Raportul de ştiinţific şi tehnic in extenso la contractul nr. 66Cpii / 2007 Faza nr

Raportul de ştiinţific şi tehnic in extenso

la contractul nr. 66CPII / 2007

Faza nr. 1

„Prezentare generală a ştiinţei româneşti – scurtă incursiune retrospectivă.

Stabilirea punctelor principale ale metodologiei studiului prospectiv.”

Cuprins:

1. Obiectivele generale ale proiectului

2. Obiectivele fazei de execuţie nr. 1

3. Rezumatul fazei nr. 1

4. Descrierea ştiinţifică şi tehnică, cu punerea in evidenţă a rezultatelor fazei nr. 1 si gradul de realizare a obiectivelor; (se vor indica rezultatele)

5. Concluzii

6. Bibliografie

7. Anexe

1. Obiectivele generale ale proiectului
Obiectivele generale ale proiectului sunt:

1. Promovarea comunicării şi consolidarea rolului ştiinţei în societate

2.Cresterea vizibilitatii cercetarii romanesti

3. Elaborarea de studii prospective în ştiinţă şi societate

Proiectul de fata propune urmatoarele obiective specifice:

a) atragerea personalitatilor stiintifice si a celor de decizie in stiinta, a publicului larg la un dialog liber si fara prejudecati despre rolul stiintei in societate;

b) stimularea aparitiei de tineri comunicatori de stiinta;

c) revitalizarea traditiei manifestarilor informale dedicate rolului stiintei in societate (locatii istorice: Ateneul Roman, Casa Oamenilor de Stiinta, Casa Universitarior, Casa Monteoru, Casa Capşa ş.a.)

2. Obiectivele fazei de executie nr. 1
Sunt succint redate de activitatile propuse si realizate:
Activitate I.1: Elaborarea Manifestului Ştiinţei – „Pentru a Şti”
Activitate I.2: Organizarea celei de a doua ediţii a F.A.P.T., la Palatul Parlamentului (14 noiembrie 2007) sub auspiciile Agenţiei Naţionale pentru Cercetare şi în colaborare cu Comisiile de resort ale Camerei Deputaţilor şi Senatului
Activitate I.3: Realizarea scenariului pentru filmul „Ştiinţa şi Tehnologia Secolului 21 – Mobilitate şi Stabilitate”

3. Rezumatul fazei nr. 1
S-a întreprins o analiză succintă a istoriografiei ştiinţei din România. Din datele fragmentare existente precum şi dintr-o intercomparare recentă, globală şi pe domenii, s-au evaluat dificultăţile majore ale unei abordări prospective şi s-a avansat un set de principii metodologice pentru realizarea studiilor prospective propuse spre realizare în fazele următoare.

S-a realizat organizarea celei de a doua ediţii a F.A.P.T., la Palatul Parlamentului (14 noiembrie 2007), în cadrul căreia s-a prezentat documentul programatic intitulat „Pentru a Şti”.

S-a conceput şi realizat scenariul pentru filmul „Ştiinţa şi Tehnologia Secolului 21 – Mobilitate şi Stabilitate”, pentru promovarea centrului ROMOB.
În plus faţă de obiectivele planificate, s-au realizat:

- organizarea cafenelei ştiinţifice pe tema „Ştiinţa şi Comunicare” cu participanţii la European Workshop „Boron Analysis and Boron Imaging in Biological Materials for BNCT” la Casa Monteoru, 24 noiembrie 2007.

- publicarea articolului „Un „FAPT” notabil: Ştiinţa, Afacerile şi Politica, reunite la aceeasi masă”, Market Watch, decembrie 2007.

4. Descrierea stiintifica si tehnica, cu punerea in evidenta a rezultatelor fazei nr. 1 si gradul de realizare a obiectivelor; (se vor indica rezultatele)
1. Concluziile studiului ( anexat) „Prezentare generală a ştiinţei româneşti – scurtă incursiune retrospectivă. Stabilirea punctelor principale ale metodologiei studiului prospectiv.”
O încercare de a imagina viitorul ştiinţei – incertă, aproximativă, prin definiţie - este total riscantă în absenţa unei imagini a trecutului său.

E de remarcat că, după ştiinţa autorilor, nu s-a scris o astfel de istorie a ştiinţei româneşti – existând o seamă de încercări pe domenii particulare.

O privire, oricât de sumară, asupra istoriei ştiinţei în România ne oferă posibilitatea să observăm câteva lucruri interesante şi instructive. Astfel:

• 
  există o (fascinantă) perioadă anonimă a producţiei tehnice pe teritoriul României de astăzi, care începe încă din preistorie
  
• 
  „ieşirea din anonimat” are loc înspre jumătatea secolului 15 şi oferă atât elemente tehnice, cât şi elemente de cercetare ştiinţifică
  
• 
  odată cu Principatele Unite apar şi instituţiile academice
  
• 
  sunt abordate toate domeniile de cercetare ştiinţifică
  
• 
  în fiecare domeniu se impun personalităţi la nivel internaţional
  
• 
  cercetarea din România preia imediat după apariţie marile teme de cercetare
  
• 
  cercetătorii/inginerii români se disting prin inventivitate şi capacitate de sinteză
  
• 
  cu excepţii, nu se poate vorbi de Şcoli în cercetare, la nivelul celor din marile centre europene şi americane
  
• 
  cu excepţii, nu se poate vorbi de: continuitate perseverentă în diferitele domenii; mobilitate suficientă în includerea de noi subiecte la toate nivelele de învăţământ şi, la nivel individual, completarea specializării cu cultura generală de specialitate
  

Examinarea istoriei ştiinţei şi tehnicii în România evidenţiază (fără nici o intenţie de protocronism) existenţa unor premiere absolut remarcabile la nivel european şi internaţional. Lucrul este semnificativ având în vedere că istoria instituţiilor legate în orice fel de ştiinţă şi tehnologie este de doar aproximativ 140 de ani iar numărul celor preocupaţi de şi activi în ştiinţă este relativ redus.

Acest lucru l-a determinat pe Henri Coandă să spună, în a doua jumătate a secolului trecut: „Ce noroc ar avea omenirea dacă ar exista multe naţii care să-i fi adus, faţă de numărul de locuitori, atât cât i-a adus naţia română în ultimii 120 de ani” (citat de I.M.Ştefan în „Din tradiţia ştiinţifică şi tehnică românească”)
Situaţia la nivelul anului 2007 este una specială: eforturile de finanţare oferă perspectiva unor rezultate vizibile (fondurile disponibile din surse europene şi naţionale se situează la un nivel aproximativ de 30 Euro pe cap de locuitor), mobilitatea cercetătorilor este asigurată, participarea individuală şi instituţională la proiecte internaţionale/multinaţionale este agreată oficial şi finanţată în consecinţă. Ne aflăm de asemenea într-o conjunctură a evoluţiei ştiinţei potrivită cu profilul general (genetic, mental, psihic, sentimental) al cercetătorului român. Este de asemenea un moment potrivit pentru prospecţie, ca poziţie temporală şi posibilitate de evaluare a tendinţelor ştiinţei şi tehnologiei într-un viitor apropiat şi mediu. Retrospecţia pe care o propunem acoperă cinci perioade istorice şi include un studiu de caz:

1. 
   Preistorie – primele formaţiuni statale: anonimatul
   
2. 
   1450 -1850: precursorii
   
3. 
   1850 -1950: fondatorii
   
4. 
   1950 -1990: luptătorii
   
5. 
   1990 - : tranziţia de fază
   
6. 
   Studiu de caz: IFA
   

Primele două perioade marchează o istorie care începe în Neolitic cu ceramică ilustrată cu motive astronomice, abundenţă de vase de cupru şi bronz şi schelete cu urme clare de trepanaţii şi se încheie cu experienţele de fizică (electricitate) ale lui Samuilă Damian în Statele Unite (Charleston), sprijinit de Benjamin Franklin. Perioada fondatorilor este ilustrată de creare primelor mari instituţii academice şi a primelor adevărate institute de cercetare, precum şi de apariţia şi impunerea primelor mari personalităţi ştiinţifice. Perioada 1950-1990 este cea a luptei pentru supravieţuire intelectuală în condiţiile unei copleşitoare intervenţii a politicului care decide atât temele de cercetare, cât şi, uneori, rezultatele aşteptate. Anii 1990 reprezintă în sine un studiu de caz: din nou elementul politic este determinant dar, reflectând de data aceasta un început de normalitate, el îşi găseşte rezolvarea printr-o autoogranizare care ar fi fost imposibiulă în perioada precedentă. Situaţia Paltformei Măgurele, concentrarea cea mai puternică de activitate ştiinţifică din ţară, este prezentată ca un bun subiect de discuţie a unei game largi de factori esenţiali pentru evoluţia ştiinţei, de la importanţa stabilităţii şi continuităţii administrative, până la modalităţile de selecţie a temelor de cercetare şi partenerilor interni şi internaţionali.

Prezentarea este completată de o trecere în revistă a modului de organizare a studiilor prospective care urmează logic retrospecţiei.

2. Mesajul Manifestului Ştiinţei – „Pentru a Şti”

Intenţia acestui manifest este de a atrage atenţia tuturor celor care au legătură cu cercetarea ştiinţifică asupra necesităţii inevitabile de a consulta oamenii de ştiinţă în luarea deciziilor majore ale viitorului imediat, în politică şi în domeniul strategiilor economice.

3. A doua ediţie a F.A.P.T.,

FAPT 2 a fost organizată pentru a marca focalizarea actuală, în context european dar şi naţional, pe problemele care privesc implicarea socială a cercetării ştiinţifice în permanantă interacţie cu lumea politicienilor şi cea a oamenilor de afaceri. Interesul trezit de această reuniune este exprimat şi prin atenţia acordată de mass-media: TVR, Realitatea TV, Prima TV, TVR Cultural, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, România Liberă şi Market Watch.

4. Realizarea scenariului pentru filmul „Stiinta si Tehnologia Secolului 21 – Mobilitate si Stabilitate”

Din experienţa colaborărilor IFIN în cadrul unor emisiuni de radio şi televiziune s-a putut observa impactul deosebit pe care îl are imaginea ca vector de comunicare a unui mesaj. Problema mobilităţii oamenilor de ştiinţă, o mobilitate în ambele sensuri, şi spre exterior, dar şi a cercetătorilor străini spre institutele din ţara noastră, este extrem de importantă pentru asigurarea unei atmosfere propice desfăşurării cu succes a activităţii de cercetare. Filmul are drept scop atât prezentarea sugestivă şi accesibilă pentru viitorii „visiting scientists” sosiţi în România, cât şi conştientizarea instituţiilor româneşti de cercetare şi a cercetătorilor privind oportunităţile şi responsabilităţile pe care activarea acestei mobilităţi le implică.

5. Organizarea cafenelei stiintifice pe tema „Stiinta si Comunicare” cu participantii la European Workshop „Boron Analysis and Boron Imaging in Biological Materials for BNCT” la Casa Monteoru, 24 noiembrie 2007.

Organizarea unei CAFENELE A ŞTIINŢELOR este o acţiune pe care prezentul Proiect şi-o propune, cu manifestări periodice. Una dintre locaţiile avute în vedere este Casa Monteoru. Prezenţa la Bucureşti, cu ocazia unui Workshop european, a unui grup extrem de interesant ca structură a reprezentat o bună ocazie de a testa ideea, cu atât mai mult cu cât aceasta a reprezentat şi un bun exerciţiu de comunicare între fizicieni şi reprezentanţii unei profesii, medicina, care se bazează esenţial pe fizică.

5. Concluzii

1. Propunerea unor principii metodologice pentru elaborarea studiiilor prospective viitoare

2. Elaborarea unui document programatic „Pentru a Şti”

3. Organizarea cu succes a reuniunii

4. Realizarea scenariului pentru filmul „Stiinta si Tehnologia Secolului 21 – Mobilitate si Stabilitate”, dedicat promovării centrului ROMOB

5. Organizarea primei cafenele ştiinţifice

6. Bibliografie

1. 
   Ilie Pârvu (coord.), Istoria ştiinţei şi reconstrucţia ei conceptuală, ESE, Bucureşti, 1981.
   
2. 
   Lars Lindberg Christensen, The Hands-On Guide for Science Communicators. A Step-by-Step Approach to Public Outreach, Springer, 2006
   
3. 
   C. P. Snow, The Two Cultures, Cambridge U.P., 1993
   
4. 
   Edit Csajbók, Anna Berhidi, Lívia Vasas, András Schubert, Hirsch-index for countries based on Essential Science Indicators data, in World Flash on Basic Research
   

7. Anexe