Raport privind starea factorilor de mediu
Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest
Yüklə 4,18 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Judeţ AGENT ECONOMIC/DEŢINĂTOR Pereţi cu azbest (m2)
- TOTAL REGIUNEA 8 3812 97503.88 1338.693
- 1 tonă pe an
- 8.5 Mediul şi sănătatea – perspective
- 8.6 Radioactivitatea mediului
- 8.6.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului
- 8.6.2. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului
- 8.6.3. Radioactivitatea aerului
Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest În UE reglementarea activităţilor ce implică azbestul este realizată prin Directiva 87/117/CEE privind prevenirea şi reducerea mediului cauzată de azbest amendată de Directiva 83/478/CEE privind protecţia sǎnǎtǎţii şi securitǎţii lucrǎtorilor faţǎ de riscurile datorate expunerii la azbest, cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare. La nivel naţional reglementarea activităţilor ce implică azbestul este realizată prin: - H.G. nr.124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest; - H.G. nr. 734/2006 pentru modificarea H.G.nr.124/2003: - H.G. nr. 210/2007; - Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 108/2005 (MO nr. 217/15.03.2005) privind metodele de prelevare a probelor şi de determinare a cantităţilor de azbest în mediu; - Hotărârea 1875/2005 privind protecţia sănătăţii şi siguranţei muncitorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest, modificatǎ de Hotǎrârea 601/2007. Conform HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest, cu modificările ulterioare, de la 1 ianuarie 2007 s-au interzis toate activităţile de comercializare şi de utilizare a azbestului şi a produselor care conţin azbest, cu excepţia produselor care au fost instalate sau se aflau în funcţiune înainte de data de 1 ianuarie 2005, care pot fi utilizate până la încheierea ciclului de viaţă al acestora. Principalele utilizǎri ale produselor cu conţinut de azbest sunt urmǎtoarele: - în articole: plăci de azbociment, tuburi din azbociment, produse de fricţiune, produse de etanşare, membrane electrolitice, măşti pentru sudură, fir de azbest, carton azbest, deşeuri cu azbest. - în construcţii: pereţi cu azbest, acoperişuri cu azbest, materiale de izolaţie termică, deşeuri cu conţinut de azbest. Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti, la solicitarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului a actualizat inventarul privind azbestul în Municipiul Bucureşti la data de 31.12.2010. Conform raportǎrilor agenţilor economici care figurează în baza de date proprie, conform avizelor de mediu la încetarea activităţii sau vânzare, cu obligaţii de mediu privind azbestul , situaţia se prezintă conform tabelului următor: Tabel 8.4.7
În anul 2010 , A.P.M. Ilfov a informat prin adrese Consiliile Locale şi agenţii economici deţinători de produse cu continut de azbest că :
S-au furnizat informaţii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, tuturor solicitanţilor de « mod de gospodărire a deşeurilor cu conţinut de azbest rezultate din constructii şi demolari ». Este necesar ca actele de reglementare ce se referă la gestionarea substanţelor, preparatelor şi deşeurilor din construcţii şi demolări cu conţinut de azbest să informeze beneficiarul înscrisului asupra faptului ca prezenţa azbestului conduce la etichetarea ambalajelor cu inscripţia “atenţie produs periculos , se manipulează numai sub jet de apă. Se depozitează în depozite de deşeuri nepericuloase conforme, dar numai în celula separată” sau în depozite pentru deşeuri periculoase, conforme. Regulamentul 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice – REACH Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European si al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, restrictionarea şi autorizarea substanţelor chimice - REACH este un regulament al Uniunii Europene destinat să asigure un nivel ridicat de protecţie a sănătaţii umane şi a mediului, să gestioneze şi să controleze potenţialul risc pentru sănătatea umană şi mediu datorat utilizării produselor chimice în Uniunea Europeană, având în vedere libera circulaţie a substanţelor ca atare, în amestecuri sau în articole. Prezentul regulament intrat în vigoare la 1 iunie 2007, stabileşte dispoziţii referitoare la substanţe şi preparate. Aceste dispoziţii trebuie să se aplice fabricării, introducerii pe piaţă sau utilizării unor asemenea substanţe ca atare sau în compoziţia preparatelor sau a articolelor, precum şi introducerii pe piaţă a preparatelor. Regulamentul 1907/2006 se bazează pe principiul că este în sarcina fabricanţilor, a importatorilor şi a utilizatorilor din aval să se asigure că fabrică, introduc pe piaţă sau utilizează substanţe care nu au efecte negative asupra sănătăţii umane sau mediului. Dispoziţiile sale se subordonează principiului precauţiei.
În vederea realizării de către România către Comisia Europenă şi Agenţia Europeană de Substanţe Chimice a Raportului Anual referitor la implementarea Regulamentului 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a solicitat în 2010 APM-urilor colectarea datelor aferente anului 2009 de la agenţii economici care importă, produc şi/sau utilizează substanţe chimice ca atare, în amestecuri sau în articole. Informaţiile solicitate se refereau la toate domeniile de activitate în care sunt implicate substanţe chimice vehiculate în cantităţi de cel puţin 1 tonă pe an. Pe raza Municipiului Bucureşti 78 agenţi economici au raportat Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti că au importat, produs şi/sau utilizat substanţe chimice ca atare, în amestecuri sau în articole în cantităţi de cel puţin 1 tonă pe an. 8.5 Mediul şi sănătatea – perspective Anumiţi factori de mediu, cum ar fi expunerea la substanţe poluante prezente în apă, alimente sau atmosferă, sunt factori determinanţi pentru sănătatea oamenilor. Se estimează, de exemplu, că aproape 16% din bolile şi decesele înregistrate în rândul copiilor ar putea fi cauzate de calitatea factorilor de mediu. Oamenii sunt liberi să ia anumite decizii care le vor afecta stilul de viaţă şi sănătatea, însă cu toţii se aşteaptă, în acelaşi timp, ca autorităţile publice să ia măsuri pentru a-i proteja în faţa ameninţărilor pentru sănătate. Rezultatele preliminare ale unui studiu efectuat în Belgia, Finlanda, Franţa,Germania, Italia şi Ţările de Jos, indică faptul că 6 - 12% din sarcina totală a bolii ar putea fi atribuită unor factori de mediu selectaţi, nouă la număr, din care pulberile în suspensie, zgomotul, radonul, şi fumul de tutun conduc detaşat. Din cauza incertitudinilor, rezultatele trebuie interpretate cu precauţie, ca un clasament orientativ al impactului de mediu numai asupra sănătăţii. Diferenţe semnificative ale calităţii mediului în cadrul Europei depind de presiunile legate de diferite aspecte, de exemplu, de urbanizare, poluare şi utilizare a resurselor naturale. Expunerile şi riscurile asociate de sănătate, precum şi beneficiile de reducere a poluării şi de un mediu natural, nu sunt uniform distribuite în cadrul populaţiilor. Studiile arată că, condiţiile precare de mediu afectează în special grupurile vulnerabile.
În practică, şi s-au făcut studii, s-a constatat că:
8.6 Radioactivitatea mediului Radioactivitatea este proprietatea unor elemente chimice de a emite prin dezintegrare spontană radiaţii corpusculare şi/sau electromagnetice. Aceasta este un fenomen natural ce se manifestă în mediu. Radioactivitatea naturală este determinată de substanţele radioactive (radionuclizi) de origine terestră (precum U-238, U-235, Th-232, Ac-228 etc.), la care se adaugă substanţele radioactive de origine cosmogenă (H-3, Be-7, C-14 etc) şi radiaţia cosmică. Substanţele radioactive de origine terestră există în natură din cele mai vechi timpuri, iar abundenţa lor este dependentă de conformaţia geologică a diferitelor zone, variind de la un loc la altul. Componenta extraterestră a radioactivităţii naturale este constituită din radiaţiile de origine cosmică provenite din spaţiul cosmic şi de la Soare. Substanţele radioactive de origine cosmogenă se formează în straturile înalte ale atmosferei, prin interacţia radiaţiei cosmice cu elemente stabile. Toate radiaţiile ionizante, de origine terestră sau cosmică, constituie fondul natural de radiaţii care acţionează asupra organismelor vii. Alături de radionuclizii naturali se găsesc radionuclizii artificiali care au pătruns în mediu pe diferite căi: intenţionat, în urma testelor nucleare şi prin deversări de la diverse instalaţii nucleare (centrale nuclear-electrice, reactoare de cercetare, etc.) şi accidental, în urma unor defecţiuni la instalaţiile nucleare (ex. accidentul nuclear de la Cernobîl). 8.6.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului. Coordonarea ştiinţifică, tehnică şi metodologică a RNSRM este asigurată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate (LR) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Analizele efectuate pentru factorii de mediu monitorizaţi (aer, prin aerosoli, depuneri atmosferice umede şi uscate, ape, prin ape de suprafaţă, freatice şi potabile, sol, necultivat şi cultivat, vegetaţie spontană şi cultivată) sunt realizate de Staţiile de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM), laboratoare aflate în structura organizatorică şi administrativă a Agenţiilor judeţene pentru Protecţia Mediului, precum şi de staţiile automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbită în aer. Obiectivele activităţii de monitorizare a radioactivităţii mediului sunt: • detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică ale nivelurilor de radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional; • notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţie de urgenţă radiologică şi susţinerea cu date din teren a deciziilor de implementare a măsurilor de protecţie în timp real; • controlul funcţionării surselor de poluare radioactivă cu impact asupra mediului în acord cu cerinţele legale şi limitele autorizate la nivel naţional; • evaluarea dozelor încasate de populaţie ca urmare a expunerii suplimentare la radiaţii datorate practicilor sau accidentelor radiologice; • urmărirea continuă a nivelurilor de radioactivitate naturală, importante în evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică; • furnizarea de informaţii către public. În situaţii de rutină frecvenţa raportărilor este zilnică, iar în situaţii de urgenţă schimbul de date se realizează orar.
• activitaţii beta globale a probelor de: - aer - depuneri atmosferice - ape
- vegetaţie - sol
• măsurarea debitului dozei gamma absorbite în aer în situaţii normale şi de urgenţă radiologică şi transmiterea acestor date către Serviciul Laborator Radioactivitate (Direcţia Laboratoare Naţionale de Referinţă – ANPM ) care este coordonatorul din punct de vedere tehnic şi ştiinţific al Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (R.N.S.R.M.). Activitatea staţiei se desfăşoară conform OM 1978/2010, care cuprinde procedurile de lucru la Staţiile de Supraveghere a Radioactiviţii Mediului în situaţii normale şi în situaţii de urgenţă radiologică şi în baza Normativelor de dotare şi a specificaţiilor tehnice pentru echipamente stabilite de Serviciul Laborator Radioactivitate-Direcţia Laboratoare Naţionale de Referinţă – ANPM, în conformitate cu ROF-ANPM în vigoare. Fluxul de date atât în situaţii normale, cât şi în situaţii de urgenţă, este asigurat de către SSRM Bucureşti prin raportări zilnice, lunare şi anuale către LRM-ANPM, datele fiind introduse în Baza Naţională de date de radioactivitate a mediului din România, ce este conectată la sistemul informaţional al Uniunii Europene, realizându-se un transfer bidirecţional de date între România şi reţelele de supraveghere din UE, pe platfoma EURDEP (European Data Exchange Platform). Analizele de radioactivitate efectuate asupra probelor de mediu prelevate în cadrul Programului standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu, pe parcursul anului 2010, nu au indicat depăşiri ale limitelor operaţionale de avertizare/alarmare ale factorilor de mediu urmăriţi. De asemenea, la nivelul anului 2010 nu s-au înregistrat evenimente de contaminare radioactivă a mediului (conform valorilor de avertizare stabilite prin OM 338/ 2002). În anul 2010, staţia de monitorizare a radioactivităţii aerului aferentă APM Ilfov nu a funcţionat ea fiind introdusă într-un program experimental de transmitere a datelor. Numărul total al analizelor beta globale efectuate în anul 2010 în cadrul SSRM Bucureşti a fost de 5582. Probele prelevate de către SSRM Bucureşti sunt retransmise către ANPM pentru analizele gama spectrometrice. 8.6.3. Radioactivitatea aerului Aerosoli atmosferici Prelevarea aerosolilor atmosferici se realizează în cadrul programului de lucru specific Staţiei de Suprevegere a Radioactivităţii Bucureşti, cu un program de lucru standard de 24 h efectuând 4 aspitaţii: 02 – 07, 08 – 13, 14 – 19 şi 20 – 01. Probele de aerosoli atmosferici sunt prelevate prin aspirare, timp de 5 ore, prin filtre, care apoi sunt analizate beta global. Filtrele prelevate sunt analizate beta global după 3 minute de la încetarea aspiraţiei, determinându-se activitatea beta globală imediată a aerosolilor. Măsurarea are ca scop detectarea imediată a oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii mediului. Filtrele sunt apoi remăsurate după 20 ore, determinându-se nivelul radioactivităţii naturale a descendenţilor radonului şi toronului – gaze radioactive inerte (datorate emanaţiilor de scoarţa terestră în mod natural). Ultima remăsurare a filtrelor se face după 5 zile de la prelevare, determinând-se nivelul global al radioactivităţii artificiale a mediului. Influenţa variaţiilor diurne asupra activităţii beta globale a aerosolilor atmosferici aspiraţi la SSRM Bucureşti se poate observa în Tabelul 8.6.3.1 şi figurile nr. 8.6.3.1 – 8.6.3.4 Tabel 8.6.3.1 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale imediate (Bq/m3). Aspiraţii de zi aspiraţia 08: 00 - 13:00
Aspiraţii de noapte aspiraţia 20: 00 - 01:00
aspiraţia 14: 00 - 19:00
aspiraţia 02: 00 - 07:00
figura 8.6.3.1 
figura 8.6.3.2 
figura 8.6.3.3 
figura 8.6.3.4 
Valorile din figurile anterioare reprezintă media lunară a rezultalelor analizelor beta globale obţinute zilnic de SSRM Bucureşti, pentru fiecare interval de aspitaţie. Valorile înregistrate în cursul nopţii sunt mai ridicate decât cele din cursul zilei (maxima obţinâdu-se în intervalul de aspiraţie 02 - 07), datorită condiţiilor reduse de difuzie în atmosferă. Debitul dozei gama în aer Debitul dozei gama absorbită în aer este înregistrat din oră în oră, efectuându-se medii zilnice pe durata programului de lucru (24h). Valorile prezentate în figura nr. 8.6.3.5 au fost obţinute prin medierea valorilor orare înregistrate în anul 2010, având la dispoziţie un număr total de 7296 valori de debit de doză. Eroarea asociată acestei analize este sub 15%. Tabel 8.6.3.2 Debitul dozei gamma externe (μGy/h).
figura nr. 8.6.3.5 
Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii Probele de depuneri atmosferice se obţin prin prelevarea zilnică, de pe o suprafaţă de 0,3 m2, a pulberilor sedimentabile şi a precipitaţiilor atmosferice. După prelevare şi pregătire, probele de depuneri totale sunt măsurate pentru determinarea activităţii beta globale imediate şi după 5 zile de la prelevare. Variaţia radioactivităţii beta globale pentru probele de depuneri atmosferice umede şi uscate, pentru SSRM Bucureşti în anul 2010, este prezentată în Tabelul 8.6.3.3 şi figura nr.8.6.3.6 Tabel 8.6.3.3 Depuneri atmosferice, activităţi beta globale imediate (Bq/m2/zi).
Figura 8.6.3.6 
Probele de precipitaţii se obţin prin colectarea tuturor tipurilor de precipitaţii, de câte ori se înregistrează de-a lungul fiecărei luni. După colectare şi pregătire, probele sunt retransmise pentru analiza beta spectrometrică către ANPM. Yüklə 4,18 Mb. Dostları ilə paylaş:
|