Revista presei locale

Munţii Goşman şi râul Moldova sunt areale protejate

*Aceste zone au nevoie de custozi

*Ministerul mediului a prelungit sesiunea de înscriere a candidaţilor la preluarea în custodie a acestor zone mirifice

Procedura de depunere a dosarelor pentru preluarea în custodie şi în administrare a ariilor naturale protejate continuă, după ce ministerul mediului a prelungit termenul, până la finele acestei luni. Este a cincea sesiune de depunere a dosarelor şi doritorii din Neamţ care vor să preia în custodie ariile naturale care sunt acum ofertate pentru prima dată trebuie să depună dosarele la Agenţia de Protecţia Mediului Bacău.

Zonele care au fost declarate protejate şi sunt acum supuse atenţiei, îndeosebi a autorităţilor locale, sunt râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, râul Moldova între Oniceni şi Miteşti, Piatra Şoimului-Scorţeni-Gârleni, Munţii Goşman, Pădurea Floreanu-Frumuşica-Ciurea. Declararea lor ca  zone protejate  s-a făcut pentru a se putea conserva biodiversitatea florei şi faunei din regiune. De pildă, porţiunea râului Moldova de la Tupilaţi spre Roman este populată de specii de peşti şi de vidre a căror supravieţuire este ameninţată dacă zona nu intră sub protecţia legii. La fel, speciile de păsări care vieţuiesc pe malul Moldovei între Oniceni şi Miteşti au nevoie de protecţie. În munţii Goşman este, de asemenea, un areal cu faună şi floră în pericol, iar pădurea  Floreanu este protejată toată, o suprafaţă de circa 8.000 de hectare care are nevoie de un custode.

Viitorii custozi trebuie să dovedească, prin dosarul ce va fi evaluat de o comisie, că sunt apţi din punct de vedere financiar, tehnic şi cu personal calificat să administreze arealele. Custozi pot fi nu doar autorităţile locale, de pildă, ci şi ONG-uri specializate, asociaţii de profil, cum sunt cele de vânătoare şi pescuit sportive, de regulă acele entităţi care au mai avut asemenea activităţi şi care ştiu ce au de făcut.

Comisia de evaluare a dosarelor se va reuni la începutul lunii noiembrie, la APM Bacău, punctajul final acordat fiind cel care va stabili câştigătorii. /Ziarul Ceahlăul, http://ziarulceahlaul.ro/muntii-gosman-si-raul-moldova-sunt-areale-protejate/

Laboratorul Verde al Reciclării se instalează la Roman

Miercuri, la Scoala cu clasele I-VIII, “Calistrat Hogaş” din Roman, va ajunge caravana “Laboratorul Verde al Reciclării”, prin care vor fi încurajaţi copiii să exerseze colectarea separată a deşeurilor atât la școală, cât și acasă, ca un prim pas pentru protejarea mediului.

Caravana “Laboratorul Verde al Reciclării” ajunge la Școala cu clasele I-VIII “Calistrat Hogaş” din Roman. Miercuri, în intervalul orar 10-12, elevii sunt invitaţi să experimenteze colectarea separată şi mecanica reciclării, într-un mod cu totul inedit.

Laboratorul Verde al Reciclării este un autocar modificat și adaptat pentru mințile curioase și inventive ale copiilor, venind în întâmpinarea lor într-o formulă high-tech, dinamică și interactivă. Cunoscând preocupările celor mici, Eco-Rom Ambalaje, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale și Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, le propune acestora o experiență multimedia completă, stimulându-le interesul față de procesul de colectare selectivă printr-un joc de echipă pe tablete PC, prin vizionarea unei animații pe tema colectării separate și a unui spot didactic în ceea ce privește reciclarea de ambalaje. Una dintre principalele componente ale acestui proiect este implicarea cadrelor didactice și a părinților, aceștia având un rol deosebit de important în educarea și responsabilizarea celor mici. Astfel, Eco-Rom Ambalaje încurajează mentorii copiilor să exerseze colectarea separată atât la școală, cât și acasă, ca un prim pas pentru protejarea mediului.

“Programul national Laboratorul Verde al Reciclarii reprezintă o noutate în România, atât din punct de vedere al conţinutului informaţional, cât şi al formatului revoluţionar pe care îl propune: educaţia experienţială. Prin intermediul activităţilor dezvoltate, elevii înţeleg beneficiile procesului de colectare separată a deşeurilor din ambalaje, şi, de asemenea, importanţa procesului de reciclare asupra mediului înconjurător”, a declarat Alina Croitoru, account executive al McCann PR, compania care se ocupă de promovarea proiectului.

În acest sens, Eco-Rom Ambalaje este prezent în cele 14 orașe participante la proiect și pune la dispoziție mijloacele necesare colectării separate sub forma unor pubele colorate, dedicate ambalajelor din plastic, metal, hârtie și sticlă.

Programul se desfășoară în 14 orașe din țară: Bucureşti, Bacău, Baia Mare, Câmpia Turzii, Constanţa, Piatra Neamţ, Roman, Satu Mare, Sf. Gheorghe, Sibiu, Târgovişte, Târgu-Mureş, Tulcea şi Zalău, ajungând la aproximativ 4000 de elevi din peste 50 de şcoli din România. /Ziarul de Roman, http://www.ziarulderoman.ro/51241/laboratorul-verde-al-reciclarii-se-instaleaza-la-roman/

Bomba ecologică de la Slobozia, reactivată

► zeci de familii au reclamat că fabrica de procesat cauciucuri aparţinând Supermag Imperial i-a intoxicat cu fum ieşit din arderea deşeurilor de cauciuc în centrala termică ce ar fi trebuit să funcţioneze cu peleţi din lemn ► inspectorii de mediu au descoperit pe malul apei Sucevei, în incinta balastierei lui Dumitru Morhan zeci de tone de deşeuri rezultate din prelucrarea cauciucurilor uzate îngropate într-un şanţ lung de 40 de metri, lat de 15 şi adânc de trei metri ► Comisarii de Mediu au amendat firma cu 500 de milioane de lei vechi şi au cerut APM suspendarea autorizaţiei de mediu ►

Locuitorii satului Slobozia din comuna Grăniceşti care îşi au gospodăriile în apropierea fabricii de procesat cauciucuri a firmei Supermag Imperial, ce aparţine familiei omului de afaceri loan Hănţari au ajuns din nou la exasperare după ce poluarea în zonă a reînceput. Problemele sunt cele semnalate de mai mulţi ani - pe coşul cen­tralei termice a unităţii iese un fum gros rezultat din arderea cauciucurilor, care se depune apoi pe arbori, culturi, case, rufe puse la uscat, care intră în plămânii oamenilor şi ai animalelor, care transformă sătucul de pe malul râului Suceava într-o veritabilă Copşa Mică locală. De această dată, reclamaţiile lor nu au rămas fără răspuns. Direcţionate către Garda de Mediu, acestea au determinat o descindere a inspectorilor acestei structuri la faţa locului, care au constatat veridici­tatea celor semnalate de cetăţeni. Ca urmare, firma a fost amendată cu 500 de milioane de lei, s-a dis­pus oprirea funcţionării centralei până la reme­dierea unor probleme tehnice identificate, iar în cursul zilei de ieri a fost notificată Agenţia de Protecţie a Mediului în vederea suspendării auto­rizaţiei de mediu pentru SC Supermag Imperial până la remedierea tuturor problemelor.

Cea mai mare problemă a firmei lui Hânţari pare a fi însă una de atitudine. Se ştie că în spaţiul de producţie de la Slobozia au murit oameni în accidente de muncă provocate de depunerile de cauciuc. În luna ianuarie a anului trecut un incendiu pornit chiar de la centrala termică a firmei a poluat lunca Sucevei pe o rază de zeci de kilometri. Pompierii nu au acordat niciodată societății autorizaţie de funcţionare, amenzile venite de la ISU dar şi de la Garda de Mediu, fiind sancțiuni cu care patronii s-au obişnuit. Miercuri seară, comisarii Gărzii de Mediu au constatat alte nereguli grave care au dus la poluarea zonei.

Mai întâi, au constatat că lucrătorii de la Supermag alimentau centrala termică nu cu peleţi din lemn, cum era normal, ci cu deşeuri de cauciuc. A fost identificată şi o defecţiune a unui filtru la coşul de evacuare a gazelor arse, despre care responsabilii firmei spun că datează din 9 octombrie a.c, lucru greu de crezut, de vreme ce oamenii din zonă trăiesc în mijlocul atmosferei de iad de mult mai multă vreme. Adriana Iordache, şefa Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava a arătat că au fost dispuse de către instituţia pe care o conduce mai multe măsuri printre care: remedierea defecţiunilor la centrala termică, etanşeizarea tuturor zonelor exterioare, interzicerea transportului oricărui tip de deşeu ge­nerat sau deţinut în afara spaţiilor autorizate, etc.

Zeci de tone de deşeuri de cauciuc îngropate în lunca Sucevei, în incinta balastierei lui Morhan

O descoperire care ar trebui să se soldeze cu consecinţe penale, atât pentru cei de la Supermag Imperial cât şi pentru administratorii firmei Cento Gimmy SRL - firmă a afaceristului Dumitru Morhan, aflat acum în puşcărie, care deţine o ba­lastieră în apropiere, o constituie un depozit clan­destin de deşeuri de cauciuc în perimetrul balastierei. Concret, aici a fost săpat un şanţ cu o lungime de 40 de metri, lăţime de 15 metri şi adâncime de 3 metri în care au fost depozitate zeci de tone de deşeuri din cauciuc, după care groapa a fost acoperită cu pământ, să nu mai ştie nimeni ce este acolo. Dată fiind gravitatea acestei fapte, se impune ca cei de la Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava, care gestionează cursurile de apă din judeţ şi care acordă autorizaţii de exploatare pentru balastierele înşirate de-a lungul râurilor să se autosesizeze şi să analizeze mai atent în ce condiţii s-a acordat această autorizaţie firmei Cento Gimmy şi dacă li s-a permis să accepte în perimetrul pe care l-a obţinut pentru exploatarea prundişului, depozitarea de deşeuri care ar putea polua iremediabil un curs de apă. Oricum, comi­sarii Gărzii de Mediu au stabilit ca, până pe data de 25 octombrie a.c, cei de la Supermag să scoată din şanţul săpat pe malul stâng al râului Suceava toate deşeurile pe care le-au îngropat. Cum am spus, a fost încheiat un proces verbal de contravenţie în valoare de 500 de milioane de lei vechi, iar ca sancţiune suplimentară ieri a fost transmisă către APM o notificare privind suspendarea autorizaţiei de mediu pentru un termen pe care agenţia îl con­sideră necesar pentru remedierea tuturor neregulilor.

Fabrica de procesat cauciucuri a lucrat în dispreţul legislaţiei de mediu şi PSI încă de la înfiinţare

Obiectiv de Suceava a mai scris, cu alte ocazii că bomba ecologică de la Slobozia a funcţionat ilegal încă de la înfiinţare, neavând niciodată autorizaţie de funcţionare din partea ISU. Colonelul loan Burlui, şef până în aceasta vară al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, a explicat atunci că în urma controalelor care s-au făcut de către pompieri în ultimii trei ani, s-au impus de fiecare dată măsurile de intrare în legalitate şi autorizare a capacităţii de producţie, după ce ar fi trebuit să se implementeze acele măsuri de securitate la incendiu necesare. Nelu Hânţar s-a şters de fiecare data la fund cu imperativele pompierilor astfel încât nici după data de 6 ianuarie 2012, când centrala termică, depozitul de cauciucuri uzate şi chiar fa­brica în sine a luat foc, totul fiind la un pas de o catastrofa ecologică, nu s-a intrat în lega­litate din punct de vedere al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Incendiul de atunci a fost provocat tot de o defecţiune a centralei termice, focul izbuc­nind din cauza sistemului de alimentare al cazanului acesteia, care prezenta scurgeri de com­bustibil lichid.

Supermag Imperial, în insolventă pentru datorii de peste 500 de miliarde de lei vechi

Acum un an, SC Supermag Imperial, firmă aparţinând lui loan Hânţar, a cerut în nume propriu deschiderea procedurii insolvenţei la Secţia Civilă a Tribunalului Suceava, cerere acceptată de instanţă. A fost numit şi lichidatorul, cel indicat de altfel în solicitarea depusă la instanţă de administratorul firmei - practicianul în insolventă Alfa Insolv IPURL. În data de 11 sep­tembrie a.c, firma lichidatoare a prezentat creditorilor planul de reorganizare al societăţii aflate în insolvență, care însă nu a fost acceptat de cei mai importanţi dintre aceştia. Este vorba în primul rând despre BCR SA, care a votat negativ planul de reorganizare propus, alţi credi­tori votând de asemenea negativ aprobarea planului de reorgani­zare al SC Supermag Imperial pentru că acesta este "realizat exclusiv în scopul de a frauda interesele credito­rilor chirografari - foştii parteneri de afaceri ai societăţii aflate în insolvență, faţă de care se pro­pune o recuperare a doar 1,5% din valoarea creanţei cât şi a celor garantaţi, în speţă băncile, faţă de care se propune o recuperare de doar 6%. În acelaşi timp, sunt favorizaţi creditorii bugetari şi interesele debitorilor". Firma aparţinând fami­liei lui loan Hânţari şi-a cerut în luna octombrie a anului trecut singură intrarea în insolventă. O cerere similară fusese adresată Tribunalului Suceava în luna iunie a aceluiaşi an de către BCR, care singură are de primit de la firma de procesat cauciucuri 350 de miliarde de lei vechi. Secţia civilă a instanţei sucevene a decis conexarea celor două dosare. Conform documentelor depuse la Tribunal, valoarea totală a datoriilor era, la jumătatea acestui an, de 504 miliarde de lei vechi. Conform cererii de declanşare a procedurii insol­venţei depuse la jumătatea lunii iunie 2012, BCR a cerut, în calitate de creditor garantat, deschiderea procedurii de insolvență pentru că firma debitoare datorează băncii o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în sumă totală de 7,85 milioane de euro, echivalent a 35 milioane RON (350 de miliarde de lei vechi, n.r.), sumă compusă din mai multe credite angajate de Supermag Imperial SRL si neonorate la termen. /Obiectiv de Suceava

Teme de mediu

Referendum pentru redeschiderea minei de la Grinţieş

Cererea aparţine şefului judeţului Neamţ, Culiţă Tărâţă * solicitarea este susţinută şi de omologul său din Harghita 

Compania Naţională a Uraniului a solicitat, prin Ministerul Economiei, redeschiderea zăcământului din comuna Grinţieş, dat fiind faptul că singurul aflat în exploatare, cel de la Crucea (judeţul Suceava), este în curs de epuizare. Investiţia ar urma să fie de circa 100 de milioane de euro. Vestea nu a fost bine primită de către şefii judeţelor Neamţ şi Harghita, unde se află zăcământul.

Părerea poporului contează

Preşedintele Consiliului Judeţean, Culiţă Tărâţă, ar vrea să declanşeze un referendum pentru a afla dacă populaţia este de acord cu redeschiderea minei de uraniu de la Grinţieş - Tulgheş. „Am înţeles că a fost publicată ordonanţa de Guvern privind redeschiderea minei. Nu poţi lua o hotărâre fără studiu de impact şi până nu este consultată populaţia. Este nevoie de locuri de muncă, dar nu oricum”, a afirmat Culiţă Tărâţă.

Şi Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita, susţinea în urmă cu o lună de zile că va propune locuitorilor din comuna Tulgheş să se pronunţe în cadrul unui referendum privind redeschiderea minei de uraniu. El declara, la Piatra Neamţ, că în cazul în care locuitorii din Tulgheş vor fi împotriva redeschiderii minei, dar Guvernul va hotărî totuşi redeschiderea exploatării, va ataca în instanţă decizia Executivului. „Populaţia din judeţul Harghita, indiferent de naţionalitate, nu prea agreează deschiderea unor noi mine. Trebuie să se facă la fel cum este şi cu Roşia Montană, o conştientizare, iar oamenii să cunoască despre ce este vorba. Dacă este o situaţie tensionată, se va merge în instanţă”, spunea Borboly Csaba în urmă cu o lună.

Potrivit estimărilor, uraniul extras de la mina Grinţieş va asigura necesarul celor două reactoare de la Cernavodă, dar şi a celorlalte două reactoare ce ar putea fi date în folosinţă în următorii ani.

Prospecţiunile de la mina Grinţieş au început în anii '60 şi au durat până în anul 2001, când cele 29 de galerii ale minei au fost închise oficial. De-a lungul celor 40 de ani, localnicii spun că s-a făcut extracţia propriu-zisă a uraniului doar circa şase luni. /Evenimentul regional al Moldovei – Neamț,

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/referendum-pentru-redeschiderea-minei-de-la-grinties--113742.html