I. DEPISTAREA TUBERCULOZEI LA PERSOANELE HIV INFECTATE
1.1. Organizarea depistării tuberculozei la persoane HIV infectate
Depistarea tuberculozei la persoanele HIV infectate este efectuată de către medicii infecţionişti din cabinetele de boli infecţioase, unde aceşti bolnavi se află la evidenţă, sau de către medicii din domeniul asistenţei medicale primare (AMP) şi instituţiile specializate în acordarea asistenţei medicale pacienţilor cu HIV/SIDA.
Persoanele HIV infectate, la momentul luării la evidenţă de către medicii infecţionişti, sunt informate despre necesitatea adresării la cabinetele de boli infecţioase la locul de trai, sau la lucrătorii AMP, în cazul apariţiei oricăror simptome caracteristice tuberculozei.
La existenţa acuzelor caracteristice tuberculozei, persoanele HIV infectate sunt îndreptate de către medicii infecţionişti la Cabinetul de ftiziopneumologie raional sau municipal. Medicii cabinetelor de ftiziopneumologie vor organiza efectuarea investigaţiilor necesare (examenul microscopic al sputei la BAAR, radiografia cutiei toracice, alte investigaţii).
Dacă pacientul se adresează direct la cabinetul de ftiziopneumologie, fără a se adresa la medicii infecţionişti şi din AMP, medicul ftiziopneumolog va organiza efectuarea întregului set de investigaţii necesare.
La depistarea BAAR în spută, bolnavii vor fi îndreptaţi în secţia de ftiziopneumologie pentru începerea tratamentului antituberculos. Dacă rezultatul examenului microscopic al sputei este negativ, se va efectua radiografia cutiei toracice. Dacă sunt prezente schimbări radiologice în plămâni, tactica de mai departe va depinde de caracterul acestor schimbări. În unele cazuri, când este necesar de efectuat diagnosticul diferenţial cu pneumonia – se va indica tratament cu antibiotice de spectru larg în decurs de două săptămâni în condiţii de staţionar sau ambulatoriu, în instituţii general curative. În cazul lipsei dinamicii clinico-radiologice pozitive, se va efectua examenul microscopic repetat al sputei la BAAR. Tactica de mai departe va fi determinată de către medicul ftiziopneumolog în comun cu medicul infecţionist.
Dacă se administrează tratamentul în legătură cu pneumonia, în cadrul algoritmului diagnostic de suspiciune la TB, se interzice utilizarea preparatelor cu acţiune antituberculoasă: antibiotice din grupul aminoglicozidelor, rifampicina, florchinolone, din motiv că în cazul prezenţei procesului tuberculos asemenea terapie poate favoriza apariţia rapidă a rezistenţei medicamentoase a MBT la preparate, precum şi ar putea îngreuna efectuarea diagnosticului diferenţial.
Examenul radiologic planificat al organelor cutiei toracice pentru persoanele HIV infectate se efectuează o dată pe an în instituţiile medico-sanitare teritoriale, sau mai frecvent la indicaţia medicului infecţionist, ori a medicului de familie.
Din rândul medicilor din Cabinetele de ftiziopneumologie şi a Cabinetelor de boli infecţioase se vor nominaliza persoane responsabile de relaţii dintre cele două servicii.
La Centrul Naţional de Management în Sănătate se menţine bază de date SIMETA despre pacienţii cu TB, inclusiv din rândul persoanelor HIV infectate, cu participarea activă a serviciilor de ftiziopneumologie, a Centrului SIDA, Dispensarul dermato-venerologic republican şi serviciul de boli infecţioase. Evaluarea şi compararea datelor dintre aceste servicii se va efectua trimestrial.
Stabilirea diagnosticului de tuberculoză la persoanele HIV infectate este efectuată de către medicul ftiziopneumolog. Înregistrarea cazului de tuberculoză se face conform cerinţelor Programului Naţional de Control al TB în baza de date SIMETA.
Accesul la informaţia nominală despre persoanele HIV infectate în instituţiile de ftiziopneumologie este disponibil doar pentru medicii şefi ai acestor instituţii şi pentru persoanele responsabile de relaţii cu serviciul de boli infecţioase (HIV/SIDA). Aceste persoane vor semna o declaraţie de confidenţialitate şi nedivulgare a informaţiei.
1.2. Depistarea tuberculozei pulmonare şi extrapulmonare
Examenul radiologic al organelor cutiei toracice (la copii, adolescenţi, adulţi) – la momentul stabilirii diagnosticului de HIV infecţie, daca examenul radiologic precedent a fost efectuat cu 3 luni în urmă ori a fost efectuat mai mult de două săptămâni în urmă şi la moment sunt prezente acuze pulmonare. Ulterior, radiografia cutiei toracice se efectuează o dată pe an.
Radiografia organelor cutiei toracice la persoanele HIV infectate (copii, adolescenţi, adulţi) care s-au adresat la medic pentru prima dată în anul curent, indiferent de motivul adresării, dacă examenul radiologic precedent a fost efectuat mai mult de un an în urmă. Pentru persoanele de peste 16-18 ani poate fi efectuată radiofotografia medicală.
Examenul microscopic al sputei la bacilii acid-alcoolo-rezistenţi (BAAR) la prezenţa tusei de orice durată. În cazul rezultatului microscopic negativ se efectuează radiografia (micro-radiofotografia) organelor cutiei toracice.
Examenul bacteriologic prin metoda culturii, pentru depistarea coinfecţiei TB/HIV şi de asemenea pentru diagnosticul diferenţial al micobacteriozelor (tabelul 1).
Investigarea persoanelor HIV infectate care trăiesc în contact cu bolnavi ce suferă de tuberculoză pulmonară sau extrapulmonară (baciliferi sau fără eliminare de bacterii) – se efectuează de către medicii ftiziopneumologi din cabinetele teritoriale. Setul de investigaţii diagnostice include radiografia organelor cutiei toracice, dacă a fost efectuată cu mai mult de două săptămâni în urmă, analiza generală a sângelui. În cazul existenţei tusei de orice durată se efectuează examenul microscopic al sputei la BAAR, iar dacă rezultatele sunt negative - se va efectua însămânţarea la MBT. La existenţa tusei şi lipsei sputei, se va investiga lavajul bronşic. Alte investigaţii vor fi efectuate la prescripţia medicului în prezenţa indicaţiilor medicale.
Contingent
Scop
Argumentare
Modalitate
Pacienţi cu simptoame clinice şi radiologice incerte, şi rezultate microscopice repetate negative
Diagnosticul diferenţial la pacienţii cu simptoame clinice şi radiologice sugestive pentru tuberculoză cu rezultate negative la examinarea microscopică repetată
Se vor examina numai cazurile complicate din punct de vedere de diagnostic diferenţial
Metoda culturală clasică pe medii solide
Pacienţi cu simptoame clinice caracteristice tuberculozei extrapulmonare
În cazurile tuberculozei extrapulmonare cu scop de diagnosticare şi evaluare a eficacităţii tratamentului
În special diagnosticul TB renale, deoarece rezultatele microscopiei urinei nu confirmă etiologia tuberculoasă a maladiei
Metoda culturală clasică pe medii solide
Copii cu simptoame clinice caracteristice tuberculozei
Depistarea şi diagnosticul diferenţial al tuberculozei la copii
Microscopia sputei deseori dă rezultate negative
Metoda culturală clasică pe medii solide
Pacienţii cu HIV/SIDA, la care sunt prezente simptoame sugestive pentru tuberculoză
Depistarea şi diagnosticul diferenţial al TB la pacienţii cu HIV/SIDA
Aceşti pacienţi frecvent prezintă simptoame clinice şi radiologice incerte, iar microscopia sputei deseori este negativă. Diagnosticul micobacteriozelor*.
Metoda culturală clasică pe medii solide Metoda BACTEC MGIT
Diagnosticul TB la lucrătorii medicali in domeniu
Grupele de risc sporit, la care sunt prezente simptoame sugestive pentru tuberculoză, de ex. lucrătorii de laborator sau medicali
Frecvent boala la aşa pacienţi poate fi provocată de germeni rezistenţi, şi este necesar de testat rezistenţa din start
Metoda culturală clasică pe medii solide
Persoanele care au fost in contact cu bolnavi cu TB MDR
Depistarea şi diagnosticul diferenţial al tuberculozei la persoanele din contact
Pericolul epidemiologic al TB MDR e foarte mare. De acea diagnosticul în aşa cazuri trebuie efectuat prompt
Metoda culturală clasică Metoda BACTEC MGIT
Tabelul 1.
ALGORITM DE EXAMINARE A PACIENŢILOR PRIN METODA CULTURII PENTRU DIAGNOSTICUL TUBERCULOZEI9
La persoanele HIV infectate patologiile oportuniste pot fi provocate şi de micobacteriile nontuberculoase.
Figura 1. Algoritmul de depistare a tuberculozei pulmonare la persoane HIV infectate