Raport săPTĂMÂnal sistem bancar, 19 – 25 ianuarie 2015

21 ianuarie 2015, hotnews.ro: Dosarul "Francul elvetian". Concluzia primei intalniri a familiei Ionescu cu bancherii si parlamentarii: o mare coada de peste

Familia Ionescu s-a dus intr-o zi la banca sa ia un imprumut de 50.000 de lei ca sa-si ia o casa. N-avea economii, dar a auzit ca se poate. Banca i-a spus ca nu se incadreaza la un imprumut atat de mare in lei, dar se califica pentru unul in franci elvetieni. Domnul Ionescu a spus ca intrucat casa aia e cel mai important lucru pentru ei, va lua credit in chf. Doamna Ionescu a semnat si ea. Francul insa a a explodat, iar familia Ionescu a facut scandal, solicitand ca membrii Comisiei de buget Finante din Camera Deputatilor sa se vada cu reprezentantii celorlalti actori in scandalul aprecierii puternice a francului si sa faca ceva. Trebuie ajutati cumva! Intalnirea s-a terminat insa in coada de peste. Aparent, bancherii nu agreeaza propunerile venite din partea Ionestilor, reprezentantii BNR nu vor sa auda despre conversia creditelor din franci in lei decat la cursul de la data conversiei. Ionescu vrea ca si bancile sa isi asume pierderi, nu doar el. Ministerul Finantelor a fost impaciuitor, dand dreptate ambelor tabere, stiind ca pana in toamna, cand probabil ca se va gasi o solutie, ministrul actual s-ar putea schimba. In final, totul s-a rezolvat: dialogul trebuie sa continue. Care au fost propunerile partilor, care au fost argumentele lor si pe ce scenarii se lucreaza?

Mai intai o chestiune care tine mai degraba de atmosfera. "Dom`ne, imi spune un important membru din Comisie. Vedeti jacheta asta de pe mine? Daca eu am dat ieri 100 de lei pe ea si azi vanzatorul o ieftineste la 50 de lei, ce fac, ma duc sa-i cer diferenta de bani?". Sa revenim
Propunerile consumatorilor si ai reprezentantilor acestora: Conversia creditului in lei, la cursul din ziua acordarii imprumutului

Consumatorii vor conversia creditelor din franci in lei, la cursul din ziua acordarii creditelor +20%. Pe romaneste, un client care a luat un imprumut in chf in ianuarie 2007, cand cursul era de 2.2 lei/chf, sa poata sa isi converteasca creditul la un curs de 2.52 lei/chf.

Argumente: Bancile si asa si-au luat destui bani, nu e corect ca doar consumatorul sa piarda. Exista sentinte care confirma validitatea punctului nostru de vedere. Ne-am dus la banca sa luam 5000 de lei imprumut si banca ne-a zis ca mai bine sa luam franci, ca obtinem mai mult. Cum sa nu avem incredere in ele? Bancile au inselat clientii atunci cand au prezentat ofertele lor, fara sa le comunice cu exactitate riscurile la care se expun. Clientii s-au dus sa ia un imprumut in lei, iar cei din banci le-au spu ca la veniturile lor se califica la mai multi bani daca iau creditul in franci, abuzand de lipsa cunostintelor financiare ale omului de rand. Bancile au facut enorm de multi bani pana acum, iar cineva trebie sa plateasca pentru lipsa lor de etica.

Contra-argumente: Bancile au fost in 2014 pe pierdere si nu au de unde acoperi costuri suplimentare. Facem conversia , dar la cursul zilei. De fapt, facem in fiecare zi conversii.Daca vom fi obligati, am putea transfera costurile asupra celorlalti clienti. Bancherii se intreaba daca cursul francului se deprecia in fata euro, ar mai fi facut consumatorii aceleasi presiuni? BNR nu vrea sa auda de o asemenea solutie, spunand ca orice alt curs inafara celui din ziua in care are loc trazactia (conversia) este o infractiune la legea contabilitatii "Sunt total de acord ca trebuie sa ne gandim cine plateste la sfarsitul zilei, dar sa ne gandim si la deponenti. Trebuie sa ne asiguram ca costurile nu se vor transfera catre deponenti sau printr-o scumpire a creditelor viitoare. Suntem de acord cu conversia, dar nu la cursul istoric", spune seful Patronatelor Bancare, Steven van Groningen.

Solutia bancilor: Discutii individuale. Vrem sa ajutam, dar sa nu facem o judecata emotionala acolo unde nu exista

Argumente: Discutam de un numar redus de imprumutati fata de totalul celor care au luat credite. Nu toti imprumutatii in franci sunt in imposibilitatea de a rambursa ratele. Daca bancile isi vor vedea veniturile in scadere, vor transfera costurile asupra deponentilor (reduceri ale bonificatiilor la dobanzi) si asupra viitoarelor imprumuturi (cresteri de dobanda) ca sa-si acopere paguba. Si asa bancule au fost in 2014 pe pierdere uriasa.

Contra-argumente: Bancile doar "se fac" ca ajuta clientii. In realitate continua sa ii prosteasca si sa-i ingenuncheze si mai tare pe termen mediu si lung, spun consumatorii. Nu raspund la emailuri, comunica greoi si nu sunt in genere un partener de dialog. Spun "nu se poate!" si gata, sunt de parere consumatorii.

Solutia Finantelor: Discutii si legi care sa ii sprijine pe cei cu probleme. Acestea ar putea aparea doar in a doua jumatate a anului

"Dorim sa simplificam rescadentarea creditelor si sa crestem venitul brut care asigura eligibilitatea participarii de la 2200 lei la 3000 de lei, ceea ce sporeste numarul posibililor beneficiari la maximum 1050 persoane respectiv un plus de 200.000 persoane. Sprijinirea mai consistenta a debitorilor care se califica pentru aceasta schema in sensul cresterii mai accentuate a veniturilor disponibile prin cresterea deducerilor speciale pentru credit de la 900 de leila 1500 de lei -echivalent cu maximum 240 reducere a impozitului pe venit", a spus miercuri ministrul Valcov.

Nu ne opunem la o conversie la un curs din momentul acordarii creditului + 20%, a precizat el, dar cu conditia sa fie si bancile de acord. Ceea ce, as adauga eu, n-o sa vedem prea curand.

"Dorim acordarea creditului fiscal din luna imediat urmatoare a rescadentarii (comparativ cu o decalare de 2 ani in varianta anterioara). Daca proiectul nostru va fi aprobat, este posibil sa se aplice toate aceste modificari de la 1 martie", a mai spus Valcov. Nu se va intampla.
Problema ramane una de morala si etica

Intrebarea fundamentala este daca trebuie neaparat ca familia Ionescu sa fie proprietar de apartament, daca nu se califica la un credit in lei? "Faptul ca o persoana nu se califica la un imprumut de la banca in moneda in care ia salariul, dar i se propun subterfugii prin care sa ia creditul mi se pare imorala din partea bancii. Asemenea persoane ar trebui sa se obisnuiasca cu gandul ca nu e nevoie sa fim o tara de proprietare", spune un profesor de economie de la ASE. "O serie de constatari sunt clare.Am inteles care este rolul BNR si cat de mult se implica sau NU se implica. Am inteles rolul ARB si a Patronatului bancar, ca si parerile consumatorilor. Lipseste cooperarea si colaborarea REALA intre parti. Fiecare se situeaza pe o pozitie din care sa aiba dreptate. Rog BNR sa fie mai activa in a promova dialogul intre banci si cetateni. Alaturi de Dv trebuie sa luati si Asociatia Romana a Bancilo. Pana o lege care sa rezolve problema va apare,a vor trece cateva luni", spune Eugen Nicolaescu, un important membru al comisiei.

Discutiile se vor relua in februarie, cand vor fi analizate progresele facute.
Din punctul nostru de vedere, e nevoie de un refresh al regulilor BNR, de un alt refresh al normelor interne ale bancilor (de fapt un copy-paste al normelor bancilor-mama) si de o orbita mai rationala pe care consumatorii sa se plaseze. Pur si simplu e nevoie ca fiecare parte sa inteleaga argumentele celeilalte parti, ceea ce miercuri nu s-a intamplat.
22 ianuarie 2015, zf.ro: Sănătatea băncilor este un element central al soluţiilor Croaţiei şi Poloniei la problema datornicilor în franci elveţieni

Guvernul Croaţiei va lua în considerare convertirea creditelor denominate în franci elveţieni în împrumuturi în kuna, moneda locală, pentru a rezolva problemele create debitorilor de aprecierea meteorică a francului, în timp ce guvernul Poloniei a propus băncilor să raporteze creditele ipotecare în franci la dobânzile negative din Elveţia

„Vom lua în considerare posi­bi­li­tatea conversiei creditelor în kuna pen­tru a vedea dacă poate funcţiona. Este important ca băncile să rămână pro­­fi­tabile, dar riscurile trebuie îm­părţite”, a declarat premierul croat Zo­ran Milanovic, citat de Thomson Reuters.
În Polonia, guvernatorul băncii centrale, Marek Belka, a respins ideea de a obliga băncile să convertească împrumuturile în valută în zloţi, apreciind că această măsură este „periculoasă" şi "nu foarte prudentă", întrucât băncile ar trebui să suporte pierderi de peste 10 miliarde de zloţi (2,3 miliarde euro).
"Le-am spus clar băncilor, iar acestea au fost de acord, să ia în considerare aplicarea ratelor negative ale dobânzii. Riscul pieţei afectează atât băncile, cât şi clienţii. Clientul acceptă riscul fluctuaţiei schimbului valutar, în timp ce banca îşi asumă riscul modificărilor dobânzilor", a declarat Mateusz Szczurek, ministrul polonez de Finanţe.
În Polonia, cea mai mare economie din Europa de Est, aproximativ jumătate de milion de persoane au datorii în moneda elveţiană. Aprecierea francului face ca ratele să fie mai mari.
Premierul Ewa Kopacz a cerut au­torităţilor de reglementare să verifice în ce măsură contractele de împrumut per­mit introducerea dobânzilor ne­gative.
Belka a explicat că fixarea cursului de schimb la un nivel anterior aprecierii francului ar însemna încălcarea contractelor bancare.
Lideri din opoziţie au cerut guvernului să acţioneze asupra băncilor pentru uşurarea poverii care apasă pe debitori. 2015 este un an electoral.
„La întâlnirea cu guvernul, băncile au luat unanim decizia de a aplica actualele dobânzi negative ale francului elveţian”, a mai spus guvernatorul. Şocul produs pe piaţa valutară de explozia francului elveţian ar putea topi 10-15% din veniturile băncilor elveţiene, dar impactul cel mai puternic va fi simţit de companiile financiare din Europa Centrală şi de Est, în special de băncile din Austria şi Polonia, spun analiştii.
„Cred că unghiul mai interesant al poveştii elveţiene este ce se va întâmpla cu băncile poloneze şi austriece”, a spus Philippe Bodereau, analist al PIMCO.
În Austria, 18% din creditele de retail sunt denominate în franci elveţieni. „Aceasta va cauza presiuni masive într-un sistem bancar care este deja slăbit. Cred că Austria va fi cea la care trebuie să fiu atent în problema francului elveţian”, a explicat Bodereau.
22 ianuarie 2015, mirsanu.ro: Consiliul de Administrație al băncii – mamă din Cipru a respins toate ofertele primite pentru preluarea Bank of Cyprus România. Vânzarea băncii eșuează a doua oară în ultimul an. O decizie finală privind soarta afacerii va fi luată mai târziu de către un grup din care fac parte fostul șef al Deutsche Bank, un miliardar american, un miliardar rus și BERD
Board-ul de directori ai băncii – mamă cipriote au respins toate ofertele primite pentru proiectul Ariadne, care vizează vânzarea ultimelor active ale Bank of Cyprus România, și urmează să ia mai târziu o decizie privind soarta acesteia, potrivit ultimelor informații disponibile pentru jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.

”Cu privire la vânzarea subsidiarei Bank of Cyprus România, perspectiva acesteia a fost lăsată pentru mai târziu, în condițiile în care ofertele nu se merită în acest moment”, a declarat un înalt oficial al băncii, citat de publicația Stockwatch.

Consiliul de Administrație al băncii – mamă din Cipru, condus de bancherul elvețian Josef Ackermann – fostul șef al Deutsche Bank, s-a reunit luni pentru prima oară în acest an și a decis, printre altele, că va cere ca ofertele finale pentru subsidiara sa rusească Uniastrum să fie depuse în luna februarie, afirmă sursa citată.

O altă sursă bine informată din centrul financiar londonez, blogul CostarFinance, afirma săptămâna trecută că firma americană de investiții Sankaty Advisors, parte a gigantului financiar cu capital de risc Bain Capital, ar fi depus împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cea mai bună ofertă pentru Bank of Cyprus România. Sursele citate de CostarFinance susțin că valoarea discountului cerut s-ar fi situat în jurul a 80% față de valoarea nominală a portofoliului de 545 mil. euro, ceea ce s-ar traduce într-un preț de aproximativ 109 mil. euro. Printre cei care au mai înaintat oferte pentru Bank of Cyprus România se mai află Deutsche Bank și Baupost Group, care au licitat împreună, respectiv, HIG și fondul londonez de investiții AnaCap. Jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO a scris, de asemenea, că Deutsche Bank, HIG, APS și AnaCap sunt pe lista investitorilor implicați în procesul de vânzare al activelor Bank of Cyprus, coordonat de către banca de investiții HSBC. Pe partea de consultanță juridică, ciprioții lucrează cu casa de avocatură Reff & Asociații, afiliată rețelei globale de consultanță și audit Deloitte.

Până la această oră, reprezentanții Bank of Cyprus au fost discreți privind derularea vânzării activelor locale, fără să confirme sau să infirme informațiile făcute publice referitoare la tranzacție.

România a intrat recent pe radarul investitorilor cu apetit pentru credite bancare neperformante, vânzarea de către Volksbank România a unui portofoliu de asemenea credite de 500 mil. euro către consorțiul format din Deutsche Bank, AnaCap, HIG și APS fiind cea mai mare, dealtfel prima tranzacție de calibru mare la nivelul pieței de profil. Potențialul pieței românești de active bancare neperformante este cotat că va produce mai multe tranzacții de acest tip, unele estimări indicând o valoare a creditelor toxice de circa 6 mld. euro în topul primelor zece bănci. Numai BCR, liderul pieței, avea la începutul semestrului al doilea din 2014 în bilanț un stoc de 2,9 mld. euro, din care 620 mil. euro au fost vândute în două tranzacții mari. Băncile sunt presate de către BNR să-și curețe bilanțurile de aceste active până în 2016 – 2017.

Cine sunt oamenii care decid ce se întâmplă cu Bank of Cyprus România

Vânzarea Bank of Cyprus România a atras interesul mai multor giganți financiari, în condițiile în care și calitatea portofoliului este cotată mai bine comparativ cu alte active de pe piața locală.

De asemenea, banca – mamă din Cipru a luat în a doua parte a anului trecut măsuri care au întărit profilul de interes pe piețele financiare internaționale. În luna septembrie, a fost operată o majorare de capital de 1 mld. euro, în urma infuziei de capital proaspăt rezultând remodelarea acționariatului Bank of Cyprus, cu efecte ulterioare la nivelul conducerii băncii.

Declanșarea crizei cipriote în 2013 a produs un precedent în lumea bancară, deponenții fiind puși să suporte o parte din pierderile băncilor. Deponenții au devenit acționari în Bank of Cyprus cu 81%, iar statul cipriot care a apelat la un împrumut internațional de urgență pentru a-și salva băncile și economia, a avut ulterior un cuvânt greu de spus în cadrul băncii.

După majorarea de capital de 1 mld. euro, cel mai puternic acționar a devenit investitorul și miliardarul american Wilbur Ross, care împreună cu alți investitori nord – americani, a ajuns la 18% din acțiunile Bank of Cyprus. Deponenții au 47% din bancă, grupul Renova – companie controlată de miliardarul rus Viktor Vekselberg, cu 5,455%, iar BERD s-a implicat la limita participației pentru care optează în mod obișnuit, în jurul a 5%, conform ultimelor informații disponibile pe site-ul băncii.

În acest context, americanul Wilbur Ross, a cărei avere este estimată de Forbes la 2,9 mld. dolari, a devenit vicepreședinte al Consiliului de Administrație al Bank of Cyprus și alături de un fond de hedging Tyrus Capital din Monaco ce deține circa 5% din bancă, precum și de alți investitori au reușit să-l aducă pe fostul șef de la Deutsche Bank, Josef Ackermann, ca președinte al board-ului de directori.

Vicepreședinte al Consiliului de administrație este rusul Vladimir Strzhalkovskiy, cu o diplomă în inginerie și care a ocupat funcții de conducere în companii din energie Inter RAO UES, industrie la Norilsk Nickel, fost adjunct al ministrului pentru dezvoltarea economică și despre care FT spune că este un fost agent KGB.

Membri executivi ai boardului sunt John Hourican, CEO al Bank of Cyprus, venit în 2013 din poziția de șef al investment banking-ului din RBS, și cipriotul Christodoulos Patsalides, care are pe CV șapte ani în cadrul băncii centrale a Ciprului, iar acum este director financiar al Bank of Cyprus.

Din Consiliul de Administrație mai fac parte cinci membri. Arne Bergren reprezintă interesele BERD, iar Maksim Goldman este directorul de proiecte strategice al Renova, firmă a lui Viktor Vekselberg, cotat al treilea cel mai bogat om din Rusia cu o avere de 17,2 mld. dolari.

Michalis Spanos a fost director al Băncii centrale din Cipru, iar Marios Kalochoritis are o carieră de 17 ani în investment banking, administrare de fonduri de hedging și fonduri de investiții, respectiv investiții imobiliare, în timp ce Ioannis Zografakis a lucrat peste 20 de ani pentru Citibank în Grecia, Marea Britanie și SUA.

De ei depinde acum cum va fi organizat în continuare planul de exit al Bank of Cyprus din România, în condițiile în care strategia băncii cipriote este de a-și reduce expunerea pe piețele externe și de a se concentra pe piața de origine.

Vânzarea Bank of Cyprus România a mai eșuat și în prima parte a anului trecut când Banca Transilvania și Raiffeisen erau printre investitorii cei mai interesați de preluarea acestui pachet de active neperformante, potrivit surselor MIRSANU.RO.

În ultimul an, planul de exit local a mers mai departe cu vânzarea unui pachet de 9,9% din Banca Transilvania și participația pe care o dețineau la hotelul de cinci stele JW Marriott din București în cadrul unei tranzacții de 95 mil. euro cu Strabag Austria.
22 ianuarie 2015, mediafax.ro: Buzoianul care a câştigat procesul cu banca: Nu mai suportam să fiu hărţuit, îmi sunau şi vecinii

Ovidiu Olteanu, bărbatul care a câştigat la Tribunalul Buzău procesul intentat băncii de la care în 2007 a contractat un credit de nevoi personale, spune că a apelat la instanţă în 2014 întrucât nu a mai rezistat să fie hărţuit de bancă, ajungându-se în situaţia în care îi erau sunaţi şi vecinii.

În 2007, Ovidiu Olteanu a contractat la Pireus Bank un credit de nevoi personale în valoare de 112.000 de franci elveţieni, scadent în anul 2025.
La momentul la care a luat creditul, buzoianul avea venituri destul de mari, fiind proprietarul unei firme, însă a urmat criza economică, veniturile i-au scăzut, iar când valoarea francului a început să crească s-a văzut în incapacitatea de a plăti lunar ratele la bancă.
El spune că în aprilie 2014 a decis să dea în judecată banca, în condiţiile în care era hărţuit continuu, fiind sunat şi pentru întârzieri de câteva zile.
Bărbatul mai spune că angajaţii băncii ajunseseră să îi sune pe vecinii săi, care îl opreau pe scara imobilului şi îi spuneau că va fi evacuat dacă nu îşi va achita ratele la bancă.
”Am contractat creditul în anul 2007 pentru că dobânda era cea mai scăzută şi era valuta cea mai ieftină de pe piaţă. Venind criza, au intervenit problemele si am solicitat băncii să îmi mai scadă din dobândă şi să ne ajute pentru că întotdeauna depuneam banii cu o lună-două înainte, niciodată nu fuseseră nevoiţi să mă sune până atunci. După ce am început să întârzii, au început să mă sune şi să mă hărţuiască, să îmi sune vecinii, prietenii. La un moment dat, le-am zis să vină să îmi pună un banner mare pe poartă că am întârziat o lună. Mă sunau tot timpul. Într-o zi le-am zis că nu pot vorbi pentru că sunt la volan şi atunci au spus că de ce nu vând maşina ca să le plătesc datoria sau să mai pun ceva gaj, că garanţia este prea mică. Atunci am considerat că cel mai bine e sa apelez la justiţie”, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, Ovidiu Olteanu, care la momentul contractării creditului plătea o rată lunară 970 de lei, iar înainte de intentarea procesului ajunsese să achite aproape 3.000 de lei.
Avocata Elena Pavel, care l-a reprezentat în instanţă pe bărbat, spune că mai are cel puţin 20 de astfel de procese înregistrate atât la Tribunalul Buzău, cât şi la Tribunalul Bucureşti.
”Am solicitat îngheţarea cursului franc elveţian - leu la momentul contractării împrumutului. Soluţia instanţei de la Buzău este un al doilea precedent după o decizie dată la Galaţi, care a dispus îngheţarea, stabilizarea cursului la momentul la care s-a luat împrumutul, în cazul de la Buzău 28 martie 2007”, a mai spus avocata.
Ea a precizat că decizia Tribunalului Buzău poate fi un precedent pentru că se bazează pe decizia CJUE în cazul Kasler vs. OTP.

Potrivit acesteia, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene consideră că instanţele naţionale se pot pronunţa asupra naturii abuzive a unei clauze referitoare la mecanismul cursului de schimb dintr-un contract de credit şi că instanţele pot înlocui clauzele lovite de nulitate cu dispoziţii din dreptul naţional, dacă este pusă în pericol desfăşurarea contractului în continuare.

”Din punctul meu de vedere, e o soluţie salutară, toată lumea era în situaţie de pasivitate, nimeni nu a luat nici o decizie, justiţia a deschis într-un fel sau altul calea către anumite soluţii care să fie în avantajul clientului. Noi suntem dispuşi la negocieri, dar să vină cu soluţii să ne favorizeze pentru că dezechilibrul este nesemnificativ. Noi nu suntem inamicii băncilor, băncile i-au agresat pe oameni şi nu le-au dat soluţii Suntem de acord să se plătească un curs mai mare cu 10-15 la sută faţă de momentul contractării, dar să se vină cu soluţii, nu suntem de rea-credinţă. Chiar mi-am sfătuit clienţii să meargă să negocieze, poate obţin ceva”, a adăugat avocata buzoianului.
Angelica Miu, purtător de cuvânt al Tribunalului Buzău, afirmă, la rândul său, că instanţa a admis în parte acţiunea şi a stabilit caracterul abuziv al unei clauze contractuale.
”Tribunalul a admis în parte acţiunea şi a stabilit caracterul abuziv al clauzei contractuale, pe care a modificat-o în parte, în sensul că a stabilizat cursul de schimb franc elveţian - leu pentru calculul tuturor ratelor contractuale la cursul datei contracării creditului, adică martie 2007”, a explicat purtătorul de cuvânt al Tribunalului Buzău.
Decizia a fost luată de Tribunalul Buzău în 16 ianuarie, magistraţii stabilind că fiecare rată datorată de bărbat ar trebui să fie plătită la cursul franc elveţian-leu la data încheierii contractului de credit, începând cu data scadenţei primei rate şi până la finalizarea raporturilor contractuale dintre părţi. Banca mai este obligată să plătească reclamantului 1.500 lei cheltuieli de judecată.
Instanţa a respins însă ca neîntemeiate capetele de cerere privind plata ratelor în moneda naţională şi constatarea caracterului abuziv al clauzei privind comisionul de administrare din contractul de credit.
Decizia Tribunalului Buzău nu este definitivă.
Cursul francului elveţian a atins niveluri record joi, vineri şi luni, ca urmare a eliminării plafonului minim impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro.
Luni, cursul francului a urcat cu 1,1%, la 4,4716 lei, după un avans de 2,2% vineri, la 4,4228 lei, şi de 15,7% joi, când a crescut la 4,3287 lei. În urmă cu o săptămână, BNR a anunţat un curs de 3,7415 lei pentru franc.
22 ianuarie 2015, zf.ro: Marele absent de la Davos ar putea face astăzi istorie

Banca Centrală Europeană pregăteşte achiziţii de obligaţiuni suverane de 50 de miliarde de euro pe lună timp de doi sau trei ani, iar preşedintele BCE Mario Draghi va anunţa astăzi mai multe detalii despre replica instituţiei sale la programul de printare de bani pentru cumpărare de active aplicat după criză de Fed, au declarat surse apropiate situaţiei.

Informaţiile au stârnit vâlvă în presă şi vin după ce preşedintele Franţei François Hollande a declarat la începutul săptămânii că BCE va anunţa joi un program pentru achiziţia de obligaţiuni guvernamentale emise de statele din zona euro.
Financial Times scrie că oficialii BCE au discutat telefonic despre ideea unui volum fix de obligaţiuni achiziţionate, spun sursele, citate de Financial Times.
Propunerea ar însemna ca BCE să cumpere cel puţin bonduri guvernamentale de minimum 600 de miliarde de euro şi posibil dublu dacă va efectua achiziţii timp de doi ani. Un oficial din ministerul de finanţe italian a declarat că există îngrijorări la Roma că băncile centrale va trebui să-şi asume responsabilitatea pentru propriile achiziţii de obligaţiuni. „Dacă ajustarea cantitativă este făcută fragmentar, nu va fi eficientă şi nu va concorda cu ideea unei Europe unite“, a spus italianul.
Fed a cumpărat titluri de trezorerie de sute de miliarde de dolari după criză pentru a reporni economia americană, cea mai mare din lume. Banii din achiziţii au intrat în sistemul financiar şi de acolo pe pieţe, impulsionând şi creditarea şi bursele.