Rapor t cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor proprii ale preşedintelui Consiliului Judeţean Giurgiu pe anul 2014

Școala gimnazială specială nr.1 Giurgiu
Activitatea școlară în Școala gimnazială specială nr.1 Giurgiu, s-a desfășurat sub imperativul asigurării serviciilor educațional / terapeutice de calitate, menite să ofere elevilor cu disabiliăți asociate din școală și integrați în învățământul de masă, suport și sprijin integrativ, cadrelor didactice motivație în vederea perfecționării și derulării activităților calitative, cât și realizarea cât mai multor parteneriate locale și internaționale cu școlile și grădinițele din oraş, județ și din țările învecinate României.

În anul școlar 2014-2015 s-au înscris 10 preșcolari, 16 cursanți în clasa I din cadrul penitenciarului Giurgiu, 104 elevi în ciclul primar și gimnazial, 41 elevi aflați în terapie de sprijin integrați în învățământul de masă, 22 de cadre didactice au asigurând programul educațional-terapeutic elevilor asistați și cursanților.

Serviciile auxiliare au fost realizate de un secretar şi un contabil.

Activitatea nedidactică este asigurată de un îngrijitor, un administrator şi un muncitor de întreţinere, ce asigură zilnic igienizarea și întreținerea unui spațiu de 1028 mp .

Consiliul de administrație al şcolii gimnaziale speciale nr.1 Giurgiu este format din 7 membri, care se întâlnesc o dată pe luna și de câte ori este nevoie pentru adoptarea corectă a deciziilor referitoare la personalul didactic și la activitatea administrativă derulată în unitate.

Consiliul profesoral are în componență 22 de cadre și se întâlneste lunar după sedințele cu directorii, sau atunci cand este nevoie, în funcție de tematica stabilită în grafic. Comisiile metodice își desfășoară activitatea lunar, susținând dezbateri și lecții deschise, cât și consultații metodice pentru debutanți sau necalificați.

Întreaga activitate derulată în unitate în plan educativ este monitorizată de consilierul educativ, de consiliul de administrație al școlii, de membrii comisiei de eficientizare și asigurare a calității în învățământ, de responsabilii comisiilor metodice și de director.

Activitatea managerială asigură transparența acțiunilor, toate deciziile importante cu privire la achiziționări, decizii educaționale, atragere de finanțări, sponsorizări, donații parteneriale, se derulează prin vot în cadrul consiliului de administrație al școlii și cu consultarea consiliului profesoral atunci cand se impune.

Părinții elevilor nu pot fi implicați în actul decizional, însa un rol important îl au tutorii legali ai copiilor aflați în plasament și personalul de conducere și instruire din casuțele de tip familial.

Toate cadrele didactice au participat la activitățile școlare propuse de școală, cât și la cele extrașcolare propuse prin grafic, atât de consilierul educativ cât și de comisiile metodice din care fac parte.

S-au realizat proiecte de parteneriat cu toate unitatile școlare din orasul Giurgiu și cu 9 școli din județ, de asemeni cu școli din municipiul București, Brașov, Vișeul de Sus și județul Bacău.

Centrul de resurse pentru educație incluzivă din cadrul unității, asigură servicii de sprijin terapeutice pentru școlile incluzive din municipiul Giurgiu.

S-au încheiat parteneriate cu Inspectoratul de politie al județului Giurgiu, cu Romstal Vitan Bârzești, Asociașia arbitrii eleganței din București, cu liceul “Nicolae Cartojan”, Muzeul județean “Teohari Antonescu”, Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale Giurgiu, parcul natural Comana .

Au fost efectuate inspecții la clasă pentru un număr de 9 cadre didactice debutante, 7 inspecții speciale în vederea înscrierii candidaților la concursul de titularizare, sesiunea iulie 2014, 7 candidați obtinând note de trecere între 6 și 10, trei inspecții speciale în vederea susținerii examenului de definitivare în învățământ, promovate cu medii între 8 si 9.

Activitatea de învățare cât și cea terapeutica s-a desfășurat în condiții optime, cadrele didactice asigurând climatul optim pentru atragerea copiilor cu disabilități în derularea activităților.

În urma asistențelor realizate la clase, cadrele didactice au avut pregatite documente proiective, materiale intuitive care să atragă copilul, fișe de lucru individuale cât și o bună documentare în ceea ce privește fișele de observare, fișe de traseu educațional și programe de intervenție personalizată. A fost urmărită notarea ritmică și frecvența raportată lunar către ISJ Giurgiu. Au fost verificate documentele școlare la finele anului, si realizate informări asupra metodologiilor MECTS privind perfecționarea.

Personalul didactic auxiliar și-a desfășurat activitatea axându-se pe o bună relaționare cu părinții, elevii, cadrele didactice.

Planul de achiziții se realizează lunar și este înaintat spre aprobare instituțiilor coordonatoare.

Consiliul de administrație negociază oferetele în vederea procurării, achiziționării materialelor de întreținere și curățenie, a ofertelor pentru materiale didactice, consumabile, cât și contractele de sponsorizare sau donație.

Încadrarea cu personal a fost bună, ca urmare a faptului că toate cele 22 de cadre didactice sunt calificate. Elevii școlarizaţi au certificate de handicap și de orientare școlară emise de comisia de expertiză complexă a D.J.P.C. Giurgiu și COSP a CJRAE Giurgiu.

Centrul de resurse pentru educație incluzivă a sprijinit, promovat și organizat activități de formare continuă pentru membrii C.R.E.I., mediatori școlari, profesori de sprijin, a oferit consiliere și consultanță cadrelor didactice, elevilor în vederea acceptării și promovării valorilor educației incluzive din perspectivă interculturală și a culturii diversității, a oferit consultanță pentru elevii cu dificultăți de învățare, adaptare în școlile pilot și a orientat cazurile spre servicii specializate.

În colaborare cu CCD s-au organizat cursuri de formare în domeniul psihopedagogiei speciale, consilierii în carieră, cursuri de formare profesională în care sunt implicați toți profesorii din unitate.

Au fost antrenați elevii, în special în activitățile sportive și plastice, unde au și obținut premii la nivel județean și național. Elevii clasei a VIII a au fost implicați în activitățile de pregătire suplimentară în vederea integrării în școlile profesionale.
Direcţia judeţeană de evidenţă a persoanelor

Activitatea D.J.E.P. Giurgiu s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile legale în vigoare, precum şi în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare, a planurilor de măsuri şi activităţi cuprinzând principalele sarcini de executat, cu responsabilităţi şi termene de rezolvare.

Cele 18 controale pe linie de evidenţa persoanelor la serviciile locale de pe raza judeţului, 54 controale efectuate la compartimentele de stare civilă de la primăriile din localităţile de pe raza de competenţă, precum şi cele 18 controale efectuate împreună cu B.J.A.B.D.E.P. conform graficului de deplasare pe linie informatică nu au scos în evidenţă abateri grave de la dispoziţiile de linie sau nerespectarea legilor. Aspectele negative evidenţiate în notele de constatare au făcut obiectul unor analize concrete în cadrul convocărilor organizate pe linia pregătirii profesionale cu şefii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor cât şi cu ceilalţi lucrători din subordine, fiind luate măsuri corespunzătoare de remediere cu termene.

Pe linie de evidenţa persoanelor în anul 2014 au fost efectuate în total un număr de 367 acţiuni şi controale la unităţile sanitare şi de protecţie socială, 21 controale la unităţile şcolare de pe raza de competenţă şi un număr de 112 acţiuni cu staţia mobilă la cererea persoanelor îndreptăţite (netransportabile, handicap, etc.), a autorităţilor locale sau unităţilor de poliţie, în vederea preluării de imagini şi acte pentru punerea în legalitate cu acte de identitate.

Cu ocazia acestor acţiuni au fost puse în legalitate 1545 persoane prin eliberarea actelor de identitate sau acordarea vizelor de reşedinţă şi au fost aplicate 21 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 1120 lei.

De asemenea s-a intervenit pe postul de radio şi televiziune local, cât şi în presă unde au fost prezentate 138 materiale care au scos în evidenţă programul de lucru cu publicul, actele necesare pentru obţinerea unei cărţi de identitate, aspecte mai deosebite privind tentativele de substituire de persoane, importanţa deţinerii actelor de identitate valabile şi a cărţilor de alegător.

Cu privire la tentativele de substituire de persoane şi cazuri depistate de falsuri în documentele eliberate la ghişeu în perioada analizată, nu a fost identificat niciun caz.

Având în vedere situația apărută la SPCLEP Bolintin Vale prin suspendarea șefului serviciului DJEP a luat măsuri de asigurare a continuării activității în bune condiții la acest serviciu.

Cu această ocazie au fost actualízate pentru SPCLEP Bolintin Vale de către 2 lucrători din cadrul DJEP a unui număr de 1385 de înmânări, 300 comunicări de naștere și 100 de cereri de eliberare a actelor de identitate.

În acest an au fost finalizate activitățile privind începerea activității unui nou serviciu în comuna Izvoarele având în arondare încă 2 localități, Răsuceni și Toporu, începând cu data de 08.12.2014.

Pentru persoanele care nu au solicitat eliberarea în termen legal a actelor de identitate, lucrătorii de evidenţă au efectuat verificări în RNEP, stare civilă, paşapoarte, penitenciare, etc.

De asemenea au fost verificate în evidenţă, în mod operativ, un număr de 5003 persoane pentru diferite instituţii, în special pentru M.A.I, Ministerul justiţiei şi alte unităţi. Au fost respectate întocmai prevederile Legii nr.677/2001 şi au fost luate măsuri speciale în acest sens, soluţionându-se toate cererile pe această linie în termenul legal.

La nivelul D.J.E.P. Giurgiu s-au dispus măsuri corespunzătoare pe linia pregătirii profesionale a lucrătorilor prin efectuarea trimestrială de convocări la care au fost dezbătute şi prelucrate dispoziţii şi acte normative nou apărute pe linie de evidenţa persoanei, stare civilă şi informatică, neajunsuri constatate în urma controalelor şi măsuri în consecinţă, discuţii pe procedură şi metodologie, speţe şi modalităţi concrete de soluţionare.

Referitor la activităţile desfăşurate pe linie informatică lucrătorii din cadrul serviciilor publice comunitare s-au implicat activ în actualizarea bazei de date iar lucrătorii cu responsabilităţi în acest domeniu au executat toate sarcinile prevăzute de lege, precum şi a celor din Registrul informaticianului. Cu ocazia celor 18 controale efectuate împreună cu B.J.A.B.D.E.P. în baza graficului comun, au acordat sprijin şi îndrumare pe linia respectării metodologiei de lucru, au fost analizate probelemele apărute pe linia funcționării noii aplicații SNIEP.

Pe linie de stare civilă activitatea s-a concretizat în principal în efectuarea unui număr de 14036 menţiuni la exemplarul I al actelor de stare civilă, 9093 menţiuni la exemplarul II al actelor de stare civilă, 6325 acte stare civilă întocmite şi 10827 certificate de stare civilă eliberate.

Pe lângă activităţile de coordonare şi control metodologic, în anul 2014 au fost soluţionate 48 rectificări acte de stare civilă, 25 dosare schimbare de nume pe cale administrativă, 254 transcrieri acte de stare civilă procurate din străinătate 20 înregistrări tardive şi 50 cereri de divorţ pe cale administrativă.

D.J.E.P. Giurgiu, a avut ca obiectiv principal efectuarea de controale la cele 37 unităţi sanitare şi de protecţie socială de pe raza judeţului, conform graficelor întocmite.

Cu privire la activităţile desfăşurate de Serviciile Publice Comunitare de Evidenţa Persoanelor pe linia punerii în legalitate cu acte de stare civilă şi acte de identitate a cetăţenilor de etnie rromă, lucrătorii Serviciilor Publice Comunitare de Evidenţa Persoanelor Giurgiu, în anul 2014, au desfăşurat activităţi specifice de punere în legalitate cu acte de stare civilă şi acte de identitate a acestei categorii de persoane.

Pe linia pregătirii profesionale a lucrătorilor de stare civilă, la sediul Consiliului Judeţean Giurgiu a avut loc, în luna aprilie, convocarea anuală la care au participat toţi referenţii de stare civilă, şefii S.P.C.L.E.P., reprezentanţi ai D.G.A.S.P.C. Giurgiu, persoane implicate în activitatea de stare civilă, reprezentanţi ai presei locale unde au fost prelucrate şi dezbătute noile reglementări în materie, cazuri şi speţe întâlnite în activitate, modalităţi de soluţionare pe fiecare caz în parte, concluzii rezultate ca urmare a controalelor efectuate precum şi măsuri de remediere a neajunsurilor.
MUZEUL JUDEŢEAN „TEOHARI ANTONESCU” GIURGIU
I. Toate cele patru obiective prioritare ale Muzeului au fost îndeplinite, cu mici abateri faţă de planul iniţial.

În primul trimestru a fost realizată expoziţia Gorgana de la Pietrele, în colaborare cu Institutele de Arheologie din Bucureşti şi Berlin (vernisaj la 26 martie). În trimestrul al II-lea s-a desfăşurat cu succes a IX-a ediţie giurgiuveană a „Nopţii muzeelor” (17 mai), care a prilejuit vernisarea expoziţiilor Epoca brâncovenească, Vlaşca şi Filotei (în colaborare cu Episcopia Giurgiului) şi Centenarul Fabricii de zahăr (în colaborare cu Biroul judeţean al Arhivelor Naţionale). În trimestrul al III-lea, „Zilele Muzeului giurgiuvean” (23-26 septembrie) au prilejuit vernisarea a două expoziţii planificate (Din istoria presei politice româneşti şi Colecţia prof. dr. Gheorghe Dumitrescu) şi două expoziţii atrase de la Bucureşti (Angela Buciu – tapiserii) şi Slobozia – Ialomiţa (Colecţia Costică Acsinte). În trimestrul al IV-lea, programul „Vlaşca – istorie şi cultură” a fost limitat la ziua de 10 noiembrie, când s-a organizat a III-a ediţie a Simpozionului regional de numismatică „Omagiu Mihai Ionescu” şi s-a vernisat expoziţia Francezi şi români în primul război mondial (în colaborare cu Arhivele Naţionale şi Ambasada Franţei).

II. Activitatea expoziţională a mai cuprins, pe lângă cele deja menţionate, colaborarea onorantă la două expoziţii naţionale (Aurul şi argintul antic şi Comorile României în China), precum şi colaborări cu Muzeul judeţean Teleorman, respectiv Muzeul Naţional al Hărţilor din Bucureşti. Alte cinci expoziţii au fost vernisate la sediu, trei la Teatrul „Tudor Vianu” şi una la Muzeul Poliţiei de Frontieră.

Managerul Dan Mucenic a organizat, în diverse locaţii din municipiu, cinci lansări de cărţi din colecţia pe care o coordonează („Biblioteca giurgiuveană”), alte două lansări fiind organizate la sediu de muzeografi.

Muzeografii au participat activ la numeroase manifestări culturale.

IV. Pentru al doilea an consecutiv nu au existat fonduri necesare achiziţionării obiectelor muzeale şi publicaţiilor de specialitate. Singurele surse de creştere a colecţiilor au fost donaţiile, transferurile şi schimburile intermuzeale. Cele peste 500 de piese luate în evidenţă în 2014 au condus la depăşirea totalului de 104000 bunuri culturale aflate în evidenţa patrimoniului ştiinţific al instituţiei.

În primul semestru subcomisiile de verificare a inventarelor ştiinţifice au lucrat cu bune rezultate, cu deosebire la domeniile arheologie, numismatică, istorie, etnografie şi artă. În a doua parte a anului, din diverse considerente, ritmul şi eficienţa lucrărilor a scăzut.

V. Ca şi în anii precedenţi, muzeul a avut o bună prezenţă în presa locală şi în mediile audiovizuale. Conservarea şi restaurarea bunurilor culturale a fost tarată de insuficienţa spaţiilor de depozitare şi a fondurilor pentru materialele specifice acestor operaţiuni.

VI. Bugetul muzeului la secţiunea „funcţionare” a fost executat în proporţie de 95%, datorită neîndeplinirii planului de venituri proprii. Raportul dintre cheltuielile materiale („cu bunuri şi servicii”) comparativ cu cele de personal a continuat (accentuându-se) să se situeze în tendinţa negativă din ultimii ani. Menţionăm că în privinţa cheltuielilor de capital (secţiunea „dezvoltare”) nu s-a reuşit efectuarea expertizării clădirii principale, prevăzută în lista aprobată iniţial, dar s-a realizat instalarea unui sistem de supraveghere de televiziune cu circuit închis, executându-se creditele secţiunii în proporţie de 50%.

Activitatea administrativă a fost satisfăcătoare, lichidându-se unele deficienţe din anii anteriori, dar rămânând încă multe aspecte de îmbunătăţit.

VII. În ansamblu, activităţile specifice muzeului în anul 2014 s-au înscris în media realizărilor din ultimii trei ani, fără a rezolva însă problemele de fond acumulate în perioadele anterioare, între care cele mai presante sunt pregătirea schimbului de generaţii în cadrul personalului ştiinţific şi reorganizarea spaţiilor de depozitare a colecţiilor.
Teatrul “Tudor Vianu”

Teatrul „Tudor Vianu” şi-a continuat, în anul 2014, evoluţia ca instituţie de referinţă în peisajul cultural local şi şi-a consolidat imaginea pe plan naţional şi, chiar, internaţional. La mersul ascendent al teatrului au contribuit pasiunea întregului colectiv, colaborarea cu instituţiile culturale din municipiu şi judeţ (Centrul cultural local „Ion Vinea”, Biblioteca Judeţeană “I.A.Bassarabescu”, Muzeul judeţean „Teohari Antonescu”, Centrul judeţean de conservarea şi promovarea culturii tradiţionale etc.), dar şi conlucrarea cu teatre din ţară (parteneriate cu teatrele din Galaţi, Clubul dramaturgilor al Uniunii scriitorilor) şi străinătate (Viena, Ruse, Veliko Trnovo, Novi Sad).

Anul 2014 a însemnat, totodată, participarea la festivalurile de la Galaţi şi Piteşti, ca şi spectacole susţinute pe scenele din Ruse, Bucureşti, Ploieşti, Tulcea, Buzău, Brăneşti, Voluntari, prezenţa fiind apreciată nu doar de spectatori, ci şi de presa de specialitate. De altfel, în aceeaşi strategie de bună vizibilitate s-a situat şi legătura permanentă cu presa locală, prin conferinţele de presă susţinute la sediul teatrului, interviurile şi emisiunile de promovare realizate la posturile de televiziune locale.

Rezultatul bun al strădaniilor din plan artistic, organizatoric şi administrativ s-a concretizat în sporirea numărului de spectatori plătitori, de la circa 5.500 în 2013 la peste 6100 în acest an, la care se adaugă alţi 4.000 de spectatori de toate vârstele prezenţi la acţiuni gratuite (cele mai multe desfăşurate pe perioada Festivalului teatrelor Dunărene, octombrie 2014) .

din anul 2014 a Teatrului „Tudor Vianu” s-a canalizat în continuare pe proiectul „Giurgiu - cetatea dramaturgiei româneşti” (numai piese româneşti în repertoriu), dar în paralel a fost dezvoltat conceptul parteneriatului Giurgiu-Ruse, lansat în 2012 odată cu proiectul „Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea”, deschizându-l spre întregul spaţiu dunărean.

Nu în ultimul rând, pe aceeaşi linie a consolidării prestigiului Teatrului „Tudor Vianu” Giurgiu în ţară şi străinătate s-a înscris şi Concursul „Dramaturgie în doi” (aflat la a V- a ediţie).

Proiectul unic în lumea teatrală din România (numai piese autohtone, pentru toate vârstele) a ţinut cont şi de calitate, el fiind susţinut, în cele trei săli (mare, studio şi cafeneaua artiştilor), la cote artistice ridicate, datorită participării în spectacole a unor actori de prestigiu din Bucureşti, cu mare priză la public.

Din punct de vedere organizatoric, întrunirile consiliului administrativ şi şedinţele de lucru din fiecare zi de luni au reuşit să asigure cunoaşterea imediată a problemelor şi să se caute rezolvarea lor fără întârziere. Măsurile de securitatea muncii şi PSI au reprezentat priorităţi, iar controalele organismelor abilitate au atestat o activitate atentă, fireşte cu posibilităţi de îmbunătăţire legate de aspectul financiar.

În aceeaşi idee, a echilibrului între nevoia de cultură a societăţii şi puterea de cumpărare a populaţiei, s-a aplicat reducerea preţului biletelor pentru majoritatea spectacolelor de adulţi, costul la piesele de copii fiind 7,5 lei. Cea mai importantă realizare în acest sens a fost intrarea liberă a spectatorilor la toate piesele din Festivalul teatrelor Dunărene (ediţia a XVII-a, octombrie 2014). Astfel, sălile au fost pline în toate cele cinci zile de festival, în primul rând graţie eforturilor financiare ale consiliului judeţean, la care s-a adăugat şi sprijinul consiliului local al municipiului.

Criza financiară a generat, însă, pe lângă reducerea numărului sponsorilor (cauză principală a situării veniturilor proprii sub estimări), şi scăderea numărului de închirieri ale celor trei săli, deşi acestea au contribuit, cât de cât, la o redresare a veniturilor.

Întreaga activitate ar putea fi sintetizată în următoarele capitole:

Premiere

„Secretul atomic” de Lucia Verona, în regia Luciei Verona (asistată de Ingrid Bonţa)

,,Păcală şi Tândală”, adaptare scenică după basme populare româneşti, în regia lui Radu Ghilaş

„Divorţ în direct” de Horia Gârbea, în regia lui Cosmin Alexandru Purice

„Vasilache şi Mărioara”, adaptare scenică şi regie semnate de Florin Antoniu

„Echivoc”, după Dumitru Solomon, în regia Amaliei Olaru

„Şcoala de proşti” de Mircea M. Ionescu, în regia lui Vlad Stănescu

„Taj Mahal” de Laurenţiu Budău (piesa câştigătoare a ediţiei a V-a 2014 a Concursului „Dramaturgie în doi”), regia Florin Antoniu

„46 de paşi”, autor şi regizor Orlin Diakov – Proiect dunărean Giurgiu-Ruse

Participare la festivaluri. Premii

Festivalul Naţional de Comedie – Galaţi, cu spectacolul „Şcoala de proşti” de Mircea M. Ionescu, în regia lui Vlad Stănescu – octombrie 2014

Festivalul Teatrelor Dunărene, Giurgiu, cu primele premiere ale stagiunii giurgiuvene

Festivalul Internaţional al Teatrelor de studio – Piteşti, cu spectacolul „Şcoala de proşti” de Mircea M. Ionescu, în regia lui Vlad Stănescu – noiembrie 2014

S-a continuat în cadrul Festivalului Teatrelor Dunărene ediţia a XVII-a, desfăşurat la Giurgiu în perioada 6-10 octombrie 2014, Colocviul Naţional de Dramaturgie „Mircea Ghiţulescu”, cu a doua ediţie în formula nouă

Diploma de excelenţă pentru sprijinul acordat lansării volumelor din Colecţia „Biblioteca giurgiuveană”.

Biblioteca judeţeană „I.A Bassarabescu” Giurgiu

1. Dezvoltarea şi comunicarea colecţiilor

Acest obiectiv subsumează cele mai importante activităţi ale bibliotecii, angrenând, practic, toate serviciile instituţiei: achiziţie, evidenţă, prelucrarea informaţiilor, contabilitate, secţiile de împrumut, informatizare, animaţie culturală.

1.1. În conformitate cu Legea bibliotecilor, minimul necesar pentru achiziţia de carte destinată locuitorilor municipiului Giurgiu este de 3.500 volume.

1.2. De buna funcţionare a serviciului de achiziţie, orientat în bună măsură spre tendinţele de lectură şi bibliografia şcolară, depinde, în bună măsură, atragerea unui număr mai mare de cititori.

În condiţiile unei crize prelungite la nivelul alocaţiilor bugetare destinate achiziţiei de carte, constatăm o scădere drastică a interesului pentru lectura tradițională dar şi o creştere a interesului pentru internet, graţie suplimentării punctelor de acces la internet în toate cele trei locaţii ale bibliotecii judeţene din oraş în urma programului Biblionet.

Spre edificare, vom compara ultimii doi ani fără alocaţii bugetare pentru achiziţie cu anul 2011 când au fost achiziţionate 3.360 de volume în valoare de 79.000 lei şi nu existau decât patru puncte de acces la internet.

An	Cititori înscrişi	Volume împrumutate	Frecvenţă	Tranzacţii de referinţă virtuale
2011	6.654	57.813	24.906	2.887
2013	6.798	42.726	32.076	7.148
2014	6.929	43.582	29.873	6.049

1.3. Odată cu reorganizarea şi mutarea bibliotecii în noile spaţii, constatăm o bună emulaţie culturală prin participarea în număr mare a giurgiuvenilor – elevi, profesori, pensionari, oameni de cultură, la acţiunile de amploare organizate în cele 3 locaţii ale bibliotecii: peste 1.700 vizitatori în anul 2014.

Din păcate, amputarea drastică impusă de OU 63/2010 privind reducerea personalului din instituţiile publice şi-a pus amprenta asupra activităţii serviciilor noastre pentru că, nefiind posturi unice, primii „sacrificaţi” au fost bibliotecarii din secţiile de relaţii cu publicul. Prin urmare, sarcinile celor plecaţi au fost preluate din mers de către cei rămaşi, acţiune care impietează asupra activităţii lor curente. Au apărut dificultăţi în acoperirea celor 10 ore/zi destinate publicului, inclusiv sâmbăta, în gestionarea corectă şi în siguranţă a patrimoniului, în promovarea eficientă a cărţilor.