Resursele umane ale terrei

Tabelul nr. 1

Tuneluri feroviare de mari dimensiuni

Denumirea	Anul intrării în funcţiune	Lungimea (în m)
Seikan (Japonia)	1989	53 800
Eurotunel (Franţa-Marea Britanie)	1994	51 500
Simplon (Elveţia-Italia)	1905	19 823
Apenini (Italia)	1934	18 506
Saint-Gothard (Elveţia)	1882	15 003

Prin lucrările dificile şi costisitoare au fost trasate căi ferate în zone montane de mare altitudine, în Munţii Anzi, în Munţii Alpi etc.

Tabelul nr. 2

Căi ferate construite la mare altitudine

Staţii limită	Ţara	Altitudinea maximă (m)
Lima – Oroya	Peru	4 829
Rio Mulatos – Potosí	Bolivia	4 787
Arica – La Paz	Chile - Bolivia	4 620
Arequipa – Puno	Peru	4 470
Pikes – Peak	S.U.A.	4 260

Eurotunelul, construit între Franţa şi Marea Britanie (Coquelles, lângă Frethun şi Cheriton lângă Folkestone), inaugurat la 6 mai 1994, dar intrat în exploatare în 1995, va capta 22% din actualul trafic, foarte intens, peste Marea Mânecii. Tunelul are o lungime de 51,5 km, este parcurs de un tren cu 28 de vagoane (pe care sunt îmbarcate camioanele), care parcurge distanţa în circa 35 de minute în regim de mare viteză, cu 160 km/h.

Pe căile ferate, curenţii de transport de mărfuri sunt orientaţi mai ales pe liniile magistrale cu caracter naţional şi internaţional şi pe magistralele transcontinentale. Un volum mare de mărfuri se înregistrează în C.S.I. (2 000 mil.t/km), S.U.A. (1 600 mil.t/km), Marea Britanie (100 mil.t/km), Italia (100 mil.t/km), apoi în China, Canada, Germania, Polonia, Franţa, India etc.

Transporturile de pasageri pe calea ferată sunt importante pentru unele ţări cum sunt C.S.I., Japonia, India, China, Franţa, Italia, Germania.

În România primele căi ferate s-au construit pe traseele Oraviţa-Baziaş (1856), Jimbolia-Timişoara (1857), Constanţa-Cernavodă (1860), Oraviţa-Anina (1863), Bucureşti-Giurgiu (1869), Burdujeni-Roman (1869) şi Paşcani-Iaşi (1870).

Reţeaua feroviară are o lungime de 11 300 km, din care 33% este electrificată. În ţara noastră există o linie îngustă, electrificată în anul 1922 (Arad-Pâncota), iar prima linie ferată cu ecartament normal a fost Câmpina-Braşov, inaugurată în anul 1965. Densitatea reţelei de căi ferate este de 48,1 km la 1 000 km². Linii de ferry-boat se află între Calafat şi Vidin (Bulgaria) şi Constanţa-Istanbul (Turcia).

Cel mai lung tunel de cale ferată se află pe linia minieră Ostra-Leşu Ursului (6 000 m), urmat de Teliu (4 375 m), pe linia Braşov-Întorsura Buzăului, Tălăşmani (3 330 m) pe traseul Galaţi-Bârlad, Romuli-Maramureş (2 388 m), între Salva-Vişeu ş.a.

Volumul mărfurilor transportate pe căile ferate române a fost, în 1994, de 300 mil.t, iar numărul pasagerilor de 206 milioane, mai scăzut cu 3,6% faţă de cel înregistrat în 1993.

Transporturile rutiere

Repartiţia geografică a căilor rutiere este mai echilibrată în comparaţie cu cele feroviare.

În anul 1994 lungimea totală a drumurilor modernizate ajunsese la peste 15 milioane km, iar a autostrăzilor la peste 85 000 km. În privinţa densităţii, cele mai mari valori le înregistrează ţările europene: Germania, Franţa, Marea Britanie.

Pentru a înlesni legăturile rutiere au fost construite mari poduri şi poduri suspendate, tuneluri pe uscat şi în zonele submarine, multe trasee fiind în zonele muntoase la mari altitudini (5 330 m în Tibet, 4 800 m în Munţii Anzi, 2 770 m în Munţii Alpi), trecând adeseori prin pasuri de mare altitudine: Tangla (4 992 m), Oroya (4 770 m),  continuate cu serpentine s-au construit tuneluri rutiere.