate către alte ţări. Vă retrageţi cu două căsuţe din procesul de dezvoltare.

CASETA 30: “REVOLUŢIA TEHNOLOGICĂ” Revoluţia tehnologică vă oferă noi posibilităţi de dezvoltare. Între altele, piaţa de exportare de noi tehnologii este foarte rentabilă. Celelalte echipe trebuie să vădea douămacaroane iar voi avansaţi cu o căsuţă.Avansaţi două căsuţe. Revoluţia tehnologică vă depăşeşte. Vă retrageţi cu trei căsuţe, în afară dacă nu doriţi să cumpăraţi câteva noi tehnologii de la echipa galbenă: vă vor costa trei macaroane pentru fiecare nouă tehnologie.

CASETA 34: “SFÂRŞITUL UNEI IDEOLOGII” Felicitări, piaţa liberă a triumfat peste toate celelalte ideologii. E sfârşitul Istoriei. Nu mai există nici un obstacol către dezvoltarea dv.completă. Celelalte echipe trebuie să vă dea două macaroane iar voi avansaţi cu o căsuţă. Avansaţi două căsuţe. Nu aveţi alternativă. Piaţa liberă îşi impune regulile şi legile sale. Excluziunea socială şi marginalizarea conduc la expansiunea fundamentalismului şi a mişcărilor radicale. Agitaţia socială este reprimată. Pentru că acest lucru îi sperie pe investitorii străini, staţi un tur.

CASETA 37: “LA FINAL, E ÎNTOTDEAUNA F.M.I.” F.M.I. susţine politica voastră economică şi pe cea de investiţii şi de cumpărare a întreprinderilor şi serviciilor publice în ţările sărace, ca o contribuţie la „dezvoltarea” lor. Aceste măsuri vă aduc beneficii şi profituri substanţiale. Fiecare din celelalte echipe vă dau câte două macaroane, ca rambursare a investiţiilor voastre. Avansaţi cu două căsuţe. F.M.I. vă impune o politică economică de ajustare structurală. În consecinţă, trebuie să vă vindeţi întreprinderile şi serviciile publice. Şomajul creşte şi largi pături ale populaţiei se găsesc sub pragul sărăciei Trebuie să plătiţi două macaroane echipe galbene ca datorie externă. Retrageţi-vă cu un două căsuţe.

CASETA 40: “AJUTORUL INTERNAŢIONALPENTRU DEZVOLTARE.” Trebuie să împărţiţi echitabil 1% din macaroanele voastre între celelalte echipe (dacă trebuie să tăiaţi anumite macaroane, faceţi-o!). Vă alăturaţi organismelor de ajutor internaţional pentru dezvoltare spre a discuta situaţia globală şi avansaţi cu o căsuţă. Primiţi câteva macaroane de la echipa galbenă ca împrumut pentru profitul dezvoltării voastre. În acelaşi timp, trebuie să acceptaţi să cheltuiţi împrumutul pentru” bunuri şi echipamente”cumpărate. Puteţi vansa cu o căsuţă dar,fiindcă trebuie să returnaţi echipei galbene două macaroane în contuldatoriei reeşalonate, rămâneţi pe loc. Şi nu uitaţi să plătiţi datoria de duouă macaroane.

CASETA 42: “O CULTURĂ GLOBALĂ DE COMUNICAŢIE.” Revoluţia în materie de comunicaţii şi dezvoltare a industriei audiovizualului permite valorilor voastre culturale să se răspândească în toată lumea. În acelaşi timp, acţiunile voastre la bursă cresc de o maniră astronomică. Avansaţi cu două căsuţe şi primiţi câte o macaroană de la fiecare echipă în schimbul produselor voastre culturale şi a serviciilor de informare. Revoluţia culturală înseamnă că valorile şi cultura occidentală se răspânesc în lumea întreagă. Inevitabil, se va pierde câte ceva din identitatea fiecăruia. Rămâneţi pe loc.

CASETA 44: “NOI MIGRAŢII, NOI SEGREGĂRI.” Imigraţia în creştere a populaţiilor sărace din ţările Sudului în căutare de condiţii mai bune de viaţă, vă constrâng să alocaţi resurse suplementare pentru imigranţii care sosesc în ţara voastră Dacă doriţi să avansaţi cu o căsuţă, trebuie să daţi câte o macaroană fiecărei echipe, ca “ajutor”. Emigraţia crescută în direcţia ţărilor bogate din Nord se traduce print-un „exod de creiere”, adică persoanele cele mai competente şi mai titrate. Retrageţi-vă cu trei căsuţe.

CASETA 46: “DESPĂDURIREA ŞI EPUIZAREA FINANŢELOR” Nivelul vostru de consum ridicat vă obligă să exploataţi noi resurse în alte regiuni ale planetei. Aceasta duce la dispariţia marilor păduri, dar şi specii de plante şi animale. Dacă jucaţi în interesul tuturor echipelor, şi nu numai în al vostru, trebuie să vă retrageţi cu o căsuţă, să împărţiţi banii cu ceilalţi,să vă corectaţi greşelile din trecut şi să schimbaţi regulile jocului. Dar pentru că o asemenea atitudine nu e, în general, luată într-o lume în competiţie şi pentru că mai aveţi destul timp în faţă şi ocazii, avansaţi cu o căsuţă. Resursele voastre naturale sunt exploatate şi nu obţineţi nici un beneficiu pentru dezvoltare. Deşertificarea creşte, clima se schimbă, foametea se agravează. Faceţi tot ce puteţi pentru a vă proteja mediul dar, pe plan internaţional, politica dv. În materie este criticată. Retrageţi-vă cu o căsuţă şi daţi o macaroană echipei galbene.

CASETA 49: “O NOUĂ ORDINE...AL CĂREI ŞEF SUNTEŢI” Puteţi acum să schimbaţi regulile jocului, după cum vă place, ca să vă atingeţi obiectivul cât mai repede posibil. Dacă un jucător sau o echipă protestează sau vrea să se interpună în această nouă ordine, el/ea va trebui să vă dea toate macaroanele. Avansaţi cu dou căsuţe. Sunteţi tentat să vă adaptaţi la această nouă ordine şi nu încercaţi să rezistaţi. Cu puţină şansă, această nouă ordine nu vă va ţine prea mult timp departe de obiectivul vostru de dezvoltare. Ca măsură de precauţie, staţi un tur.

CASETA 52: “MOARTEA” Riscul unei grave recesiuni economice este o ameninţare serioasă la modelul vostru de dezvoltare. Dacă nu vreţi să reîncepeţi jocul de la zero, singurul lucru de făcut este să stoarceţi ultima picătură de lacelelalte echipe şi să luaţi două macaroane de la fiecare în contul datoriei lor. Şi, pentru ca nimeni să nu spună că aveţi toate avantajele, vă retrageţi cu o căsuţă. Căderea preţurilormateriilor prime şi creşterea ratei dobânzilor datoriei externe provoacă o grvă recesiune economică. Vă întoarceţi cu 10 ani în urmă sau, în contextul acestui joc, luaţi de la capăt drumul către dezvoltare.

Această activitate a fost adaptată după “En busca del desarrollo”-Centre Europeen de la Jeunesse.

17

?

19

20

?

?

22

?

25

23

26

?

28

29

?

31

32

33

BIBLIOGRAFIE :

1.Ce este Uniunea Europeana ?

2. Lucian Blaga-Spatiul mioritic

3. “En busca del desarrollo”-Centre Europeen de la Jeunesse.

4. Tous differents, tous egaux - kit pedagogique

CLASA A XI A

CAPITOLUL I: Imagine de sine

I.1. Imaginea de sine şi stima de sine

I.2. Valorizarea personală

CAPITOLUL II: Pregătirea pentru viaţa de familie.

CAPITOLUL III: Managementul schimbării

III.1. Managementul conflictului

III.1.1. Strategii de abordare a conflictului

III.1.2. Medierea conflictelor

III.2. Norme sociale; cadru formal şi informal

III.3. Conformism/nonconformism; Normalitate/devianţă

III.4. Media. Reclama

CAPITOLUL IV: Cetăţenie, drepturi şi obligaţii comunitare

IV.1. Drepturi cetăţeneşti

IV.2. Ceteţeanul responsabil

IV.3. Proiecte în beneficiul comunităţii

CAPITOLUL V: Leadership – arte de a conduce

V.1. Ce face un manager? Dar un lider? Definiţii. Caracteristici. Etimologii

V.2. „Contractul democratic” între lideri şi aderenţi

V.2.1. Arta de a conduce: un model

V.2.2. Lideri şi aderenţi

V.2.3. Profilul unui lider

CAPITOLUL VI: Comunitatea europeană; cetăţenie europeană.

CAPITOLUL VII: Incluziune şi excluziune socială

VII.1. Sărăcia – excluziunea socială

VII.2. Protecţia socială

VII.3. Alicaţie

CAPITOLUL VIII: Parteneriat social

VIII.1. Parteneriat şi dialog social în cadrul societăţii democratice

VIII.2. Comunicarea în cadrul parteneriatului.

VIII.3. Parteneri sociali

VIII.4. Instituţii pentru dialog social

VIII.5. Negocierea în cadrul parteneriatului

I. Imaginea de sine

I.1. Imaginea de sine şi stima de sine

„Arta de a trăi este şi iscusinţa de a te şlefui mereu spre a crea din tine o operă de artă, o fiinţă autonomă, eliberată de tirania instinctelor, de impulsuri egoiste şi pasionale”

(Vasile Pavelcu,”Invitaţie la cunoaşterea de sine”, 1970, p.130)


Concepte cheie

• 
  imagine de sine
  
• 
  stima de sine
  
• 
  autoprezentare
  

Precizări pentru profesor

Introducerea în această temă se poate face prin următorul exerciţiu:

Stabileşte conexiunile pozitive”

Pe tablă sau pe un afiş se scriu o serie de noţiuni legate de această temă: stima de sine, eşec, succes, imagine de sine, percepţie de sine , stimă de sine scăzută, stimă de sine ridicată, încredere în sine etc.

Un elev va ieşi la tablă şi va uni printr-o linie, două dintre noţiunile de pe tablă (poster), apoi va cere unui coleg să stabilească printr-o frază legătura pozitivă dintre acestea. Acesta la rândul lui va uni alte două noţiuni şi va cere altui coleg stabilirea conexiunii ş.a.m.d.
Realitatea a demonstrat că în procesul de adaptare şi autoafirmare a individului imaginea de sine şi stima de sine au un rol fundamental.

!!! Aminteşte-ţi !!!

Imaginea de sine este reprezentarea pe care o are un individ în raport cu propria persoană. Ea se formează în timp pe baza autocunoaşterii în contextul ineracţiunii cu ceilalţi înglobând cunoştinţe despre abilităţile proprii despre valori, convingeri, trăsăturile de personalitate. Pentru a te ajuta să-ţi formezi o imagine de sine cât mai apoape de realitate îţi propunem următorul exerciţiu:

«Cum mă văd eu şi cum mă văd alţii»

Se constituie grupuri de câte 4 persoane. Fiecare primeşte 4 cartonaşe pe care va reprezenta printr-un simbol pe câte un membru al grupului, inclusiv pe sine. Pentru a-şi contura propria imagine toţi membrii grupului vor colecta cartonaşele cu simbolurile care-i reprezintă şi vor pune întrebări colegilor în legătură cu simbolurile respective. Fiecare va nota pe o foaie pe o coloană ceea ce a aflat nou despre sine şi ar dori să menţină sau să dezvolte şi pe altă coloană ceea ce ar dori să schimbe. Va avea loc în cadrul grupului o discuţie în care fiecare va menţiona ceea ce a aflat nou despre sine de la colegi, ce i-a făcut plăcere că a aflat şi ce nu i-a făcut plăcere, ce ar vrea să afle colegii despre sine.

Precizări pentru profesor

Se poate cere unor elevi să se prezinte şi în faţa clasei prin prisma simbolurilor desenate de colegi. ( Numai elevii car vor)

Aceste exerciţii pot contribui la evitarea discrepanţelor ce apar între modul cum ne percepem şi modul în care ne percep alţii.

Există persoane cărora le este teamă de respingere sau de umilire de aceea nu doresc să fie cunoscuţi de ceilalţi. Aşteptările noastre privind atitudinile celorlalţi faţă de noi sunt în funcţie de ce credem despre imaginea pe care o au alţii despre noi. Diferenţele între aşteptări şi ceea ce primim sau oferim pot duce la deformări ale imagini de sine şi la scăderea stimei de sine.

Definiţie

Stima de sine este componenta evaluativă a eului care se referă la „auto-evaluările pozitive sau negative ale persoanei”. (Psihologie, Manual pentru Clasa a X-a, Adrian Neculau, coordonator, Editura Polirom, Iaşi, 2000, p. 111)

Aplicaţie:

Lucru în perechi:

- Descrie o situaţie din trecutul tău în care ai conştientizat o diferenţă între imaginea de sine şi imaginea celorlalţi despre tine care a generat scăderea stimei de sine.

- Cum îţi explici acea situaţie?

- Ce crezi că ai fi putut face pentru a nu trece prin situaţia prezentată?
Acceptarea de sine este o cale spre împăcarea cu sine şi spre menţinerea stimei de sine adecvate.

Din analiza diverselor secvenţe din viaţa personală sau a altora se poate constata că impresia pe care o facem celorlalţi poate facilita sau împiedica atingerea obiectivelor pe care ni le propunem Fiecare dintre noi dispune într-o măsură mai mică sau mai mare (depinde de antrenament) de capacitatea de a influenţa impresiile celorlalţi şi poate aborda diverse stiluri de autoprezentare, în funcţie şi de nivelul stimei de sine (ex. stil asertiv când stima de sine este de nivel înalt şi stabil şi stil protector când stima de sine este de nivel scăzut şi există teama evaluărilor negative).

Totul devine mai uşor dacă ne stabilim clar obiectivele, dacă ştim care sunt aşteptările celorlalţi în raport cu noi într-un anumit context şi dacă realizăm o evaluare corectă a capacităţilor proprii. În funcţie de acestea se pot stabili anumite strategii de inducere a unei imagini dorite.

Definiţie:

Autoprezentarea este ansamblul de strategii folosite de o persoană pentru a influenţa impresia pe care şi-o fac ceilalţi despre ea.
Aplicaţie

I. Se stabilesc 3 grupe.

II. Fiecare grupă va descrie o situaţie în care o persoană trebuie să promoveze o anumită imagine şi va stabili strategii de autoprezentare. (Ex. Un candidat bine pregătit la un interviu pentru ocuparea unui anumit post, un om de afaceri de prestigiu la o negociere, un asistent social, etc.)

III. Cineva din grup va juca în faţa grupului mare rolul persoanei care doreşte să inducă o anumită imagine ( în funcţie de situaţie se vor stabili roluri şi pentru alţi membri din grup).

IV. În etapa următoare cei care au construit situaţia vor preciza care a fost strategia propusă. Toţi cei care participă la activitate vor putea aduce completări privind strategiile prin care se poate construi asemenea imagine în realitate.

!!!Atenţie!!! Contează cunoştinţele pe care le avem în legătură cu diverse roluri şi status-uri.

Imaginea de sine, încrederea de sine (încredere în propriile capacităţi de luare a deciziilor corecte, de a depăşi obstacolele, de a atinge obiectivele propuse) şi iubirea de sine (iubirea necondiţionată faţă de propria persoană) sunt componente ale stimei de sine.

Atingerea performanţelor dorite de noi duce la formarea imaginii de sine pozitive şi la creşterea nivelului stimei de sine.

Autoghidarea (standardele după care se orientează fiecare persoană în activitate) are un rol important în dinamica stimei de sine.

Temă:

„Autoportretul”

Realizează–ţi portretul din elemente care îţi plac la propria persoană şi care ai constatat că le plac şi celor din anturajul tău.

Precizări pentru profesor

Profesorul va pune accent pe importanţa acceptării de sine care generează o stare de confort psihic. Acceptarea de sine nu exclude posibilitatea unor schimbări legate de propria persoană.

I.2. Valorizarea personală
„Nu există sursă mai mare de satisfacţii decât aceea de a te simţi opera propriei tale personalităţi şi sculptor al propriei tale fiinţe”

Vasile Pavelcu,”Invitaţie la cunoaşterea de sine”, 1970, p.130


Concepte cheie

• 
  self – management
  
• 
  autoafirmare
  
• 
  încredere în sine
  

Ne putem automodela cum dorim dacă vom şti clar ce dorim cu adevărat şi vom acţiona în sensul dorit.

Self-managementul sau managerierea de sine este un proces de automodelare conştientă. Acesta presupune cunoaşterea propriului potenţial dar şi folosirea eficientă a oportunităţilor pentru a-l pune în valoare la întreaga capacitate.

Fiecare individ este unic, el reprezentând o sinteză a moştenirii biologice, sociale, culturale şi genetice. El este dotat cu un potenţial de creştere şi dezvoltare în plan emoţional, fizic, intelectual, spiritual şi social, dar evoluţia fiecăruia este şi în funcţie de modul în care ştie să iniţieze schimbări legate de propria persoană şi să acţioneze în acest sens, ştie să folosească propria experienţă de viaţă sau experienţa altora în procesul de autoafirmare.

Viaţa se prezintă ca o succesiune de eşecuri şi succese a căror analiză contribuie la cunoaşterea resurselor de care dispunem şi pe care le putem utiliza în proiectele personale.

Exerciţii: Linia vieţii

I. Trasează o linie (cum doreşti, dreaptă, frântă etc) care să reprezinte viaţa ta de la naştere şi până la vârsta la care ai vrea să ajungi.

Cu o culoare albastră vei marca vârsta la care ai înregistrat eşecurile care ţi-au influenţat într-o măsură mare viaţa, iar cu o culoare roşie succesele .

II. Notează pe două coloane ce crezi că a favorizat succesele tale şi: ce te-a ajutat să depăşeşti eşecurile (ex. defectele sau calităţile tale, neşansa sau şansa, absenţa sau existenţa sprijinului familiei şcolii, prietenilor, neîncrederea sau încrederea în forţele poprii etc.)

III. Caută un coleg în care ai încredere şi purtaţi un dialog despre propria experienţă de viaţă., punând accent pe ceea ce aţi învăţat din analiza eşecurilor şi succeselor.
 Nu uita : Chiar dacă ai avut eşecuri până în prezent dacă te afli aici acum înseamnă că ai găsit puterea şi resursele să le depăşeşti, ceea ce trebuie să-ţi dea încredere în forţele pe care le ai pentru a depăşi alte posibile obstacole.

Succesul dorit şi obţinut ne determină să ne autoapreciem pozitiv iar eşecul valorizat ne arată cât de puternici suntem. Prin competiţia cu alţii şi cu sine, prin acumularea succeselor şi depăşirea eşecurilor, prin asumarea riscurilor şi acceptarea provocărilor devenim mai puternici.

Pentru ca dorinţa de autoafirmare (satisfacerea trebuinţelor şi atingerea propriilor valori) care există în fiecare dintre noi să se împlinească este bine să nu ne lăsăm la voia întâmplării. De multe ori admirăm persoane care au reuşit în viaţă şi argumentăm că şi-au atins ţelurile pentru că au ştiut ce au vrut şi au făcut totul pentru a se pune în valoare.

Self-managementul presupune cunoaşterea propriului potenţial şi monitorizarea modului de dezvoltare şi punere în valoare, înseamnă autoconducere, autocontrol în scopul autorealizării.. Fiecare trebuie să-şi planifice viitorul plecând de la resursele de care dispune şi de la posibilităţile lor de dezvoltare, făcând alegeri realiste bazate pe concordanţa dintre potenţial şi ofertă.

Elaborarea propriului proiect de viaţă presupune existenţa abilităţilor de formulare a obiectivelor realiste, de apreciere corectă a propriului potenţial şi de identificare a oportunităţilor de autorealizare. Toate acestea sunt posibile prin antrenament.

Exerciţii: „Linia vieţii” – continuare

IV. Marchează pe linia viitorului obiectivele importante pe care ai vrea să le realizezi şi vârsta la care ai vrea să se întâmple.

V. Marchează pe linia viitorului obiectivele importante pe care ai vrea să le realizezi şi vârsta la care ai vrea să se întâmple.

VI. Alege unul dintre obiectivele de pe linia vieţii tale şi stabileşte ce paşi ar trebui să parcurgi pentru a-l putea realiza

VII. Reprezintă într-un desen imaginea de sine şi nivelul stimei de sine după atingerea acestui obiectiv.

VIII. Întocmeşte o listă cu calităţile pe care le ai şi care te-ar putea ajuta să-ţi atingi obiectivul ales.

IX. Precizează un aspect din experienţa ta de viaţă care facilitează drumul spre obiectivul ales.

X Ce ar trebui să întreprinzi acum ca să poţi realiza obiectivul propus.

XI. Menţionează persoane şi instituţii care te-ar putea sprijini..

XII. Ce te-ar putea împiedica în atingere obiectivului propus

XIII. Discută cu o persoană de încredere temerile tale legate de obstacolele care pot bloca îndeplinirea acestor obiective şi găsiţi împreună soluţiile de depăşire.

 De reţinut

-Nu este suficient doar să faci proiecte ci trebuie să şi acţionezi pentru realizarea lor.

-Depinde de tine să te pui în valoare , de aceea este bine să acţionezi ca cei din jur să vadă ceea ce este bun în tine

-Oportunităţi există dar trebuie să înveţi să le foloseşti.

Precizări pentru profesor

1. Introducerea în tema „Valorizarea personală” se poate face prin prezentarea temei pentru acasă „Autoportretul”, de către unii elevi care doresc.

2. Se poate realiza o expoziţie cu produsele realizate în cadrul exerciţiului „Linia vieţii”, punctul VII.

3. Pentru evaluare se poate cere elevilor să realizeze un portofoliul pe tema „Autocaracterizare”, care să cuprindă cât mai multe aspecte legate de propria persoană, ilustrate cu imagini.

II. Pregătirea pentru viaţa de familie
„Familia este pe cale de dispariţie”, sunt de părere avocaţii care se ocupa de valorile familiale, observând schimbările din ultimele decenii – a atitudine mai liberala şi mai deschisă faţă de sexualitate, o rată explozivă a divorţurilor şi o căutare generală a fericirii personale în dauna vechilor concepţii despre datoria faţă de familie. „Trebuie să recâştigăm sensul moral al vieţii de familie”, susţin ei. Trebuie să reinstalam familia tradiţională, care era mult mai stabilă şi mai ordonată decât încâlcitul mod de relaţii în care ne găsim azi, fiecare dintre noi.

„Ba nu”, răspund criticii. „Vă închipuiţi doar că familia este pe cale de dispariţie. De fapt, ea se diversifică. Ar trebui să încurajăm activ o varietate de forme de familie şi de viaţă sexuală, în loc să ne străduim să comprimăm pe toată lumea în aceleaşi tipare”.