Proiect cofinanţat drin Fondul European de Dezvoltare Regională

3.Obiectivele strategiei

Obiectivul general al acestei strategii este de a mobiliza și de a permite actorilor privați și publici să reducă emisiile de GES provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele naționale și cu angajamentele față de UE și de adaptare la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și viitoare. Implementarea strategiei va ajuta România să realizeze tranziția către o economie rezistentă la schimbările climatice și să atingă o situație avantajoasă pentru toate părțile implicate.
În ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, strategia privind SC adoptă ținte cuantificabile în conformitate cu aspirațiile UE 2030: reducerea cu 40% a emisiilor GES totale față de nivelul 1990. În ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, strategia subliniază abordările îndreptate spre protecția cetăţenilor și a activităților economice împotriva efectelor schimbărilor climatice, în special împotriva evenimentelor extreme, ajutându-i să se adapteze la schimbări, putând ajusta în acelaşi timp şi activitățile economice și sociale respective. Strategia va ghida acțiunile României legate de SC și de dezvoltarea cu emisii reduse de dioxid de carbon până în 2030. Strategia ar trebui să ajute cetățenii români să mențină progresul economic și îmbunătățirea standardelor de viață într-un climat aflat în schimbare, cu respectarea angajamentelor internaționale (luate în cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (CCONUSC)) și a cerințelor UE (de exemplu, Pachetul Energie-Climă 2030 și alte directive descrise în Secțiunea 3.2).
Strategia va aduce de asemenea mai multe beneficii țării. Acestea includ:
Redirecționarea investițiilor către acțiunile privind SC. România are nevoie de investiții masive în reabilitarea și modernizarea energiei și infrastructurii în următorii 15 ani, ceea ce va face aceste sectoare mai eficiente și mai curate, în beneficiul național și global. Un element-cheie al strategiei este îndreptat spre o politică corectă, un cadru de reglementare și stimulare pentru a atrage investiții moderne, mai curate, precum şi spre îmbunătățirea practicilor operaționale care ar putea furniza servicii de înaltă calitate cetățenilor României, îmbunătățind mediul în care aceștia trăiesc.
Suita de instrumente necesare pentru reorientarea investițiilor și a activităților către modele inteligente de climă include (detaliile se regăsesc în capitolele de finanțare pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice):

• 
  Politicile și reglementările;
  
• 
  Stimulentele economice și fiscale;
  
• 
  Valorificarea avantajelor schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de GES(EU ETS);
  
• 
  Mecanismele de finanțare și piață de capital;
  
• 
  Sistemele de asistență financiară (incluzând finanțarea UE);
  
• 
  Asistența tehnică (inclusiv finanțarea UE și alte programe).
  

Rolul catalitic al fondurilor UE pentru atenuarea și adaptarea la SC. Pentru România, o oportunitate majoră de a sprijini o evoluţie cu emisii reduse de dioxid de carbon și mai rezistentă la schimbările climatice pentru economia sa este noua regulă legată de fondurile UE care încurajează proiectele și investițiile compatibile cu politicile schimbărilor climatice. Cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020 prevede ca cel puțin 20% din fondurile FESI în perioada 2014-2020 sa fie cheltuite pe proiecte ce vizează schimbările climatice. Cota orientativă prevăzută în programele operaționale naționale (PO) va fi evaluată în funcție de acest obiectiv și de domeniul de aplicare al programului.

Potrivit acordului de parteneriat al României cu Comisia Europeană, aproximativ 30 de miliarde de euro vor fi disponibile în cadrul FESI pentru perioada 2014-2020. Aceasta înseamnă că dacă regula de 20% de finanțare a acțiunilor SC este respectată, aproximativ 6 miliarde de euro ar trebui dedicate acțiunilor de atenuare și adaptare compatibile cu SC în sectoarele relevante (energie, transport, urban, agricultură și dezvoltare rurală, apă, silvicultură etc.). Aceste fonduri vor juca un rol catalitic important pentru ca România să-și îndeplinească țintele de reducere a emisiilor de GES și să investească în adaptarea la schimbările climatice. Pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR, al doilea pilon al Politicii Agricole Comune (PAC)), există o „regulă de 30%” cu un sprijin chiar mai mare pentru acțiunile compatibile cu schimbările climatice. Procentul se aplică numai celor 8 miliarde de euro din fondurile UE pe care țara le primește prin PAC, dar și celor 1,4 miliarde de euro obligatorii din cofinanțarea națională. În total, aceasta înseamnă că 30% din cele 9,4 miliarde de euro (sau 2,8 miliarde de euro) trebuie să fie alocate pentru măsurile de mediu și relevante pentru SC.

Fondurile privind SC venite din partea UE vor trebui să fie direcționate în principal către trei obiective tematice (OT) prezentate în acordul de parteneriat, respectiv: OT4 Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele, OT5 Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor și OT6 Conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor.

OT4 care sprijină transformarea economiei cu emisii reduse de carbon va fi de mare importanță și va atrage 30,78% din alocarea Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și 2,3% din alocarea Fondului de coeziune (FC) care în schimb este compus din 6,07% din FEADR pentru OT4. Contribuțiile din Fondurile ESI vor ajuta la îndeplinirea obiectivului autorităților române prin Planul național de reformă ceea ce va asigura până în 2020 reducerea emisiilor de gaze cu efect de seară cu cel puțin 19% în comparație cu nivelurile din 2005, o creștere a cotei energiei regenerabile din consumul final de energie cu 24% și o creștere cu 19% (10 Mtep estimate) a eficienței energetice.⁶

Acțiunile privind SC pentru crearea locurilor de muncă și creșterea economică. Sprijinirea creării locurilor de muncă și facilitarea creșterii prin inovație se numără printre principiile-cheie ale acestei strategii. Tranziția către o societate cu emisii reduse de dioxid de carbon se așteaptă să impulsioneze economia Europei ca urmare a inovației și investiției în creștere în tehnologiile curate și energia cu emisii reduse sau zero de carbon. Este clar că în cadrul UE, inclusiv în România, sunt aşteptate efecte pozitive asupra economiei provenite din aceste măsuri. Efectele promovării economiei cu emisii reduse de dioxid de carbon în România ar putea fi generate printr-o nevoie mai mare de surse regenerabile de energie, materiale de construcție eficiente energetic, mașini hibride și electrice, echipamente de „rețea inteligentă” și producerea de energie cu emisii reduse de carbon.

Tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon la nivelul UE ar necesita investirea în plus a 270 miliarde € sau 1,5% din PIB-ul UE anual în următoarele patru decenii. De fapt, investiția suplimentară necesară ar readuce UE la nivelurile de investiții de dinaintea crizei economice și ar stimula creșterea într-o gamă largă de industrii prelucrătoare și servicii de mediu. La nivelul UE, în foaia sa de parcurs, Comisia a estimat că unul dintre impacturile pozitive majore ale „netezirii“ drumului către o economie cu emisii de dioxid de carbon reduse ar fi pe piața muncii, unde până la 1,5 milioane de locuri de muncă suplimentare ar putea să fie create până în 2020, dacă guvernele utilizează veniturile din taxele pe CO₂ și din scoaterea la licitație a certificatelor de emisii pentru a reduce costurile de muncă, potrivit Comisiei Naționale de Prognoză din România.

Cresterea cunoștințelor privind SC și gestionarea informațiilor privind riscurile, vulnerabilitatea și intervențiile/acțiunile. Schimbările climatice se manifestă în sine prin procese lente și evenimente extreme, de multe ori localizate, care pot să afecteze toate aspectele vieții oamenilor. Sprijinirea unei economii aflate în schimbare implică un nivel mai bun de pregătire (preparedness) a societății. Prevenirea efectelor adverse într-un mod eficient ar putea să fie obținută printr-o comunicare îmbunătățită, printr-o alertă timpurie și prin diseminarea informațiilor. Trebuie să fie dezvoltate metode adecvate de comunicare, în mod continuu, pentru a asigura faptul că se interacţionează cu toți actorii relevanți într-un mod eficient. Un astfel de proces necesită îmbunătățirea capacității tuturor părților interesate de a trata aspectele legate de schimbările climatice și creșterea gradului de conștientizare la toate nivelurile administrative (naționale și locale) și ale sectorului privat. Un astfel de proces necesită de asemenea identificarea grupurilor vulnerabile și proiectarea mijloacelor de comunicare adecvată pentru gestionarea acestora. Pentru cele care probabil că sunt afectate în mod special, sistemele de diseminare a informațiilor și bunele practici legate de acțiunile SC și adaptarea la acestea pot să fie cele mai benefice.