Programul naţional

VII.1. Şcoala, resursă pentru comunitate

VII.2. Simularea alegerilor

VII.3. Şcoala perfectă: joc de simulare

VII.4. Viaţa democratică în şcoală

TEMA VIII: Educaţia pentru pace

TEMA IX: Agenţi care acţionează în societate

A. Cunoaşterea şi activarea mecanismelor de acţiune pentru abordarea instituţiilor publice şi a organizaţiilor nonguvernamentale

B. Privire asupra voluntariatului

C. Societatea civilă

TEMA I. COMUNICARE. MASS – MEDIA
I.1. Comunicarea creativă

“Creativitatea- punte intre mine si tine”

Tema: comunicare, diversitate, toleranţă, acceptare, multiculturalitate

Scop: dezvoltarea abilităţilor de comunicare prin armonizarea individualului cu socialul

Obiective:

• 
  să acumuleze cunoştinţe referitoare la diverse modalităţi de comunicare eficientă (ex. utlizarea unei varietăţi de limbaje: limbaj literar; limbaj plastic; limbaj muzical; limbaj motric: dans, sport etc.);
  

• 
  să identifice tipul de comunicare predominant al personalităţii individuale;
  
• 
  să identifice şi să promoveze tipul de comunicare eficientă necesar coeziunii grupului/colectivului;
  
• 
  să identifice modul de optimizare a comunicării în interiorul grupului sau colectivului.
  

Nr. ore: 1 oră

Strategie didactică:

1. 
   Joc
   

1. 
   Elevii vor avea sarcina de a reprezenta propriul prenume prin mijloace lingvistice, artistice, plastice, fizice etc.
   

Exemplu: (de desenat un cor de copii ) + INA = CORINA

2. 
   Pornind de la primul prenume se vor prezenta alte exemple şi se vor scrie prenumele celorlalti membri sub forma de “scrabble.”
   

Exemplu: (de desenat un soare) + DU = RADU CORINA

A

D

U

2) Se vor analiza exemplele de autoprezentare, selectându-se cele mai relevante şi creative reprezentări.

1. 
   Pe baza unei analize contrastive între comunicarea tradiţională şi diversele modalităţi de comunicare personalizată, elevii vor formula concluzii/generalizări, răspunzând, de fapt, la întrebarea:”Ce tip de comunicare deschide şi stimulează dialogul: cel traditional sau cel personalizat?”
   

LIMBAJELE IUBIRII (“Cele cinci limbaje ale iubirii” de Gary Chapman – Editura “Curtea veche”, Bucureşti, 2000)

• 
  Limbajul cuvintelor de apreciere;
  
• 
  Limbajul timpului acordat persoanei iubite;
  
• 
  Limbajul serviciilor făcute pentru persoana iubită;
  
• 
  Limbajul cadourilor oferite persoanei iubite;
  
• 
  Limbajul îmbraţişărilor
  

Se formeaza grupuri clasificate în funcţie de dominanta tipului de comunicare. Fiecare grup va completa sintagma: “Tinereţea,……….de neînlocuit!” şi o va reprezenta în conformitate cu sensul creat.

Se vor crea apoi echipe alcatuite din cate un membru al grupurilor anterior formate si se va completa sintagma: “Adolescenţa, vârsta……!”

Cu ajutorul tehnicii “turul galeriei” se vor formula concluzii cu privire la caracteristicile

“produselor/exponatelor” prezentate (e.g. diversitate, orignalitate, complexitate etc.).

Se vor sublinia avantajele comunicarii eficiente si diversificate:

Facilitatorul va explica elevilor faptul ca putem vorbi de “avantaje” pentru că există multiple tipuri de inteligenţă.
Tipuri de inteligenţă

Tipul de inteligenţă	Gândeşte:	Iubeşte/Activităţi preferate:	Are nevoie de/să:
Lingvistic	În cuvinte	Lectura, scrisul, povestitul, jocurile de cuvinte	Cărţi, casete, instrumente de scris, hârtie, agende, dialog, discuţii, dezbateri, povestiri
Logico-matematic	Raţionând	Experimentele, chestionarele, jocurile de logică, calculele	Să descopere lucruri noi şi să cugete asupra lor, materiale ştiinţifice, vizite la planetarium si muzee de ştiinţă
Spaţial	În imagini	Design, desen, vizualizare, “doodling”(realizarea unor semne grafice lipsite de sens într-un moment in care nu te gândeşti la nimic)	Arta, Lego, video, filme, diapozitive, jocuri de imaginaţie (exemplu: labirint), jocuri tip puzzle, cărţi ilustrate, vizite la galerii de artă şi muzee
Motoriu/Cinetic	Conştientizând percepţia fizică	Să danseze, să alerge, să construiască, să atingă, să gesticuleze	Joc de rol, drama, mişcare, lucruri de construit, sport şi jocuri fizice, experienţe tactile şi învăţare concretă /practică
Muzical	Via ritmuri şi melodii	Să cânte, să fluiere, să îngâne, să bată din picioare şi din palme, să asculte	Momente de cântat în cor, concerte, muzica, instrumente muzicale
Interpersonal	Prin stimularea celorlalţi să emită idei	Să conducă, să organizeze, să relaţioneze, să manipuleze, să mediteze, să petreacă	Prieteni, jocuri de grup, evenimente comunitare, cluburi, mentori
Intrapersonal	Într-o maniera profund interiorizată	Stabilirea de scopuri, meditaţia, reveria, tăcerea, planificarea	Locuri retrase, singurătate, proiecte pe care să le deruleze in ritmul propriu, opţiuni

Evaluare: Chestionar despre“Inteligentele multiple”

Inteligenţa lingvistică

• 
  Aud cuvinte în minte, înainte să le citesc, să le spun sau să le scriu.
  
• 
  Învăţ mai mult audiind o caseta înregistrată sau ascultând la radio decât de la televizor sau din filme.
  
• 
  Îmi plac jocurile de cuvinte de tip Scrabble.
  
• 
  Îmi place să mă amuz sau să-i distrez pe alţii cu ‘tongue twisters’ ( succesiuni de cuvinte greu de pronunţat repede şi corect), poezii fără sens sau ‘puns’ (utilizarea unor cuvinte pentru a sugera altele care sună /se pronunţă la fel).
  
• 
  Ceilalţi sunt câteodată nevoiţi să-mi ceară să le explic sensul unor cuvinte pe care le folosesc în vorbire sau în scris.
  
• 
  Limba maternă, ştiinţele sociale şi istoria sunt/au fost mai uşoare pentru mine decât matematica şi ştiinţa.
  
• 
  Conversaţia mea include frecvente trimiteri la lucruri pe care le-am citit sau auzit.
  

Inteligenta logico-matematică

• 
  Pot dubla sau tripla în minte cantităţile dintr-o reţetă culinară sau măsurătorile pentru o lucrare de tâmplărie.
  
• 
  Îi bat pe prietenii mei la şah, dame, ‘Go’ sau alte jocuri de strategie.
  
• 
  Îmi pun multe întrebări cu privire la modul de funcţionare al anumitor lucruri.
  
• 
  Cred că majoritatea lucrurilor au o explicaţie raţională.
  
• 
  Câteodată gândesc în concepte clare, abstracte, greu de prins în cuvinte sau imagini.
  
• 
  Îmi place să găsesc greşeli de logică în ceea ce oamenii spun sau fac, la locul de muncă sau acasă.
  
• 
  Mă simt mult mai în siguranţa atunci când se fac măsurători, categorisiri, cuantificări sau analize.
  

Inteligenţa spaţială

• 
  Am deseori reprezentări vizuale clare când închid ochii.
  
• 
  Îmi place să înregistrez evenimente cu un aparat de fotografiat sau filmat.
  
• 
  Îmi place să rezolv „jigsaw puzzles”, să particip la jocuri de tip labirint sau alte jocuri de tip „puzzle” vizual.
  
• 
  Am vise intense noaptea.
  
• 
  In general nu mă rătăcesc într-o zonă nefamiliară.
  
• 
  Geometria este/a fost mai uşoara pentru mine decât algebra.
  
• 
  Pot cu uşurinţă să-mi imaginez cum arată lucrurile pe care le-aş zări de undeva de sus, într-o privire de ansamblu.
  

Inteligenţa muzicală

• 
  Îmi dau seama când o notă muzicală este în alta cheie.
  
• 
  Ascult frecvent selecţii muzicale la radio, pe discuri, casete sau compact-discuri.
  
• 
  Cânt la un instrument muzical.
  
• 
  Mă surprind mergând pe stradă şi repetând în minte un refren pe care l-am auzit la televizor sau fredonând o melodie.
  
• 
  Ştiu linia melodică a multor cântece şi piese muzicale.
  
• 
  Dacă aud o melodie o dată sau de două ori, sunt, de obicei, în stare să o reproduc aproape exact.
  
• 
  Deseori bat ritmul sau cânt scurte melodii în timp ce lucrez, studiez sau învăţ ceva nou.
  

Inteligenţa motorie/cinetică

• 
  Practic cel puţin un sport sau desfăşor cel puţin o activitate fizică în mod regulat.
  
• 
  Îmi este greu să stau nemişcat vreme îndelungată.
  
• 
  Agreez activităţile manuale.
  
• 
  Cele mai bune idei îmi vin când mă plimb sau alerg sau când desfăşor o activitate fizică.
  
• 
  Când conversez, recurg frecvent la gesturi manuale şi alte forme de comunicare non-verbală.
  
• 
  Îmi plac „mountaigne rousse” şi alte experienţe fizice palpitante similare.
  
• 
  Simt nevoia să exersez o deprindere nouă în mod concret/direct decât să citesc despre ea sau să urmăresc un film care să o descrie.
  

Inteligenţa interpersonală

• 
  Sunt considerat o persoană la care oamenii vin pentru a cere un sfat.
  
• 
  Prefer sporturile de echipă celor practicate individual.
  
• 
  Când am o problemă, mai degrabă caut pe altcineva care să mă ajute în loc să o rezolv pe cont propriu.
  
• 
  Prefer preocupările de timp liber cu caracter social, cum ar fi ‘bridge’-ul, modalităţilor de recreare individuale, cum ar fi jocurile video.
  
• 
  Agreez provocarea de a învăţa o altă persoană sau un grup întreg de oameni, ceea ce ştiu să fac.
  
• 
  Mă consider un lider ( sau alţii mă etichetează astfel )
  
• 
  Mă simt confortabil în mulţime.
  

Inteligenţa intrapersonală

• 
  În mod regulat, îmi petrec timpul meditând sau cugetând la chestiuni importante de viaţă.
  
• 
  Am urmat/Aş urma sesiuni de consiliere sau seminarii de dezvoltare personală pentru a afla mai multe despre mine.
  
• 
  Gândurile pe care le nutresc asupra unor lucruri sunt atât de diferite încât se pare că nu sunt înţelese de ceilalţi.
  
• 
  Consider că am o voinţă de fier sau că sunt o persoană puternic independentă.
  
• 
  Am un hobby sau un interes special, pe care îl ţin cel mai adesea numai pentru mine.
  
• 
  Am câteva scopuri în viaţă la care mă gândesc în mod regulat.
  
• 
  Ţin un jurnal personal pentru a înregistra evenimentele legate de viaţa mea interioară.
  

Conform teoriei lui Gardner, toate cele şapte tipuri de inteligenţă sunt necesare pentru a funcţiona eficient în societate, ele având o importanţă egală.

Ştiţi că, pentru a avea cu adevărat succes în societatea de astăzi – una profund

concurenţială – este recomandat să le ai dezvoltate pe toate?

8) Activitate extraşcolara: “Reţeta comunicării eficiente.”

• 
  realizare
  
• 
  aplicare
  
• 
  analizare.
  

I.2. Dinamica grupului
Tema: comunicare, toleranţă, acceptare, managementul conflictului, imaginea de sine

Scop: dezvoltarea capacităţilor de interrelaţionare şi de comunicare, prin armonizarea individualului cu socialul

Obiective:

• 
  Să acumuleze cunoştinţe referitoare la diferite modalităţi de asociere;
  
• 
  Să cunoască diferenţa dintre grup şi echipă;
  
• 
  Să identifice moduri de eficientizare a activităţii echipei/ grupului;
  
• 
  Să identifice factorii care influenţează comportamentul grupului/echipei;
  
• 
  Să identifice trăsăturile trăsăturile grupului eficient
  
• 
  Să identifice avantajele lucrului în echipă;
  
• 
  Să identifice factorii şi condiţiile de creştere a performanţei grupului/echipei.