Resursele umane ale terrei

Navigaţia interioară sau fluvială

Navigaţia pe fluvii, canale şi lacuri se face cu şlepuri şi vase care ating tonaje diferite, în funcţie de adâncimea şenalului navigabil. Astfel, pe Rhin pot circula nave până la 5 000 tdw, pe Dunăre între 500 şi 1 500 tdw, pe Volga până la 10 000 tdw, iar pe Marile Lacuri din America de Nord, nave de 25 000 tdw.

Cele mai importante sisteme de navigaţie naţionale sunt Volga (Rusia), Mississippi (S.U.A.), iar cu caracter internaţional Rhinul, Dunărea, Oder-Elba şi Marile Lacuri-St.Lawrence.

În Europa navigaţia fluvială se face şi pe Sena, Tamisa, canalele din Belgia (canalul Albert; porturile Bruxelles, Gand) şi Olanda (canalele Amsterdam-Rhin, Wilhelmina ş.a.; porturile Amsterdam, Utrecht ş.a.).

Un trafic deosebit de intens se înregistrează pe fluviul Rhin, navigabil începând de la Basel, datorită cursului său care străbate zone puternic industrializate. În bazinul hidrografic al Rhinului, un trafic ridicat se înregistrează şi pe Main, râu canalizat între Mainz-Bamberg şi continuat, apoi, cu un nou canal, Canalul European de 171 km (între Bamberg şi Kelheim), care leagă Rhinul-Mainul-Dunărea, inaugurat la 25 septembrie 1992.

O importanţă deosebită prezintă Dunărea, navigabilă de la Ulm (Germania), cu nave mici, iar de la Regensburg, cu nave de 600 tdw. În sectorul fluvio-maritim (Brăila-Sulina) pot circula nave de 6 000-15 000 tdw. Încheierea lucrărilor la canalul Main-Dunăre şi canalul Dunăre-Marea Neagră au făcut din acest sistem de fluvii şi canale cea mai importantă arteră de navigaţie din Europa. În România transporturile fluviale au înregistrat un trafic de 7,9 mil.t. (1994).

Sistemul Mississippi (S.U.A.), format din fluviul cu acelaşi nume, navigabil de la Saint Paul, afluenţii săi Ohio, Missouri, Arkansas, Tennessee, canalul Erie (inaugurat în 1825), canalul Welland prin lacul Ontario (1833) constituie o adevărată axă de legătură între marile câmpii şi sudul maritim. Un trafic mai redus se înregistrează pe fluviile Columbia, Sacramento şi San Joaquin, datorită profilului lor longitudinal foarte neregulat, ceea ce le face navigabile numai pe cursurile inferioare. În S.U.A., transportul fluvial de mărfuri reprezintă 12% din totalul transporturilor.

Transporturile maritime

Traficul de pasageri, mai ales pe distanţe lungi, a scăzut foarte mult, concomitent cu el şi supernavele destinate acestui scop, astfel că transatlanticele de azi au un tonaj mai mic decât în perioada interbelică (de la 85 000 tdw la circa 40 000 tdw).

Traficul de mărfuri a crescut continuu, de la 140 milioane t în 1887 la 3,4 miliarde t în 1980 şi la 4,79 miliarde t în 1996.