Red study Studiul cese privind rolul societății civile în punerea în aplicare a Directivei ue privind energia din surse regenerabile

7.5Înlăturarea barierelor din calea energiei de tip cetățenesc

• 
  O abordare precaută a procedurii de ofertare
  

În urma reformelor recente aplicate cadrelor de sprijinire a ESR, în mai multe țări dintre cele studiate s-au introdus proceduri de ofertare, ca modalitate principală pentru atribuirea tarifelor fixe sau a primelor pentru ER. Pe viitor, numai capacitățile de producție foarte mici vor fi scutite de aplicarea unei proceduri de ofertare. Una dintre sursele acestei tendințe o reprezintă orientările CE privind ajutoarele de stat pentru energie și mediu.
Părțile implicate din toate țările vizitate și-au exprimat preocupările cu privire la procedurile de ofertare complexe și costisitoare, care vor crește totodată cheltuielile de finanțare și vor reduce șansa de a obține un credit, din pricina riscurilor mai mari la efectuarea investiției (nesiguranța cu privire la obținerea sprijinului). Această povară financiară disproporționată pentru proiectele de mici dimensiuni, coroborată cu faptul că micii producători practic nu ar putea livra cantitățile cerute în general în cadrul procedurilor de ofertare, ar exclude în fapt societatea civilă și comunitățile locale din grupul beneficiarilor sprijinului acordat ESR. Tot astfel, s-ar putea distruge concurența pe piețele energiei, întrucât doar câțiva mari producători ar avea capacitatea să participe la aceste proceduri de ofertare.
Procedurile de ofertare îi favorizează pe marii producători, sprijinind o eventuală recentralizare și scoțând producția de ESR din mâinile persoanelor particulare și ale comunităților. Acordarea unui avantaj marilor producători centralizați ar putea conduce la creșterea prețurilor pentru consumatori, din cauză că marile întreprinderi preconizează marje de profit mai ridicate decât cele ale producătorilor de energie de tip cetățenesc. În plus, procedurile de ofertare nu ar putea funcționa acolo unde nu există o piață a energiei. Experiențele împărtășite din unele din țările vizitate (în speță Regatul Unit) sugerează că procedurile de ofertare sporesc de fapt costurile totale și riscurile de întârziere și anulare a proiectelor. Procedura de ofertare – primul sistem de sprijin pentru energia din surse regenerabile în Regatul Unit – a fost abandonată în favoarea unui sistem de cote, care a fost înlocuit ulterior cu FiT pentru proiecte sub 5 MW.
Plafoane flexibile pentru obiectivele în domeniul energiei din surse regenerabile

Mai multe state membre ale UE au introdus mecanisme de încetinire a dezvoltării ESR prin reducerea sau întreruperea sprijinului, de îndată ce și-au atins obiectivele pentru perioada respectivă. Printre statele membre vizitate în cursul studiului, Bulgaria a constituit un exemplu deosebit de elocvent: guvernul a declarat în 2013 că obiectivul național de a atinge 16% ESR până în 2020 a fost atins; din acel moment, operatorii de rețea au folosit acest argument pentru a refuza conectarea la rețea a noilor producători de energie din surse regenerabile. Lituania a plafonat sprijinul public pentru energia electrică din surse regenerabile prin stabilirea unor obiective destul de puțin ambițioase pentru fiecare dintre principalele tehnologii ESR aplicabile. Cu excepția capacității de producție a energiei hidroelectrice, capacitățile preconizate au fost realizate în mai puțin de doi ani.

Necesitatea de a dispune de mai multă predictibilitate privind creșterea sectorului surselor regenerabile și de a gestiona toate costurile economice și sociale aferente poate fi un argument valabil pentru aceste plafoane. Este însă esențial ca plafonarea să nu pună capăt ambiției statelor membre de a realiza tranziția energetică și nici să nu devină o modalitate de a bloca progresele acolo unde acestea ar fi putut și ar fi trebuit să continue.
Înlăturarea obstacolelor legate de conectarea la rețea

Capacitățile de producție reduse, tipice pentru energia de tip cetățenesc, sunt în general conectate la rețeaua de distribuție. Conectarea la rețea, din perspectiva procedurilor administrative, a perioadelor de așteptare sau a costurilor, rămâne o problemă în multe dintre țările studiate. Deși conectarea unui proiect privind ESR la rețea trebuie să fie asigurată conform Directivei privind energia din surse regenerabile, prețurile ridicate practicate adesea de unii operatori stau de fapt în calea exercitării acestui drept. Numărul punctelor de conectare a unui proiect nou este adesea limitat, motiv pentru care producătorii de energie de tip cetățenesc riscă să nu se poată conecta la un preț rezonabil. Microrețelele ar putea reprezenta o cale de ocolire a acestui neajuns și ar constitui chiar soluția corectă din perspectiva cheltuielilor pentru zonele foarte îndepărtate, unde rețeaua este slabă sau lipsește cu totul. Legea „EEG” din Germania oferă un exemplu excelent de bună practică în ce privește conectarea la rețea¹⁹.

Derogare de la comercializarea directă

Comercializarea directă creează o sarcină logistică nouă și semnificativă pentru producătorii de energie de tip cetățenesc, diminuându-le șansele de a obține finanțare pentru proiecte, întrucât este puțin probabil ca o primă fixă să fie percepută de către un creditor ca un flux de venituri de luat în considerare.

7.6Dezvoltarea și coordonarea rețelelor pentru adaptarea la nevoile energiei regenerabile

Sistemele de distribuție existente au fost concepute într-o epocă a producției centralizate de energie și a fluxurilor unidirecționale dinspre marile generatoare de energie de înaltă tensiune către consumatorii din rețeaua de joasă tensiune. Rețelele trebuie adaptate la caracteristicile unei ESR dispersate și fluctuante, precum energia eoliană, solară și maremotrice. Dezvoltarea lor presupune modificări structurale în infrastructură, combinate cu o mai bună coordonare a piețelor energiei electrice cu producția de energie și cu soluții de management pentru exportul sau stocarea energiei excedentare. Coordonarea dintre operatorii sistemului de transport de energie electrică (OST) prin inițiative regionale de coordonare a securității devine tot mai importantă. De exemplu, prin previziuni referitoare la cererea de energie, centrul CORESO este capabil să informeze OST din cinci state membre, în avans, cu privire la surplusurile și deficitele preconizate de electricitate la nivel național și regional, astfel încât aceștia să fie mai în măsură să își gestioneze propriile rețele și să facă față oricăror probleme. Una din modalitățile de a face față intermitenței surselor ESR o reprezintă folosirea de sisteme hibride, care combină o varietate de surse de energie, de dispozitive de stocare și de mecanisme de gestionare a cererii. Dacă sunt gestionate corect, rezultatul ar urma să fie o „rețea inteligentă” „care poate asigura aprovizionarea durabilă, economică și sigură cu electricitate”. Într-una din vizite, echipa CESE a întâlnit un excelent exemplu de astfel de inițiativă: „Nice Grid” din Franța vizează asigurarea unei gestiuni optimizate a energiei și a unei autonomii energetice sporite pentru 1 500 de clienți rezidențiali, profesionali și industriali, integrând soluții de stocare și de gestionare a cererii și reducând încărcarea la momente de vârf cu până la 17%.

Figura : arhitectura „Nice Grid”.

Sursa: Nice Grid (2014)
În cursul vizitei în Germania, echipa de studiu a luat cunoștință despre următoarea declarație a Agenției federale pentru rețeaua energetică, privind structurile de producție descentralizată: „Este evident că transformarea sistemului energetic poate reuși cel mai bine prin cooperarea strânsă a tuturor părților implicate. [...] ar trebui să salutăm abordările vizând optimizarea consumului de energie la sursă. Acesta a fost întotdeauna principiul aprovizionării cu energie, deoarece menține pierderile în rețea la un nivel minim”.²⁰

7.7Gestionarea și stocarea energiei

Natura intermitentă a anumitor surse regenerabile rămâne o provocare pentru gestionarea ofertei. Însă, pe măsură ce sursele alternative se folosesc pe scară mai largă, apar soluții noi și inovatoare în acest sens. Combinarea producției de energie electrică din surse regenerabile cu producția de energie termică ar putea constitui o ocazie excelentă de a obține capacitățile de stocare de care este urgent nevoie, la care s-ar putea face apel în mod repetat în contextul producției fluctuante de ESR. Transferul electricitate-căldură, adică utilizarea excedentelor „ieftine” de energie electrică din surse regenerabile prin intermediul pompelor de căldură și al rezervoarelor de apă fierbinte pentru încălzire sau răcire reprezintă deja o alternativă viabilă din perspectiva economică și a gestionării energiei. În timpul vizitei din Franța a avut loc o dezbatere cu privire la această posibilitate, iar în Germania se pun în aplicare anumite proiecte în acest sens.

8.Concluzii

Având în vedere condițiile normative, societatea civilă are un interes deosebit și potențialul de a-și asuma o parte importantă din tranziția către producția de energie descentralizată și sustenabilă. În toate țările vizitate, părțile interesate din cadrul societății civile au recunoscut oportunitatea de afaceri și au arătat un interes semnificativ față de participarea la producția de ESR, pentru a genera venituri și a păstra beneficiile materiale în comunitățile locale. Acolo unde au fost instituite cadre politice favorabile, micii producători au intrat rapid pe piață, devenind principala forță motrice din spatele dezvoltării tehnologiilor din surse regenerabile și transformând peisajul energetic național. Proiectele energetice pe bază de surse regenerabile au reprezentat adesea nucleul unor inițiative comunitare cu beneficii sociale, economice și de mediu mai ample decât simpla generare de energie, încurajând cooperarea, inovarea socială, educația, îmbunătățirea serviciilor locale și crearea de locuri de muncă la nivel local. În plus, deținerea unor instalații de ESR și obținerea de valoare economică din producția de energie sporește gradul de acceptare a noilor infrastructuri în rândul cetățenilor și toleranța acestora față de eventualele neplăceri asociate. Capacitățile enorme de investiție, implementare și inovare colectivă ale societății civile furnizează resurse esențiale pentru tranziția către energia durabilă.

Cu toate acestea, potențialul colectiv enorm al societății civile de a impulsiona tranziția către energie din surse regenerabile, precum și potențialul producției descentralizate de energie de a stimula dezvoltarea locală și regională rămân în mare măsură neexploatate. Studiul a identificat în țările vizitate câteva exemple excelente de strategii de implicare a comunității, de proceduri administrative simplificate, de stimulente financiare și de facilitare a accesului la rețea și pe piață pentru micii producători de energie din surse regenerabile. Însă echipa nu a întâlnit în niciunul dintre statele membre o strategie guvernamentală implementată în mod coerent care să vizeze în mod explicit responsabilizarea societății civile și crearea unor condiții de concurență echitabile pentru energia de tip cetățenesc. Dimpotrivă, în toate țările studiate, instabilitatea politică și reformele recente ale cadrelor de reglementare pentru sursele regenerabile au sporit incertitudinea, reticența de a face noi investiții și îngrijorările în rândul părților interesate cu privire la viitorul energiei de tip cetățenesc. În cazurile în care procedurile de autorizare complexe și îndelungate se combină cu scheme de sprijin în continuă schimbare, cu norme privind accesul pe piață care au un caracter discriminatoriu pentru micii producători și – în unele situații – cu noi taxe și impozite asupra energiei din surse regenerabile, investitorii mici și medii se găsesc într-o situație de dezavantaj semnificativ în raport cu producătorii de energie pe scară largă.
Studiul CESE a identificat o nevoie urgentă ca producția descentralizată de energie din surse regenerabile de către cetățeni să devină, în mod explicit, o prioritate pentru sistemele de sprijin. Autoritățile naționale, regionale și locale ar trebui să stabilească obiective de dezvoltare a energiei de tip cetățenesc, în special în vederea integrării lor în cadrele locale de planificare a energiei din surse regenerabile. Energia de tip cetățenesc trebuie să fie tratată în mod specific de mecanismele de sprijin. Ar trebui concepute subvenții, împrumuturi sau scheme de sprijin pentru producție, astfel încât să se asigure un cadru pe termen lung stabil pentru investiții, care să garanteze un randament decent, dar nu excesiv, al acestora. Procedurile administrative trebuie să fie simple, rapide și accesibile financiar pentru producătorii de energie de tip cetățenesc. Recomandăm compactarea procedurilor în cadrul unor ghișee unice, care să ofere consultanță eventualilor investitori și să-i însoțească de-a lungul diverselor etape ale procesului (de la planificare la punerea în funcțiune) și unde să se poate soluționa toate procedurile administrative aferente.
Politica în domeniul surselor regenerabile de energie la nivelul UE și al statelor membre ar trebui dezvoltată și pusă în aplicare în dialog continuu cu părțile interesate ale societății civile, pentru a se asigura înțelegerea și obiectivele comune, sprijinul pentru implementare și beneficiile pe termen lung ale unei culturi a cooperării și ale încrederii reciproce. Un instrument esențial în acest sens l-ar putea constitui Dialogul european privind energia al CESE. În mod special, va fi vital ca actorii societății civile să poată participa la elaborarea în mod transparent a planurilor de acțiune privind energia ale statelor membre, pentru a atinge obiectivele climatice și energetice pentru 2030, precum și la monitorizarea și revizuirea implementării lor. Strategiile, programele de finanțare și măsurile de sprijin de la nivel european, național și regional ar trebui monitorizate și revizuite periodic, cu implicarea activă a societății civile, pentru a avea certitudinea că acestea încurajează, și nu inhibă producția de energie de tip cetățenesc. În special introducerea unor măsuri controversate (precum auditurile) ar trebui analizată cu atenție, pentru a fi identificate și corectate rapid eventualele dezavantaje pentru producția de energie de tip cetățenesc.
Accelerarea ritmului de exploatare a energiei de tip cetățenesc necesită o schimbare de paradigmă în planificarea rețelelor. Gestionarea mai bună a rețelelor la diverse niveluri geografice și coordonarea dintre operatorii sistemului de transport sunt esențiale pentru exploatarea cu succes și pe scară largă a surselor regenerabile de energie. Sunt necesare investiții uriașe pentru extinderea, modernizarea și adaptarea rețelelor la problemele pe care le ridică o producție descentralizată și intermitentă. Ar trebui să se aloce din Fondurile structurale și de coeziune ale UE finanțarea necesară pentru realizarea obiectivelor în domeniul energiei și climei pentru 2020, garantând astfel că progresul în domeniul surselor regenerabile nu este încetinit din cauza limitărilor rețelei.
Dezbaterile publice cu privire la politica energetică sunt de obicei dominate de preocupări privind prețurile și chiar pot cădea pradă populismului. Este nevoie de o dezbatere publică transparentă cu privire la costurile și prețurile energiei. Ar trebui furnizate informații clare și cuprinzătoare cu privire la costurile asociate subvențiilor acordate surselor regenerabile, combustibililor fosili și energiei nucleare, precum și la beneficiile asociate evitării importurilor energetice și la beneficiile de mediu și de sănătate, care sunt greu de exprimat în bani.
Nu în ultimul rând, cu toate că impactul net al tranziției energetice asupra locurilor de muncă și asupra veniturilor gospodăriilor este preconizat a fi unul pozitiv, unii producători de energie convențională resimt deja pierderi de piață, cu implicații asupra locurilor de muncă din aceste sectoare. Aceste chestiuni ar trebui abordate urgent și de manieră proactivă. Trebuie instituite strategii naționale, coordonate cu politica de expansiune a energiei din surse regenerabile, pentru a se asigura o tranziție lină și competențele profesionale noi de care este nevoie și pentru a se soluționa individualizat orice impact social negativ asupra locurilor de muncă și asupra gospodăriilor vulnerabile social. Problema reală a sărăciei energetice ar trebui contracarată cu măsuri concrete și țintite, iar nu să servească drept argument pentru menținerea prețurilor la energie la un nivel scăzut în mod artificial (ca, de exemplu, în Bulgaria). Problema reală a pierderii de locuri de muncă în sectoarele convenționale (fără ca unele dintre acestea să aibă vreo legătură cu utilizarea pe scară tot mai largă a energiei din surse regenerabile) nu ar trebui folosită ca argument pentru blocarea progresului în domeniul producției descentralizate de energie (ca, de exemplu, în Polonia). Guvernele ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru gestionarea impactului socioeconomic al tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care este, în cele din urmă, în beneficiul tuturor sectoarelor societății.
*
* *

1. Anexe

   1. Rapoartele misiunilor în statele membre

Disponibile la adresa www.eesc.europa.eu/red-study

2. Lista avizelor CESE privind energia din surse regenerabile

1^ COM/2013/0175 final.

2^ COM(2013) 175.

3^ COM(2013) 175.

4^ Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE.

5^ Avizul CESE „Un cadru pentru politica privind clima și energia în perioada 2020-2030”, (NAT/636)

6^ Eurostat, 2014.

7^ Acestea au inclus reprezentanți ai micilor întreprinderi și ai mediului universitar, organizații neguvernamentale de mediu, grupuri din comunități, cooperative, autorități locale şi regionale.

8^ „Inițiative locale în domeniul energiei din surse regenerabile: exemple pozitive, factori de succes și rolul societății civile”, desfășurată în noiembrie 2013, http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-and-activities-local-renewable-energy.

9^ Această observație nu privește, desigur, numai energia din surse regenerabile. Comisia Europeană arăta în Comunicarea privind cadrul pentru climă și energie 2020-2030 că „nu există diferențe substanțiale între costurile tranziției către emisii reduse de dioxid de carbon și costurile care vor fi suportate în orice caz, având în vedere necesitatea de a reînnoi un sistem energetic care devine depășit, creșterea prețurilor combustibililor fosili și aderarea la politicile existente în domeniul climei și al energiei. Cu toate acestea, se va realiza o tranziție majoră de la cheltuielile pentru combustibili către echipamentele inovatoare cu o valoare adăugată ridicată, care vor stimula investițiile în produse și servicii inovatoare, crearea de locuri de muncă și creșterea economică și vor îmbunătăți balanța comercială a Uniunii”.

10^ Cca 7 miliarde EUR.

11^ Cca 1,5 miliarde EUR.

12^ Trebuie subliniat aici că producătorii de combustibili fosili au primit subvenții de 523 de miliarde de dolari numai în 2011.

13^ Unele dintre părțile interesate intervievate au făcut referire la dezbaterea (aflată încă în curs de desfășurare la momentul vizitelor de studiu) privind cele două reactoare nucleare din Regatul Unit, de la Hinkley Point C. Între timp, CE a aprobat subvențiile care făceau obiectul dezbaterii. Viitorul operator, EDF, va primi în următorii 35 de ani 10,9 cenți pentru fiecare kWh de energie electrică produsă, ajustat la ratele anuale ale inflației. Această subvenție depășește semnificativ perioada și nivelul FiT german pentru energia eoliană.

14^ COM(2014) 15.

15^ COM(2013) 175 final.

16^ În unele țari, ca în cazul Germaniei și Poloniei, acestea au intrat deja în vigoare.

17^ http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52014XC0628%2801%29.

18^ Medium-Term Renewable Energy Market Report 2014 – Market Analysis and Forecasts to 2020 (Raportul pe 2014 privind evoluția pe termen mediu a pieței energiei din surse regenerabile – analiza de piață și previziunile până în 2020), Agenția Internațională a Energiei.

19^ EEG, art. 8 – Conectarea „(1) Operatorii de rețea conectează fără întârziere și în mod prioritar instalațiile pentru producerea energiei din surse regenerabile și din gaz de mină la punctul din rețea cu tensiune corespunzătoare și care se află la cea mai scurtă distanţă în linie dreaptă de amplasamentul instalației, cu excepția cazului în care se poate dovedi că această rețea sau alta dispune de o conexiune mai potrivită, din punct de vedere tehnic sau economic; considerentul conexiunii mai potrivite din punct de vedere economic trebuie să țină seama de costurile directe de conectare. În cazul în care una sau mai multe instalații cu o capacitate instalată însumată de mai puțin de 30 KW sunt amplasate pe un teren care dispune deja de o conectare la rețea, punctul de conectare la rețea al acestui teren va fi considerat punctul de conectare potrivit.”

20^ „Smart Grid and Smart Market: Keynote Paper of the Federal Grid Agency on the changing energy supply system” [Rețeaua inteligentă și piața inteligentă: document de prezentare a punctelor-cheie privind schimbarea sistemului de aprovizionare cu energie, elaborat de Agenția federală pentru rețeaua energetică], 2011.

EESC-2014-04780-00-04-TCD-TRA (EN) /34