Traficul de fiinţe umane (TFU) este o încălcare a drepturilor omului. Fenomenul traficului de ființe umane rămîne prioritar pe agenda Guvernului. Odată cu ratificarea tratatelor internaționale, pe domeniul de referință, Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a contribui la prevenirea și combaterea acestui fenomen. Astfel, a fost creat un cadru legal și instituțional pe domeniu care pe parcursul perioadei de raportare a fost îmbunătățit.
Republica Moldova și-a asumat un șir de obligaţii cu privire la combaterea traficului de ființe umane, semnând și ratificând convenţii internaţionale şi regionale în acest sens. Republica Moldova a creat un cadru legal şi instituţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, iar eforturile sunt coordonate de Comitetul Naţional pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane.
În perioada raportării Guvernul a elaborat un set de prevederi strategice şi acţiuni întărite prin acte normative, menirea cărora era să ghideze şi să producă rezultate de impact cu privire la prevenirea traficului de fiinţe umane, combaterea infracţiunilor de TFU, protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime129.
Consolidarea cadrului legal a avut loc, atât prin introducerea unor modificări, cât şi prin adoptarea unor acte legislative și normative noi130, care prezintă un interes sporit pentru activitatea comunităţii antitrafic. Importante sunt eforturile depuse în ceea ce vizează includerea victimelor TFU în lista beneficiarilor la acordarea înlesnirilor la eliberarea actelor de identitate, aprobarea Regulamentului de activitate a echipelor multidisciplinare teritoriale din cadrul Sistemului naţional de referire, aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la organizarea și funcționarea Serviciului de asistență și protecție a victimelor traficului de ființe umane și a standardelor minime de calitate. O nouă reglementare legislativă ce vizează sistemul de reabilitare a victimelor infracțiunilor, printre care se regăsesc inclusiv și victimele TFU reprezintă Legea nr. 137 din 29.07.2016 cu privire la reabilitarea victimelor infracţiunilor, care are drept scop asigurarea unor condiţii minime de reabilitare a victimelor infracţiunilor, precum şi pentru protecţia şi asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale acestora. Reabilitarea victimelor infracţiunilor, precum şi a drepturilor acestora, se realizează prin punerea la dispoziţie a unor servicii de suport după cum urmează: consiliere informaţională a victimelor infracţiunilor cu privire la drepturile sale şi serviciile de care pot beneficia; consiliere psihologică; asistenţă juridică garantată de stat; compensare financiară de către stat a prejudiciului cauzat prin infracţiune.
Mecanismul instituțional în domeniu a fost fortificat în perioada de raportare prin instituirea Secretariatului Permanent care asigură activitatea organizatorică a Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane, totodată realizînd și coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, monitorizarea gradului de realizare a prevederilor legislaţiei și politicilor din domeniu.
În conformitate cu art. 165 din Codului penal al Republicii Moldova, traficul de ființe umane se pedepsește cu închisoarea de la 6 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu o amendă în mărime de la 3000 la 10000 de unități convenționale, cu privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
Cu referire la activitățile de prevenire a TFU prin parteneriatele create de Guvern, societatea civilă şi partenerii de dezvoltare au fost realizate anual campanii informaționale la nivel național și local. Datorită acestui fapt, a fost posibilă o acoperire mai largă a numărului de persoane informate şi sensibilizate, ținînd cont și de implicarea diferitor grupuri țintă ale populației – copii, tineri, adulți. De asemenea, prin intermediul Sistemului naţional de referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale TFU (SNR), au continuat acţiunile de prevenire pro-activă, prin asistenţa potenţialelor victime – persoane deosebit de vulnerabile care pot deveni victime ale TFU131.
În perioada de raportare, în platforma SNR au continuat instruirile echipelor multidisciplinare, precum și a profesioniștilor din alte domenii: Serviciul vamal; Reprezentanți ai corpului diplomatic (consuli); Poliția de frontieră; Mediatori Comunitari; Medici; Parajuriști ; Avocați; ANOFM/ATOFM. Scopul major al acestora a constat nu doar în familiarizarea specialiștilor cu prevederile legislației internaționale și naționale, precum și în abilitarea acestora pentru colaborarea în procesul de identificare și asistență a victimelor și potențialelor victime TFU.
Vizavi de starea de fapt a condamnărilor în domeniul traficului de fiinţe umane, pe perioada de raportare relevăm că în instituţiile penitenciare din Moldova, în prezent îşi execută pedeapsa cu închisoarea pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art.165 CP (traficul de fiinţe umane) - 139 persoane şi 206 CP(traficul de copii) – 51 persoane.(tabelul 3)
În cadrul SNR, s-a asigurat în continuare asistența si protecția victimelor și potențialelor victimele ale traficului de ființe umane la servicii de calitate. Astfel, în perioada 2013-2017 au fost asistate 6124 persoane din care 569 victime ale TFU și 5555 potențiale victime ale TFU.
De asemenea, în parteneriat cu Organizația Internațională pentru Migrație din Moldova, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a efectuat proceduri de repatriere a 314 persoane, din care 95 victime ale TFU, 54 persoane în dificultate și 165 minori neînsoțiți.
În domeniul prevenirii și combaterii TFU autoritățile cu atribuțiile în domeniu au propus modificări în plan legislativ la legea cadru din domeniu, din perspectiva îmbunătățirii procesului de cooperare în implementarea activităților de prevenire și combatere a fenomenului, mecanismului de referire și asistență a victimelor. Până la momentul de faţă, comunitatea antitrafic a acumulat o experienţă enormă pe domeniul de referinţă, inclusiv prin elaborarea Planurilor de acţiuni în acest domeniu, astfel vorbim de 6 Planuri de acţiuni elaborate şi realizate de către Guvernul RM pentru perioadele: 2001, 2005 – 2006, 2008 – 2009, 2010 – 2011, 2012 – 2013 şi 2014 – 2016. În vederea asigurării şi eficientizării resurselor umane şi financiare, mecanismului instituțional din domeniu, de monitorizare şi analiză a fost în premieră aprobat un document de politică publică – Strategia naţională de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2018-2023 și a Planului de acţiuni privind realizarea Strategiei pentru anii 2018-2020132.
Menționăm și eforturile depuse în domeniul cooperării internaționale, atît în ceea ce privește cooperarea organelor de drept și celor de ordine publică, făcînd posibilă instruirea echipelor comune de investigații, cît și abordarea traficului de ființe umane drept prioritate pe agenda internațională.133
La momentul actual, în Republica Moldova lipseşte o interpretare oficială – legislativă sau judiciară a noţiunii de „prostituţie”. Nu există niciun act normativ şi nicio hotărâre explicativă a Plenului Curţii Supreme de Justiţie în care să fie definită noţiunea analizată.
Reieșind din abordarea prohibiţionistă a fenomenului prostituției cadrul legal conține prevederi pentru sancționarea acțiunilor respective prin reflectarea acestora în infracțiunile conexe fenomenului: articolul 1351 Infracţiuni împotriva umanităţii; articolul 165 Traficul de fiinţe umane; articolul 206 Traficul de copii; articolul 208 Atragerea minorilor la activitate criminală sau determinarea lor la săvîrşirea unor fapte imorale; Pornografia infantilă 2081; 2082 Recurgerea la prostituţia practicată de un copil al CP. Totodată în articolul 220 CP legiuitorul a prevăzut în calitate de infracțiune îndemnul sau determinarea la prostituţie ori înlesnirea practicării prostituţiei, ori tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către o altă persoană, dacă fapta nu întruneşte elementele traficului de fiinţe umane, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 650 la 1350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 10 ani.
De asemenea reglementarea practicării prostituției ca faptă cu grad de pericol social mai redus se regăsește în articolul 89 al Codului contravenţional și se pedepsește cu o amendă de la 24 la 36 unităţi convenţionale. Accentuăm asupra faptului că nu sunt pasibili de răspundere persoanele, care se folosesc de serviciile prestate de către lucrătoarele sexului comercial. Adițional la cele menționate remarcăm că activitatea de producere, comercializare, difuzare sau păstrare a produselor pornografice este prevăzută în Codul contravenţional (art.90) și se sancționează în formă de amendă de la 24 la 30 unităţi convenţionale, aplicată persoanei fizice ori amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.
92. În cazul infracțiunii privind raportul sexual săvîrşit prin constrîngere fizică sau psihică a persoanei sau profitînd de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa, articolul 171.Violul al Codului Penal prevede pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 20 ani sau detenție pe viață.
Totodată, reiterăm faptul că pînă în anul 2014, la investigarea infracțiunilor de natură sexuală procurorii se ghidau de Instrucțiunile metodice adoptate în anul 2008, care au fost abrogate în decembrie 2014. În 2016 a fost anunţată finalizarea elaborării Liniilor directoare de investigare a infracțiunilor privind viața sexuală în conformitate cu principiile bazate pe drepturile omului. Liniile directoare au fost concepute în calitate de recomandări metodologice de uz intern pentru procurori, respectiv nu au fost publicate şi nu sunt disponibile nici judecătorilor şi nici ofiţerilor de urmărire penală, care au competenţa de exercitare a urmăririi penale a acestei categorii de infracţiuni.
În vederea monitorizării activității agențiilor private de plasare în cîmpul muncii peste hotare a fost elaborat și înaintat Parlamentului spre aprobare proiectul de lege cu privire la promovarea ocupării forței de muncă care va conține noi prevederi referitoare la agențiile private. În acest sens, un capitol din proiectul de lege va include reglementări, inclusiv cu referire la: monitorizarea activității agențiilor private; excluderea parțială a interdicției de a percepe plăți, astfel Guvernul va putea stabili o listă de servicii care vor fi prestate contra plată de către agențiile private.
În contextul de monitorizare a aspectelor migraționale și a impactului acestui fenomen a fost aprobată Hotărîrea Guvernului nr. 634 din 24.08.2012 cu privire la aprobarea Listei indicatorilor şi a Şablonului Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova prin intermediul căruia au fost delegate atribuții Biroului migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne privind producerea şi actualizarea anuală a indicatorilor Profilului Migraţional Extins și elaborarea, o dată la trei ani, a Raportului analitic în baza Listei indicatorilor şi a Şablonului Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova, iar începînd cu anul 2016, elaborarea anuală a Compendiul Statistic al Profilului Migrațional Extins. În acest sent menționăm următoarele rapoartele elaborate recent, după cum urmează: Raportul analitic „Profilul Migrațional Extins al Republicii Moldova pentru anii 2010-2015 134” precum și Compediul Statistic al Profilului Migrațional Extins al Republicii Moldova pentru anii 2014-2016 135.
Articolul 7.
Legea supremă a țării stipulează drepturi egale pentru toţi cetăţenii la vot indiferent de criteriul de sex. Totodată, conform Codului electoral nr. 1381 din 21.11.1997 voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, iar statul garantează exprimarea voinţei libere a cetăţenilor prin apărarea principiilor democratice şi a normelor dreptului electoral.
În perioada de raportare au fost operate modificări legislative care au contribuit la responsabililizarea partidelor politice cu privire la implementarea principiului egalității între femei și bărbați, astfel atît în Legea nr.5-XVI din 09.02.2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi cît și în Legea 294 din 21.12.2017 privind partidele politice prevăd obligații pentru Partidele politice să contribuie la asigurarea egalităţii de drepturi şi de şanse între membrii săi femei şi bărbaţi, respectînd o cotă minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe la:
a)asigurarea reprezentării în organele de conducere;
b) reprezentarea femeilor şi bărbaţilor în listele de candidaţi fără discriminare după criteriul de sex.
În cadrul alegerilor în Parlamentul Republicii Moldova din anul 2014 la votare au participat 1649402 de alegători, dintre care 54% au fost femei, iar 46% - bărbați . Astfel, femeile participă în mod activ la votare, statistica votării pe genuri reflectînd aproximativ aceeași proporție a femeilor și bărbaților din numărul total al populației de vîrstă majoră.
Cît privește participarea electoratului la alegerile locale generale din anul 2015, atît în turul I de scrutin cît și în cadrul celui de-al II-lea, au participat 2269305 de alegători. Menționăm înregistrarea unei prezențe mai active a femeilor, ponderea acestora constituind 54%, iar cea a bărbaților 46%.
Aceeași situație s-a atestat și la alegerile prezidentiale din anul 2016, unde ponderea femeilor (53%) a prevalat ponderea barbaților (47%), unde atît în turul I, precum și în turul II au participat 3046769 de alegători. 136
În cadrul Programului comun UN Women și UNDP „Femeile în Politică”, prin intermediul Platformei pentru Egalitate de Gen, a fost elaborat Raportul de Monitorizare a Respectării Cotei de Gen în Partidele Politice din Republica Moldova. Raportul a fost prezentat în cadrul ”Conferinței de prezentare a studiului regional privind reprezentarea politică a femeilor în țările din parteneriatul estic” organizată în parteneriat cu Consiliul Europei și Parlamentul Republicii Moldova.
Totodată, în anul 2017 Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a realizat studiul ”Barometrul de gen: Cum participă femeile și bărbații în politică și în procesele decizionale?137
Astfel, potrivit studiului, în cadrul partidelor politice – ponderea femeilor în rândul membrilor este de 41,1%, iar a bărbaților – de 58,9%. Potrivit autorilor cercetării, practic, nu există date statistice despre membrii partidelor politice și este posibil ca evidențe în acest sens nici să nu existe138.
De obicei, în calitate de candidați, sunt înaintate persoane care ocupă poziții top în ierarhia profesională. Peste 70 la sută candidați bărbați și peste 80 la sută femei, înainte de a se implica în campania electorală din 2015, ocupau în plan profesional cele mai înalte trei tipuri de poziții profesionale ( funcționarii publici, manageri și specialiști calificați). Totodată, după procesul electoral datele prezintă dezavantaje pentru femei, acestea înregistrînd ponderi mai mici în pozițiile politice alese.
Acest nivel de participare nu corespunde obiectivului de reprezentare a femeilor în proporție de 30% în Parlament, 40% în consiliile locale, 25% în consiliile raionale și în funcție de primar pînă în anul 2015, stabilite în Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (tabelul 1).
Tabelul 1 Ponderea femeilor în organele de luare a deciziilor după indicatori și ani (%)
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
Miniștri femei în cadrul ministerelor
29,4
33,3
6,3
6,3
18,7
25,0
25,0
25,0
25,0
Deputaţi femei în Parlament
20,8
24,8
25,7
19,8
19,8
19,8
18,8
21,8
20,8
Femei în funcții de primar
18,5
22,5
Femei în consiliile locale
28,6
35,2
Femei în consiliile raionale și municipale
17,4
18,4
Sursa:Biroul Național de Statistică
Alegătorii, în pofida suspiciunilor că ar împărtăși mentalități patriarhale, nu pot fi acuzați că ar vota împotriva femeilor. Sexul candidatului nu se regăsește printre considerentele ce le-ar influența decizia de vot. Monitorizările asupra alegerilor locale din perioada 2007-2015 impun concluzia că atunci cînd alegătorul votează o persoană concretă (primar), cunoscînd evident sexul acesteia, pierderile de gen sunt minime. Și, dimpotrivă, cu cît gradul de personalizare a aleșilor scade, iar alegătorul nu cunoaște personal candidații pentru care votează, pierderile de gen cresc. În consecință, cauzele prezenței modeste a genului feminin în politică par a se regăsi în interiorul partidelor și în specificul luptelor politice.
În vederea implicării femeilor în viața politică, în anul 2015 a fost creată Platforma pentru egalitatea de gen - având ca membri organizațiile și indivizii non-guvernamentali, activi în domeniul promovării egalității de gen.
În Republica Moldova nu există femei deținute politic sau femei care în perioada detenției au devenit victime ale abuzului sexual, precum și n-au fost atestate cazuri de discriminare a femeilor pentru participare în activitatea politică.
Articolul 8
Din punct de vedere al drepturilor omului, femeile au drepturi în egală măsură cu bărbații pentru a reprezenta statele la nivel internațional, precum și de a participa la activitățile organizațiilor internaționale. Totodată, modalitatea și posibilitatea beneficierii de aceste șanse depinde de specificul organizațional al structurii internaționale.
Numărul total de femei acreditate în calitate de șefi de misiuni diplomatice și consulare ale Republicii Moldova peste hotare este de 6 (Statul Israel, Consiliul Europei, Republica Italiană, Republica Estonia, Regatul Spaniei, Canada).104 . În cadrul Oficiului Consiliului Europei din Chișinău activează 3 femei, oficiali ai CoE, respectiv pe poziții de șef ad interim al Oficiului , asistentă a șefului Oficiului, precum și un manager de proiecte.
Guvernul Republicii Moldove a desemnat 134 de experți guvernamentali în organele de lucru și comitetele de monitorizare ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei (uneori același expert acoperind mai multe domenii). 57 de poziții sunt acoperite de către femei. Domeniile de expertiză includ pilonii de competență ale CoE: drepturile omului, democrație și statul de drept. Aici se regăsesc sectoare precum cel social, cultural, juridic, educațional, sănătății, tineretului și sportului, migrațional, egalității de gen, al drepturilor copilului, combaterea corupției, spălării banilor și a terorismului, protecția datelor cu caracter personal etc.
Totodată, adițional poziției de ambasador, Reprezentantul permanent al R. Moldova pe lîngă CoE acoperă și funcțiile de Coordonator tematic al politicii informaționale a CoE (TC-INF), vice-președinte al Comitetului Părților (CP) la Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane și membru al Consiliului Director al Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (CD BDCE). La fel, atribuțiile adiționale pe lîngă CoE au fost exercitate și de șeful anterior al misiunii diplomatice de la Strasbourg.
Totodată, în anul 2017 Misiunea R. Moldova de la New York a asistat 10 delegații din capitală. Din acestea, în 4 cazuri șefi sau reprezentanți ai delegațiilor au fost de gen feminin.
În cadrul structurilor CoE, atît în Strasbourg, cît și în oficiile externe ale CoE activează 36 femei, care dețin cetățenia R. Moldova (17 dintre acestea sunr cu contract permanent (CDI/CDD) și 19 cu contract temporar (lunar/
Secretariatul Consiliului Europei promovează egalitatea de șanse, eliminarea oricărei discriminări directe sau indirecte pe motive de origine rasială, etnică sau socială, culoare, naționalitate, dizabilitate, vîrstă, statut marital sau parental, sex sau orientare sexuală și politică, filosofică sau religioasă. Sunt luate măsuri specifice de sensibilizare pentru asigurarea integrării eficiente a tuturor membrilor personalului și respectul în diferențele lor.
Conform raportului ONU privind compoziția Secretariatului organizației din 11 iulie 2017, din Republica Moldova activează 20 de angajați, dintre care 10 femei și 10 bărbați. Judecînd după proporția de reprezentare a femeilor în delegațiile naționale la ONU, sau după nivelul de angajare în sistemul ONU, șansele sunt aproximativ echivalente pentru femei și bărbați139.
